Traficul de migranţi (art.263 NCP). Sentința nr. 256/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 256/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-07-2015 în dosarul nr. 1511/118/2015
DOSAR NR ._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 256
Ședința publică din data de 20.07.2015
PREȘEDINTE: T. VIORLE G.
GREFIER: STELUȚA M. M.
Cu participare procuror din Parchetului de pe lângă Tribunalul C. – L. GRAȚIELA
S-a luat în examinare cauza penală privind pe inculpații:
-N. V. – cetățean albanez, născut la data de 09.08.1962 în Albania, fiul lui N. P. și N. Gijela, 12 clase, administrator bar, fără antecedente penale, număr personal G20809079D, posesor al pașaportului BI0371790, cu domiciliul în Varosh – Lezhe, Albania, . judecată prin rechizitoriul nr.183/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., pentru săvârșirea în condițiile descrise a infracțiunii de trafic de migranți – art. 263 alin. 1 din Codul penal,
-H. L. – cetățean albanez, născut la data de 25.04.1983 în Albania, fiul lui H. Jacob și H. F., 8 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, număr personal I30425049S, posesor al pașaportului BF1800368, cu domiciliul în Albania – Malbardh, trimis în judecată trimis în judecată prin rechizitoriul nr.183/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.,pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți – art. 263 alin. 1 din Codul penal cu aplic. disp. art. 48 Cod penal,
ambii plasați în arest la domiciliu.
Dezbaterile asupra fondului cauzei, precum și asupra măsurilor preventive au avut loc în ședința publică din data de 08.07.2015, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.07.2015 și la data de 20.07.2015, dată la care s-a pronunțat.
TRIBUNALUL
Cu privire la cauza penală de față,
Prin rechizitoriul nr 183/P/2015 din 06 03 2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., au fost trimiși în judecată inculpații N. V., pentru săvârșirea infracțiunii de tragic de migranți prev. de art. 263 alin. 1 cod penal, și H. L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți prev. de art. 48 cod penal raportat la art. 263 alin. 1 Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare a instanței că la data de 21/22 februarie 2015 inculpatul N. V. i-a îndrumat și i-a transportat pe migranții ilegali N. Engjell și Sherri Nikolin în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României în zona N. V., iar inculpatul H. L., în aceleași împrejurări, a înlesnit acțiunile inculpatului N. V..
Din probele dosarului tribunalul reține în fapt următoarele:
La data de 22.02.2015, în jurul orelor 22:00, operatorul de la sistemul optronic de recunoaștere cu instalare pe catarg (SORIC) a observat pe teritoriul Bulgariei, două persoane care se deplasau spre frontiera bulgaro-română, iar ulterior au intrat în România pe frontiera verde, evident ỉn mod ilegal.
Au fost declanșate acțiunile polițienești corespunzătoare, situație în care, la circa 700 metri de linia de frontieră in interiorul teritoriului național, au fost depistate două persoane, respectiv suspecții SHERRI NIKOLIN și N. ENGJELL.
Întrucât suspectul SHERRI NIKOLIN a precizat că „deja sunt așteptați în România de o persoană care este unchiul numitului N. ENGJELL”, s-au luat ỉn mod operativ măsurile necesare.
Astfel, a fost depistat ỉn urma verificãrilor efectuate imediat, în localitatea N. V., autoturismul VW Golf înmatriculat în Albania cu numărul AA048IF, proprietate a societății ARBER RENT CAR, în care se aflau alți doi cetățeni albanezi.
Ca șofer a fost identificat inculpatul N. V., care era însoțit de conaționalul său, inculpatul H. L..
Cu ocazia cercetărilor preliminare au fost identificate de asemenea, un set de documente .
Din datele furnizate inițial de suspectul SHERRI NIKOLIN, a rezultat că acesta, însoțit de prietenul său, suspectul N. ENGJELL, a plecat din Albania, aceștia fiind însoțiți de ceilalți doi conaționali, deplasându-se cu mașina depistată pe relația Muntenegru/Bulgaria/România.
Respectivii au traversat inițial teritoriul bulgăresc până la Punctul de Trecere a Frontierei R.-G..
Întrucât polițiștii de frontieră din G., la Punctul Vamal Comun au considerat că suspecții SHERRI NIKOLIN și N. ENGJELL nu îndeplinesc condițiile legale, li s-a respins solicitarea de intrare pe teritoriul românesc, însă li s-a permis ., si N. V..
Cu toate acestea, dat fiind faptul că toți erau practic un grup sudat, s-au întors în Bulgaria alãturi de suspecții returnați și inculpații H. L. și N. V..
Au tranzitat, astfel din nou pe teritoriul Bulgariei până la Punctul de Trecere a Frontierei Kardam – N. V..
Ascunzând situația din primul episod petrecut la frontieră, respectiv în G., cei doi albanezi, respectiv H. L. și N. V. au intrat prin N. V. în România, prin vamă, deplasându-se cu autovehiculul VW GOLF, ambii așteptându-i apoi pe conaționalii lor N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN, să treacă prin alt loc decât pe la punctul de control al tercerii frontierei, și anume pe ,,frontiera verde” –adică pe fâșia de pământ demarcată specific, ce marchează despărțirea teritoriului român de teritoriul bulgar.
- Din declarația martorului M. M., lucrãtor de poliție la PTF G., rezultã cã ỉn calitatea deținutã, fiind de serviciu, ỉn data de 21.02.2015, a identificat migranții N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN ỉn timp ce intrau pe teritoriul României.
Ỉntrucât cei doi suspecți figurau ỉn baza de date „Alerte NSIS” ca având interdicție de intrare pe teritoriul UE, alertele fiind emise de Italia și G., a procedat la inițierea unui control amãnunțit.
Acest atestã faptul cã, dupã ce a ỉncunoștiințat pe suspecți cã nu au cum sã intre ỉn România, inculpații au refuzat la rândul lor sã ỉși continue drumul, ỉntrucât nu doresc sã se deplaseze fãrã respectivii, refuzând sã mai se supunã controlului ỉntrucât se vor ỉntoarce ỉmpreunã ỉn Bulgaria.
Martorul a observat cã inculpatul N. V. era ascultat efectiv de ceilalți trei conaționali, ỉn sensul cã se comporta ca un adevãrat lider operativ.
-Din declarația martorului A. D. C., lucrãtor de poliție la PTF N. Vodã, a rezultat cã ỉn noaptea de 22/23.02.2015, ỉn jurul orelor 21h 45 min, a observat cum cetãțenii albanezi N. V. șỉ H. L. au intrat cu autoturismul VW ỉn România, ocazie cu care aceștia au declarat cã ar intenționa sã facã turism.
Ỉntrucât martorul aflase cã cu numai câteva minute ỉnainte cã fuseserã depistate douã persoane care ỉncercau sã treacã granița pe „fãșia verde”, a fãcut legãtura dintre cele douã chestiuni, anunțând echipele operative pentru monitorizarea „turiștilor”
-Din declarația martorului Ghernajã C., lucrãtor de poliție la PTF N. Vodã, a rezultat cã ỉn fața lui, suspecții depistați ca trecând granița ilegal, au afirmat cã sunt așteptați de ruda unuia dintre ei, a efectuat verificãrile ce se impuneau și a observat cã pe raza orașului N. Vodã staționa autoturismul VW ỉn care a depistat pe cei doi inculpați, respectivii fiind intrați ỉn România la un interval de 2-3 minute de suspecții care trecuserã fâșia ỉn mod ilegal - ceea ce evidențiazã coordonarea operativã a acestora.
Din coroborarea probelor administrate a rezultat faptul cã ỉn realitate, nici unul dintre cetãțenii albanezi nu dorea sã facã turism, ci sã se fi deplasat ulterior pe teritoriul european.
Este greu de admis apărarea acestora că ar fi vrut doar să facă o excursie pe teritoriul românesc, întrucât aceastã apărare nu este susținută probator și nici logic.
Dacă ar fi intenționat să facă o astfel de excursie, ar fi însemnat ca toți să se supună condițiilor legale de intrare pe teritoriul românesc, condiții care presupun reținerea unor sume de bani necesare probării posibilităților de subzistență, o invitație din partea unui rezident român și dovada spațiului locativ pe durata așa zisei excursii.
În condițiile în care numai doi din grupul de patru îndeplineau condițiile legale de intrare ỉn România, tribunalul reține că singura concluzie logică este că în realitate dorința tuturor subiecților procesuali era de a pătrunde ỉmpreunã, ỉn mod ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. De altfel, în cursul judecății inculpații au admis realitatea acestui fapt, prin aceea că au solicitat judecarea cauzei în procedura recunoașterii vinovăției.
De altfel, faptul că cei patru au acționat împreună, este demonstrat și de înscrisurile probatorii ale cauzei, dintre care se rețin - spre exemplu - asigurările de sănătate deținute de subiecții procesuali.
Astfel, aceste documente aveau numere de înregistrare emise de Allianz Bulgaria, absolut succesive, după cum urmează:
- SHERRI NIKOLIN, asigurarea cu nr._/22.02.2015
-N. V., asigurarea cu nr._/22.02.2015
-H. L., asigurarea cu nr._/22.02.2015
-N. ENGJELL, asigurarea cu nr._/22.02.2015.
Mai mult, N. V. și N. ENGJELL sunt rude directe,.
A fost efectuată cercetarea criminalistică a autovehiculului în cauză, din rezultatele acestei activitãți fiind depistate urme materiale care ỉnlãturã orice dubiu legat de faptul cã cei patru au fãcut deplasarea cu autoturismul care a fost dealtfel ỉnchiriat din Albania.
Concret, pentru a putea face deplasările necesare pe relația Albania - Macedonia – Bulgaria PTF G. – Bulgaria și PTF N.-V., inculpații au folosit autoturismul VW Golf înmatriculat în Albania cu numărul AA048IF.
Prin contractul nr. 805/REP/391/KOL inculpatul N. V. a închiriat de la o persoană fizică, pe nume DILE VUKA, administrator al Companiei „ARBER RENT CAR” din Lezhe, Albania, în scopul ca acesta să călătorească 15 zile în afara teritoriului țării lor.
Prin ordonanța din 06.03.2015 a fost luatã mãsura sechestrului judiciar asupra autoturismului, ỉn vederea confiscãrii sale speciale ca fiind bun folosit la comiterea infracțiunilor instrumentate.
Conform art. 263 din codul penal se sancționează traficul de migranți în mai multe forme de săvârșire, în cazul de față evidențiindu-se acte de îndrumare, călăuzire și transportare a suspecților/migranți N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN.
În ce îi privește pe ambii inculpați, ansamblul probelor conduce la certitudinea că aceștia au luat încă de la început hotărârea de a se deplasa împreună cu ceilalți doi cetățeni albanezi, pe teritoriul Uniunii europene, tranzitând frontiera de stat a României.
De asemenea, cel puțin de la momentul la care cetățenii albanezi N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN au fost respinși la solicitarea de a intra în România, inculpații au luat la cunoștință cu certitudine că cei doi nu îndeplinesc condițiile pentru trecerea frontierei în România.
Astfel, hotărârea inculpaților de a rămâne împreună cu cei doi migranți și de a încerca pătrunderea în România într-o altă modalitate, este dovedită prin aceea că ei nu au intrat în România pe la PCTF G., deși aveau accesul permis, ci s-au reîntors în Bulgaria împreună cu migranții.
Împrejurarea că cei doi inculpați au fost identificați în localitatea N. V., așteptându-i pe N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN, despre care știau că vor traversa frontiera prin loc nepermis, conduce la concluzia certă că inculpații au avut o înțelegere cu migranții, în sensul de a-i călăuzi asupra locului pe unde să traverseze frontiera de stat și asupra locului unde se vor reîntâlni pentru continuarea deplasării.
În ce îl privește pe N. V., rezultă din probe că acesta a închiriat și condus autoturismul pe ruta Albania-Muntenegru-Bulgaria-România, unul din migranți era ruda sa apropiată (nepot), astfel încât se face dovada acțiunilor sale de transport și îndrumare a migranților .
În ce îl privește pe H. L., tribunalul reține că acesta a contribuit, prin însăși prezența sa, la formarea încrederii inculpatului N. V. în reușita operațiunilor, având în vedere că H. L. putea da ajutor în călăuzirea efectivă a migranților –inclusiv telefonic, în recuperarea lor în timp ce N. V. trebuia să rămână la volanul mașinii, în propunerea unor soluții pentru pătrunderea pe teritoriul României.
Potrivit art. 48 Cod penal, complice este persoana care cu intenție, înlesneste sau ajută în orice mod la săvârșirea faptei penale.
În condițiile în care H. L. a fost prezent pe tot parcursul deplasărilor interstatale a grupului, simpla prezentă a sa în autoturismul destinat activității infracționale a generat întărirea convingerii migranților SHERRI NIKOLIN și N. ENGJELL că vor fi recuperați, ulterior pătrunderii ilegale pe teritoriul românesc prin traversarea zonei verzi, fapt ce urma să fie succedat de continuarea deplasărilor intracomunitare, situație ce echivalează cu un act de complicitate.
La această concluzie concură și faptul că, ulterior primei intrări pe teritoriul românesc, numitul H. L. a continuat deplasarea împreună cu ceilalți trei conaționali în direcția noului punct de frontieră, adică a demonstrat coeziunea sa cu grupul și sprijinul nemijlocit acordat activității infracționale.
Mai mult, declarațiile celor trei martori, analizate mai sus, evidențiazã fãrã nici un dubiu cã acesta era efectiv un coparticipant la intenția de intrare ilegalã ỉn România a celor doi suspecți.
Tribunalul reține că, pentru a se sãvârși infracțiunea de trafic de migranți, este suficientã comiterea oricãrui act material de racolare/ỉndrumare/cãlãuzire/transportare -ỉn scopul trecerii ilegale a frontierei de stat-.
Aceasta ỉnseamnã cã pentru subzistența acestei infracțiuni nici nu este nevoie sã se și procedeze la trecerea efectivã a frontierei, fiind suficient scopul actelor materiale specifice.
Pe de altã parte, nici unul dintre aceștia nu poate invoca cã s-ar fi aflat ỉntr-o situație de excepție care sã ỉi fi forțat ỉn vreun fel sã comitã faptele, ỉn condițiile ỉn care ỉn Albania situația politicã diferã de țãrile din zonele de conflict, ỉn sensul cã este stabilã și este pace.
În drept:
Fapta inculpatului N. V. , comisă la data de 21-22.02.2015, de a-i ỉndruma, călăuzi și transporta pe migranții ilegali N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României în zona NegruVodă, scop care s-a și realizat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 263 alin. 1 din Codul penal,
Fapta inculpatului H. L. , comisă la data de 21-22.02.2015, de a da ajutor moral pentru a înlesni acțiunile coinculpatului N. V. de a-i ỉndruma, călăuzi și transporta pe migranții ilegali N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României în zona NegruVodă, scop care s-a și realizat, întrunește elemntele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de migranți prev. de art.48 c.pen raportat la art. 263 alin. 1 din Codul penal,
Individualizarea pedepselor:
În temeiul prevederilor legale reținute inculpații vor fi condamnați, urmând ca la stabilirea și aplicarea pedepselor tribunalul să țină seama de dispozițiile art. 74 și urm. Cod penal referitoare la individualizarea pedepselor.
Astfel, în ce privește gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpaților, raportat la împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, tribunalul apreciază că aceasta este redusă, având în vedere modalitatea simplă de săvârșire, fără folosirea unor mijloace frauduloase specifice, precum și caracterizarea inculpaților astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală și cele depuse de inculpați în cursul judecății, comportamentul lor procesual, din care rezultă că aceștia sunt integrați social și sunt dispuși a se conforma normelor imperative procesual penale. Aceleași concluzii privind nivelul redus al gravității infracțiunii rezultă și din datele referitoare la vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpaților. Inculpații au depus eforturi pentru a avea o locuință în mun. C. și a se întreține pe perioada procesului și a măsurii preventive dispuse, s-au prezentat la termenele de judecată, au solicitat judecata cauzei în procedura recunoașterii vinovăției, toate acestea conducând la concluzia că au conștientizat caracterul penal al faptei lor și au luat hotărârea de a nu se mai implica pe viitor în astfel de fapte, prin urmare periculozitatea lor în societate fiind diminuată.
Traficul de migranți a constat în ajutarea a (numai) doi cetățeni albanezi –din care unul ruda apropiată a inculpatului N. V. –să se deplaseze până la granița cu România și să traverseze fraudulos fășia de teren ce face demarcația dintre teritoriul Bulgariei și cel al României, cu scopul de a continua deplasarea către state ale Uniunii Europene, în care să desfășoare activități legale din care să obțină venituri. Desigur, mijloacele utilizate pentru deplasarea într-un stat UE este ilegală, însă este de observat că scopul final al migranților nu era acela de a săvârși infracțiuni ori alte fapte care să tulbure ordinea de drept, ci era acela de căutare a unui loc de muncă mai bine plătit decât în Albania. Este de observat că celor doi migranți nu li s-a permis . lipsei mijloacelor financiare de subzistență, asigurării de sănătate, rezervare la hotel, și nu datorită unor împrejurări ce ar contura periculozitatea acestora. Nu rezultă din dosar că pentru migranții N. Engjell și Sherri Nikolin s-a emis alertă N.SIS de către G., respectiv Italia, ca urmare a săvârșirii unor fapte penale de către aceștia.(fila 55 dosar UP). De altfel, din copiile cazierelor judiciare solicitate pentru aceștia, rezultă că nu sunt înscriși în cazierul judiciar. Din această perspectivă, pericolul social al infracțiunii săvârșite de cei doi inculpați apare ca fiind redus, deoarece nu au ajutat la tranzitarea ilegală a frontierei de către infractori.
Inculpații au uzat de procedura recunoașterii vinovăției și însușirii faptelor reținute în rechizitoriu, beneficiind astfel de prevederile art. 396 alin. 10 cod procedură penală, în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Pentru considerentele expuse, tribunalul va aplica inculpaților pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege după reducerea acestora cu o treime, pedeapsa aplicată inculpatului N. V. fiind mai grea decât a celuilalt inculpat deoarece contribuția sa de autor –relevată și de interesul de a-și ajuta ruda să tranziteze ilegal frontiera de stat, de închirierea autoturismului –este determinantă la săvârșirea faptei și producerea stării de pericol social.
Având în vedere cetățenia inculpaților precum și specificul infracțiunii săvârșite, tribunalul apreciază că nu se impune aplicarea de pedepse complementare acestora.
Tribunalul constată că, din punct de vedere legal, inculpații întrunesc condițiile pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, și anume pedepsele nu vor depăși 3 ani închisoare, inculpații nu au mai fost condamnați anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, iar aceștia și-au manifestat acordul, în ședința publică din 08 07 2015, pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. De asemenea, nu s-a constatat existența vreuneia din condițiile negative prevăzute de art. 91 alin. 3 Cod penal. Contrar consemnării din cuprinsul rechizitoriului potrivit căreia H. L. este cunoscut cu antecedente penale, tribunalul constată din conținutul copiei cazierului judiciar (fila 125 UP) că acesta ,,nu este înscris în cazierul judiciar”.
Față de lipsa antecedentelor penale, de situația socială și familială a inculpaților, ce indică deplina integrare socială a acestora, de pericolul redus al infracțiunii concrete săvârșite, precum și de comportamentul procesual corect, tribunalul apreciază că este oportună dispunerea față de acești inculpați a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani, deoarece apreciază că, chiar în lipsa executării efective a pedepselor, inculpații nu vor mai săvârși infracțiuni.
În legătură cu împrejurarea că inculpații sunt cetățeni străini, tribunalul reține că acest aspect nu constituie o restricție în aplicarea mijlocului de individualizare a executării pedepsei, întrucât inculpații beneficiază de aplicarea tuturor dispozițiilor legale ce le sunt incidente, fără discriminare în raport cu cetățenii români.
Inculpații și-au manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, această activitate fiind perfect posibilă fie de îndată, în raport cu felul muncii concrete ce va fi stabilită de Serviciul de probațiune, fie după urmarea unui curs de limba română astfel încât inculpații să poată presta muncă în folosul comunității.
În acest sens, inculpații au depus dovada reședinței pe raza municipiului C., astfel încât și din acest punct de vedere au posibilitatea efectivă de a presta munca în folosul comunității.
Tribunalul apreciază că o perioadă de 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității este echitabilă prin raportare la infracțiunea săvârșită și la pericolul social al acesteia, în sensul că această perioadă va constitui un fundament pentru îndreptarea socială a inculpaților.
Corelativ cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, tribunalul va impune inculpaților măsurile de supraveghere necesare executării prezentei sentințe, și va atrage atenția inculpaților că încălcarea acestora poate atrage revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepselor în penitenciar.
Prin ordonanța din 23.02.2015 s-a dispus reținerea inculpaților. Prin încheierea nr. 44/24.02.2015 aceștia au fost arestați pentru 30 de zile, măsura fiind valabilă până pe data de 25.03.2015, măsura fiind confirmată de instanța de control judiciar . În continuare, măsura arestării preventive s-a înlocuit cu măsura arestului la domiciliu, executorie inclusiv la data soluționării cauzei.
Față de această stare de fapt, în baza art. 72 Cod penal tribunalul va deduce din pedeapsa aplicată, în cazul executării efective a acesteia, perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la 23 februarie 215 la zi, cu mențiunea că această deducere nu produce efecte în privința cuantumului termenului de supraveghere, care este fix.
Tribunalul apreciază că în prezentul stadiu procesual, după pronunțarea hotărârii în primă instanță și având în vedere necontestarea probelor de către inculpați, soluția de condamnare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, măsura controlului judiciar față de inculpați -cu limitarea deplasării acestora pe raza municipiului C. -este suficientă pentru asigurarea în continuare a judecății cauzei în calea de atac precum și pentru prevenirea sustragerii inculpaților de la judecată. Se au în vedere și inconvenientele mari ale executării arestului la domiciliu de către inculpați, care nu au rude, prieteni, cunoștințe în C. care să le efectueze activitățile din afara locuinței, strict necesare pentru subzistență și întreținere, cum sunt cumpărarea de alimente, medicamente, etc, inconveniente disproporționate în prezent în raport cu stadiul procesual și cu scopul măsurilor preventive, ce poate fi asigurat printr-o altă măsură mai puțin restrictivă de dreptul la circulație.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 242 Cod procedură penală și art. 211 și urm Cod procedură penală va dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată față de inculpații N. V. și H. L. prin încheierea nr 107 din 09 04 2015 a Tribunalului C., cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile de la data rămânerii definitive a dispoziției de înlocuire a măsurii preventive.
În baza art. 215 Cod procedură penală:
Dispune ca pe timpul controlului judiciar, inculpații să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza, ori de câte ori sunt chemați;
-să informeze de îndată instanța de judecată în fața căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței ;
-să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori sunt chemați;
-să nu depășească limita teritorială a municipiului C., decât cu încuviințarea prealabilă a instanței pe rolul căreia se află cauza.
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Va desemna ca organ de supraveghere Biroul de supravegheri din cadrul I. C., prin structurile teritoriale.
Tribunalul apreciază că această dispoziție referitoare la măsurile preventive este atacabilă separat cu contestație în 48 ore, pentru următoarele considerente:
-regimul măsurilor preventive, inclusiv în privința căilor de atac, este derogatoriu de la cel de drept comun referitor la atacarea hotărârilor judecătorești;
-urgența luării/menținerii/revocării/înlocuirii măsurilor preventive impune soluționarea căilor de atac în termene scurte, pentru a nu prejudicia fie drepturile inculpatului, fie buna desfășurare a judecății, după caz;
-art. 399 alin. 10 prevede posibilitatea pronunțării asupra măsurilor preventive după soluționarea cauzei și până la sesizarea instanței de apel, aceasta presupunând inclusiv posibilitatea uzării de calea de atac separată a contestației împotriva încheierii respective. Or, dacă legea prevede această posibilitate în privința soluționării unei măsuri preventive după pronunțarea hotărârii, rezultă, pentru rațiuni de similaritate, că aceeași trebuie să fie soluția și în privința măsurilor preventive asupra cărora instanța s-a pronunțat prin sentință.
Asupra acestei chestiuni, instanța de control judiciar va stabili posibilitatea sau nu a atacării separate a dispoziției de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar.
Cu privire la solicitarea confiscării autoturismului VW Golf înmatriculat în Albania cu nr AA048IF, cu . șasiu WVWZZZ1JZ2W590059, folosit de inculpați pentru a-i transporta pe migranții N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN, tribunalul o constată ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Autoturismul aparține în proprietate persoanei juridice ARBER RENT CAR cu sediul în Lezhe, (Rruga ,,Luigj Gurakuqi” Pallati nr 43) Albania, care are ca obiect de activitate chiar închirierea de autoturisme.
Autoturismul a fost închiriat inculpatului N. V., prin contractul nr. 805/REP/391/KOL încheiat cu persoană fizică, pe nume DILE VUKA, administrator al Companiei „ARBER RENT CAR” din Lezhe, Albania, în scopul ca acesta să călătorească 15 zile în afara teritoriului țării lor.
Conform art. 112 lit b) Cod penal, sunt supuse confiscării bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Tribunalul reține că finalitatea acestei dispoziții, în privința terților,este protejarea proprietății terților de bună credință, care nu au avut o vinovăție în ceea ce privește folosirea bunurilor lor la săvârșirea de infracțiuni. Dovada cunoașterii scopului folosirii revine organului judiciar, și nu terțului prezumat de bună credință.
În speță se constată că nu sunt întrunite condițiile textului de mai sus pentru a se putea dispune confiscarea autoturismului VW. Acesta aparține unei alte persoane decât inculpații, iar reprezentanții ARBER RENT CAR nu au avut posibilitatea obiectivă de a cunoaște că mașina închiriată lui N. V. va fi folosită pentru trafic de migranți.
În primul rând, N. V. nu este cunoscut cu antecedente penale, și nu rezultă că a declarat ori că avea obligația de a declara societății de închiriere că va transporta în mașină pe numiții N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN.
În al doilea rând, reprezentantul societății proprietare a mașinii nu avea posibilitatea de a cunoaște că N. V. se va deplasa în spațiul Uniunii Europene. Albania are ca vecini și state ce nu fac parte din Uniunea Europeană, în care numiții N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN puteau circula fără restricții, cum de altfel se dovedește că s-a și întâmplat.
În al treilea rând, același reprezentant nu avea posibilitatea obiectivă de a-i verifica pe N. ENGJELL și SHERRI NIKOLIN sub aspectul restricțiilor de pătrundere în spațiul Uniunii Europene, acest aspect fiind cunoscut doar de organele abilitate, în baza de date specifică.
Astfel, nu există nici un element din care să rezulte că reprezentantul ARBER RENT CAR a cunoscut faptul că, după închirierea mașinii către N. V., acesta o va folosi pentru a transporta migranți la granița dintre Bulgaria și România, pe care urma să îi preia apoi în România și să îi transporte mai departe.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 249 și 255 Cod procedură penală, cu aplicarea art. art. 970 și art. 2 alin. 2 Cod procedură civilă –ce reprezintă dreptul comun în materie, aplicabil în completare acolo unde legea procesual penală nu lămurește procedura de ridicare a sechestrului –va dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr 183/P/2015 din 06 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. asupra autoturismului VW Golf înmatriculat în Albania cu nr AA048IF, cu . șasiu WVWZZZ1JZ2W590059.
Va dispune restituirea către persoana juridică ARBER RENT CAR cu sediul în Lezhe, (Rruga ,,Luigj Gurakuqi” Pallati nr 43) Albania, a autoturismului VW Golf înmatriculat în Albania cu nr AA048IF, cu . șasiu WVWZZZ1JZ2W590059, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 274 Cod procedură penală va obliga pe inculpații N. V. și H. L. să plătească statului câte 2800 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 263 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală:
Condamnă pe inculpatul N. V. (cetățean albanez, născut la 09 08 1962, fiul lui N. P. și N. Gijela, domiciliat în Varosh-Lezhe, Albania, posesor pașaport BI0371790, nr. personal G20809079D, cu reședința în mun. C., . 125, .. 111) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare .
În baza art. 91 -92 Cod penal:
Dispune pentru inculpatul N. V. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 2 ani, ce curge de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 93 Cod penal:
Dispune ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul N. V. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;
-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,
-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
-să comunice schimbarea locului de muncă,
-să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor ale de existență,
-să urmeze un curs de învățare a limbii române;
-să nu părăsească teritoriul României fără acordul Tribunalului C..
Obligă pe inculpat ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice C. sau în cadrul direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C..
În baza art. 72 Cod penal:
Deduce din pedeapsa aplicată, în cazul executării efective a acesteia, perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la 23 februarie 215 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 242 Cod procedură penală și art. 211 și urm Cod procedură penală:
Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată față de inculpatul N. V. prin încheierea nr 107 din 09 04 2015 a Tribunalului C., cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile de la data rămânerii definitive a dispoziției de înlocuire a măsurii preventive.
În baza art. 215 Cod procedură penală:
Dispune ca pe timpul controlului judiciar, inculpatul N. V. să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza, ori de câte ori este chemat;
-să informeze de îndată instanța de judecată în fața căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței ;
-să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat;
-să nu depășească limita teritorială a municipiului C., decât cu încuviințarea prealabilă a instanței pe rolul căreia se află cauza.
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Desemnează ca organ de supraveghere Biroul de supravegheri din cadrul I. C., prin structurile teritoriale.
Cu contestație în 48 ore de la comunicare în ce privește înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar.
În baza art. 48 Cod penal raportat la art. 263 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală:
Condamnă pe inculpatul H. L. (cetățean albanez, născut la 25 04 1983, fiul lui H. Jacob și H. F., domiciliat în Malbardh- Albania, posesor pașaport BF1800368, nr. personal I30425049S, cu reședința în mun. C., . 125, .. 111) la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare .
În baza art. 91 -92 Cod penal:
Dispune pentru inculpatul H. L. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 2 ani, ce curge de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 93 Cod penal:
Dispune ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul H. L. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;
-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,
-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
-să comunice schimbarea locului de muncă,
-să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor ale de existență,
-să urmeze un curs de învățare a limbii române;
-să nu părăsească teritoriul României fără acordul Tribunalului C..
Obligă pe inculpat ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice C. sau în cadrul direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C..
În baza art. 72 Cod penal:
Deduce din pedeapsa aplicată, în cazul executării efective a acesteia, perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la 23 februarie 215 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 242 Cod procedură penală și art. 211 și urm Cod procedură penală:
Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată față de inculpatul H. L. prin încheierea nr 107 din 09 04 2015 a Tribunalului C., cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile de la data rămânerii definitive a dispoziției de înlocuire a măsurii preventive.
În baza art. 215 Cod procedură penală:
Dispune ca pe timpul controlului judiciar, inculpatul H. L. să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza, ori de câte ori este chemat;
-să informeze de îndată instanța de judecată în fața căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței ;
-să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat;
-să nu depășească limita teritorială a municipiului C., decât cu încuviințarea prealabilă a instanței pe rolul căreia se află cauza.
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Desemnează ca organ de supraveghere Biroul de supravegheri din cadrul I. C., prin structurile teritoriale.
Cu contestație în 48 ore de la comunicare în ce privește înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar.
În baza art. 249 și 255 Cod procedură penală, cu aplicarea art. art. 970 și art. 2 alin. 2 Cod procedură civilă:
Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr 183/P/2015 din 06 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. asupra autoturismului VW Golf înmatriculat în Albania cu nr AA048IF, cu . șasiu WVWZZZ1JZ2W590059.
Dispune restituirea către persoana juridică ARBER RENT CAR cu sediul în Lezhe, (Rruga ,,Luigj Gurakuqi” Pallati nr 43) Albania, a autoturismului VW Golf înmatriculat în Albania cu nr AA048IF, cu . șasiu WVWZZZ1JZ2W590059, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 274 Cod procedură penală:
Obligă pe inculpații N. V. și H. L. să plătească statului câte 2800 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 272 Cod procedură penală:
Dispune plata sumei de 1000 lei din fondurile Ministerului Justiției către d-na traducător autorizat de limba albaneză M. Ledia, reprezentând serviciile de interpret și deplasarea de la București la C. și retur la termenele de judecată din 08 06 2015 și 08 07 2015, conform facturilor nr 098 și 099 din 08 07 2015.
Cu apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică azi 20 07 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T.-V. G. STELUȚA M. M.
Red.jud.T.V.Gh/5 ex/21 07 2015
.>
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 288/2015.... | Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Sentința nr.... → |
|---|
