Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 264/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 264/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 13469/212/2015/a2
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.264
Ședința publică din data de 02 07 2015
PREȘEDINTE – N. A.
GREFIER – I. B.
Cu participarea PROCUROR – C. C. B.
S-a luat în examinare contestația formulată de inculpatul U. E. fiul lui P. si G., născut la data de 21 05 1981, aflat in arest preventiv in Penitenciarul Poarta Albă, împotriva Încheierii de ședință din data de 29 06 2015 pronunțată de Judecătoria Constanta, în dosarul penal nr._ 15.
La apelul nominal făcut in ședință publică cu respectarea disp.art.358 cod pr.penală, se prezintă contestatorul inculpat U. E., in stare de arest preventiv si asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat G. T., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 261 cod pr.penală.
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Apărătorul contestatorului inculpat si reprezentantul Parchetului, având pe rând cuvântul precizează că nu au de formulat cereri, excepții, chestiuni prealabile, împrejurare față de care instanța constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea acestora.
Apărătorul contestatorului inculpat U. E., avocat G. T., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate si rejudecând, sa se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Apreciază ca nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea acestei măsuri si nici nu au apărut temeiuri noi care sa impună privarea de libertate in continuare a inculpatului, mai ales ca a trecut o perioada suficientă de timp iar pericolul social s-a diminuat prin trecerea timpului.
Solicită a se avea in vedere ca inculpatul a recunoscut fapta comisă încă din cursul urmăririi penale, pe care o regretă si a ajutat la buna desfășurare a urmăririi penale, iar în libertate nu va influența buna desfășurare a procesului penal, sens in care, dacă se va aprecia ca se impune totuși a fi luată o măsură preventivă față de inculpat, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, scopul procesului penal putând fi atins si cu inculpatul aflat in aceasta măsură.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită a se avea în vedere faptul că acesta este căsătorit, are 1 copil minor si există depuse la dosar acte medicale din care rezultă ca a fost supus unei intervenții chirurgicale.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de inculpat, ca nefondată, cu consecința menținerii ca legală si temeinică a încheierii pronunțate de instanța de fond, considerând ca in mod corect s-a apreciat ca se impune menținerea măsurii arestării preventive acesteia raportat la natura si gravitatea faptei, valoarea socială lezată si circumstanțele personale ale inculpatului, rezultând ca acesta a mai fost condamnat penal anterior, pericolul social al faptei reflectându-se în pericolul pentru ordinea publică, fiind necesară menținerea măsurii arestării preventive, care este proporțională cu gravitatea acuzației.
Având in vedere ca nu există o modificare a temeiurilor inițiale si nici nu au apărut temeiuri noi in favoarea inculpatului, solicită respingerea cererilor formulate de acesta.
Contestatorul inculpat U. E., în ultim cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său, regretând fapta comisă si menționează că s-a predat singur. Solicită măsura controlului judiciar si arată ca acele condamnări anterioare au fost tot pentru comiterea unor infracțiuni de tâlhărie.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne in pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față,constată:
Prin încheierea de ședință din data de 29.06.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ 15,
În baza art. 362 rap. la art 208 al. 2 și al. 4 rap. la art. 207alin. 4 C. proc. pen.s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului și s-a menținut măsura față de inculpatul U. E. (fiul lui P. și G., născut la data de 21.05.1981 în mun. Constanta, CNP_4, domiciliat în ., jud. Constanta, studii 2 clase, fără ocupație, cu antecedente penale).Măsura preventivă expiră la data de 27.08.2015.
Prima instanță a avut în vedere următoarele:
A.1. Prin Rechizitoriul nr._/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., Prin Rechizitoriul nr._/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul instanței sub numărul_ 15 la data de 20.05.2015 s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului:
- U. E., constând in aceea ca, la data de 17.08.2014, in jurul orei 02:20, prin intrebuintarea de amenințări cu acte de violenta, a sustras persoanelor vătămate D. I. A. si BENALI OZGEAN, doua telefoane mobile marca Samsung Galaxy S Plus, respectiv Samsung Galaxy Chat, in timp ce se aflau pe ., in apropierea blocului MV2 din municipiul Constanta, cauzând acestora un prejudiciu apreciat la suma de 1200 lei, respectiv 500 lei.
Încadrarea juridică: - tâlhărie calificata, prevăzută de art. 233 - 234 alin. l lit. d C. pen.
- tâlhărie calificata, prevăzută de art.233 - 234 alin. l lit. d C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. l si art. 41 alin. l C. pen. .
2.1. Luarea măsurii preventive
Prin Încheierea nr. 317/06.05.2015 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 15, definitivă, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului U. E. pe o durată de 30 zile, de la data de 06.05.2015 până la data de 04.06.2015 .
În concret, judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere că :existe probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit faptele reținute în sarcină și legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare fiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 202 alin. 1 și 3 și 223 alin. 2 C. proc. pen. .
2.2. Motive
În concret, la dispunerea măsurii preventive s-au avut în vedere: pericolul pentru ordinea publică ce rezultă din modul, mijloacele și împrejurările în care se presupune că inculpatul ar fi comis cele două fapte de tâlhărie: în timpul nopții, prin violențe, inculpatul a acționat dând dovadă de o perseverență infracțională deosebită a sustras de la fiecare din cele două persoane vătămate câte un telefon mobil, bunuri ușor valorificabile, natura, gravitatea și limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care este cercetat, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte care încalcă relațiile sociale care ocrotesc inviolabilitatea patrimonială a persoanelor precum și integritatea fizică a acestora și care cere o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare.
2.3. Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului s-a constatat că, a fost condamnat de două ori pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, a fost eliberat condiționat la data de 03.06.2014, conform sentinței 1959 din 30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia cu un rest rămas neexecutat 818 zile, circumstanță față de care judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că în cauză luarea măsurii arestării preventive se impune pentru prevenirea săvârșirii de infracțiuni de către inculpat
2.4. Cu privire la proporționalitatea măsurii preventive raportat la interesul general s-a apreciat că acesta prevalează în acest caz asupra regulii respectării libertății individuale, având în vedere că acesta nu a ținut cont de reacția opiniei publice și fără să se teamă că va fi tras la răspundere penală, în momentul în care va fi descoperit.
2.4. Menținerea măsurii preventive
Prin Încheierea de ședință din data de 21.05.2015 a judecătorului de cameră preliminară și ulterior prin Încheierea din data de 09.06.2015 de începerea judecății, a fost menținută măsura arestării preventive .
B.1. Potrivit art. 208 alin. 2 și 4 C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea s:
2. În conformitate cu prevederile art. 207 C. proc. pen. judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive: al. 4Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat; al. 5 Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză .
3. Conform art. 202 C. proc. pen. al. 1 Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni; al. 3 Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Incidența art. 223 al. 2 C. proc. pen. Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
4. Circumstanțele personale ale inculpatului sunt expuse la pct. A.2.3. .
5.1. Instanța ‚, apreciază că în continuare se impune menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat, având în vedere pe de o parte, că acesta se presupune că a comis 2 infracțiuni de tâlhărie, împrejurările în care se presupune că le-a comis în timpul nopții, prin violențe, inculpatul a acționat dând dovadă de o perseverență infracțională deosebită, a sustras de la fiecare din cele două persoane vătămate câte un telefon mobil, bunuri ușor valorificabile iar pe de altă parte, acesta a mai fost condamnat anterior prin două hotărâri definitive în anul 2003 și anul 2009, pentru infracțiuni de aceeași natură – tâlhărie comise prima în public, fiind deghizat/travestit sau mascat iar a doua și împreună cu alte persoane (aspect dedus din încadrările juridice menționate în copia de pe cazierul judiciar aflat la fila 207 dup), a executat în parte ambele pedepse stabilite, a fost liberat condiționat și toate acestea conjugat cu presupunerea rezonabilă că ar fi comis faptele de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul menționat la pct. A.1., conduc la concluzia că se impune în continuare menținerea arestării preventive față de inculpat, întrucât din toate datele anterior menționate se acreditează realitatea că acesta își asigură existența prin comiterea unor astfel de fapte – îndreptate împotriva patrimoniului – și este necesară izolarea acestuia de societate în scopul prevenirii comiterii de noi fapte / activități ilicite .
5.2. În plus instanța a fost sesizată prin rechizitoriu și urmează ca în cauză să se efectueze cercetarea judecătorească ori nu în condițiile în care nu se contestă probele ori se solicită judecarea cauzei conform procedurii simplificate, la acest moment procesual subzistând motivele avute în vedere de la luarea măsurii preventive și în consecință aceasta va fi menținută, fiind totodată legală și temeinică .
În cauză a fost acordat un termen de o săptămână datorită lipsei de procedură cu persoana vătămată D. I. A. .
5.3. Mijloacele de probă ce susțin la acest moment procesual încadrarea juridică și situația de fapt menționată în actul de sesizare și expusă la pct. A.1. sunt: declarațiile persoanelor vătămate, proces verbal de cercetare la fata locului, proces verbal de restituire bunuri, declarații de martori, procese verbale intocmite de lucratorii de politie, proces verbal de recunoaștere din grup, proces verbal de conducere in teren a inculpatului, declarațiile inculpatului .
6. Față de caracterul proporțional al măsurii preventive cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului ,s-a apreciat că orice altă măsură preventivă nu este de natură să asigure scopul în virtutea căruia a fost dispusă, precum și faptul că prin trecerea unei perioade de timp de 55 de zile cu inculpatul în stare de detenție ,nu este în măsură să aducă atingere termenului rezonabil.
Împotriva susmenționatei încheieri,în termen legal a formulat contestație inculpatul U. E. ,pentru motivele inserate în partea introductivă ,care este parte integrantă a prezentei încheieri ,așa încât nu se impune reluarea acestora.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate ,în raport de actele și lucrările dosarului ,criticile aduse și dispozițiile legale invocate precum și din oficiu,judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de control judiciar, constată ca nefiind fondată calea de atac.
Prima instanță a făcut o analiză detaliată și obiectivă a materialului probator administrat până în acest moment procesual,din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie și în privința căreia sunt îndeplinite condiția limitei de pedeapsă, precum și condiția cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică.
Concluzia asupra stării de pericol pentru ordinea publică, decurge din modul ,mijloacele și împrejurările în care inculpatul ar fi comis faptele, respectiv natura și gravitatea sporită a infracțiunii imputate, evidențiat și prin limitele speciale de pedeapsă(închisoare de la 3 la 10 ani), lezarea valorilor sociale ce ocrotesc patrimonial și integritatea corporală a persoanei,sentimentele de nesiguranță în rândul întregii comunități, de dezaprobare profundă la comiterea unor astfel de fapte, caracterul repetat al actelor materiale (două fapte de tâlhărie ,în timpul nopții ,prin violențe ), elemente ce denotă pericolul ridicat al reiterării comportamentului antisocial, acest pericol fiind reflectat inclusiv de datele privind persoana inculpatului,care nu se află la prima abatere de la legea penală ,întrucât în anul 2003 și în anul 2009 a suferit două condamnări, pentru infracțiunea de tâlhărie, a fost liberat condiționat la data de 03.06.2014 cu un rest neexecutat de 818 zile .În condițiile în care procedurile judiciare penale anterioare în care a fost implicat și-au dovedit ineficiența preventivă pentru viitor,există un pericol concret ca inculpatul să se implice, dacă ar fi lăsat în libertate chiar și sub puterea unei alte măsuri preventive, în săvârșirea de infracțiuni.
Luând în considerare posibilitatea luării față de inculpat ,a unei alte măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea acestuia,față de datele cauzei și persoana inculpatului, măsura arestării preventive este necesară pentru protejarea ordinii publice împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celor cercetate și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în mod temeinic judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul primei instanțe a constatat caracter insuficient al unei alte măsuri preventive.
În raport de considerentele exprimate,Tribunalul constată că încheierea atacată este legală și temeinică, motiv pentru care contestația formulată va fi respinsă ca nefondată, cu consecința obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
Văzând și prevederile art.272 Cod proc.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
În baza art. 425 ind. 1 alin.7 pct 1 lit.b Cod proc. pen.,rap.la art.206 Cod proc.pen.,
Respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul U. E. (fiul lui P. și G. ,ns. la 21.05.1981, in prezent aflat in Penitenciarul Poarta Albă), împotriva încheierii de ședință din data de 29.06.2015 a Judecătoriei C.,pronunțată în dosar nr._ 15.
În baza art.275 alin.2 Cod proc.pen.,obligă inculpatul contestator la cheltuieli judiciare către stat ,în sumă de 200 lei.
În baza art.272 Cod proc.pen.,onorariu avocat oficiu către Baroul C.,în cuantum de 130 lei ,pentru av.G. T. ,se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Cercetată și pronunțată în ședință publică, azi ,02.07. 2015.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
N. A. I. B.
Red.jud.fond A.B.A.
Tehnored.jud.contest.N.A. /2ex/02 07 2015
. 07 2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 276/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 283/2015.... → |
|---|
