Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 423/2012. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 423/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-08-2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 423

Ședința publică de la 15 August 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE E. F.

Judecător E. C. M.

Judecător I. B.

Grefier A. M. D.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.

a fost reprezentat prin procuror A. C. J.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpații B. R., M. I., M. S., și P. F. împotriva încheierii de ședință din data de 13.08.2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul cu nr._, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat B. R., personal asistat de apărătorul din oficiu, avocat D. F., recurentul inculpat M. I., personal și asistat de apărătorul din oficiu, avocat G. A., în substituirea avocatului B. A. M., recurentul inculpat M. S., personal și asistat de apărătorul din oficiu, avocat G. A. și recurentul inculpat P. F., asistat de apărătorul din oficiu, avocat G. N. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, s-a constată cauza în stare de judecată;

Avocat D. F. pentru recurentul inculpat B. R., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea recurentului inculpat în stare de libertate, arătând că nu există temeiuri care să justifice menținerea stării de arest față de acesta.

În subsidiar, solicită luarea față de acesta a măsurii de a nu părăsi localitatea.

Avocat G. N. I. pentru recurentul inculpat P. F., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea recurentului inculpat în stare de libertate, arătând că nu există temeiuri sau indicii noi care să justifice menținerea stării de arest față de acesta.

În subsidiar, solicită luarea față de acesta a măsurii de a nu părăsi localitatea.

Avocat G. A. pentru recurenții inculpați M. I. și M. S., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea recurenților inculpați în stare de libertate, arătând că nu există temeiuri care să justifice menținerea stării de arest față de aceștia, de asemenea, nu există indicii din care să rezulte că prin cercetarea acestora în libertate ar influența buna desfășurare a procesului penal.

Mai învederează instanței faptul că aceștia au avut o atitudine sinceră, au colaborat cu organele de cercetare penală și în cazul în care vor fi cercetați în stare de libertate, vor respecta condițiile impuse de instanță.

În subsidiar, solicită luarea față de ceștia a măsurii de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că o altă măsură restrictivă de libertate nu ar asigura buna desfășurare a procesului penal, de asemenea, raportat la natura, gravitatea și violența cu care au fost săvârșite faptele reținute în sarcinile inculpaților, se impune cercetarea acestora în stare de arest preventiv.

Având ultimul cuvânt, inculpatul B. R., solicită instanței lăsarea sa în libertate, având în vedere și faptul că are în întreținere 3 copii minori.

Inculpatul M. I., având ultimul cuvânt, solicită instanței lăsarea sa în libertate, având în vedere și faptul că are în întreținere, 4 copii minori, soția sa este foarte grav bolnavă.

Inculpatul M. S., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul P. F., având ultimul cuvânt, solicită instanței lăsarea sa în libertate, întrucât el este singurul sprijin financiar al familiei sale.

Dezbaterile fiind închise;

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor penale, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 13.08.2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul cu nr._, în baza art. 300¹alin. 3 C.proc.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpații:

B. R. (fiul lui N. și E., născut la data de 06.01.1981 în C., județ D., domiciliat în ., D., cetățean român, CI . nr._ eliberat de SPCLEP Măceșu de Jos, CNP_), prin încheierea din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 13/24.07.2012

M. I. ( fiul lui Ș. și E., născut la data de 10.07.1978 în C., județ D., domiciliat în ., D., cetățean român, CI . nr._ eliberat de SPCLEP Băilești, CNP_), prin încheierea din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 14/24.07.2012

M. S. ( fiul lui Ș. și E., născut la data de 23.10.1988 în S., județ D., domiciliat în ., D., cetățean român, CI . nr._ eliberat de SPCLEP Băilești, CNP_), prin încheierea din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 15/24.07.2012 și

P. F. (fiul lui M. și P., născut la data de 09.07.1983 în C., județ D., domiciliat în ., fără forme legale în . român, CI . nr._ eliberat de SPCLEP C., CNP_), prin încheierea din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 16/24.07.2012 și a menținut starea de arest preventiv a acestora.

De asemenea, s-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților B. R., M. S., M. I., P. F., cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C.proc.pen.., formulate de apărătorii inculpaților, ca neîntemeiate.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 871/P/2012 din data de 10.08.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S., înregistrat la această instanță sub nr._ 12 din data de 10.08.2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților B. R., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea odinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. a, b din c. pen, distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. a, b din c. pen, amenințare prev. de art. 193 alin. 1 c. pen, ,portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a unor obiecte fabricate sau confecționate anume pentru lovire" prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea 61/1991 R cu aplic. art. 37 lit. a, b din c. pen, toate cu aplic. art. 33 lit. a din c. pen., M. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea odinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, amenințare prev. de art. 193 alin. 1 c. pen, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a unor obiecte fabricate sau confecționate anume pentru lovire" prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea 61/1991 R cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, toate cu aplic. art. 33 lit. a din c. pen., M. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea odinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 c. pen, distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 c. pen, amenințare prev. de art. 193 alin. 1 c. pen, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a unor obiecte fabricate sau confecționate anume pentru lovire" prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea 61/1991 R, toate cu aplic. art. 33 lit. a din c. pen. și P. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea odinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 c. pen, cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, amenințare prev. de art. 193 alin. 1 c. pen, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a unor obiecte fabricate sau confecționate anume pentru lovire" prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea 61/1991 R cu aplic. art. 37 lit. b din c. pen, toate cu aplic. art. 33 lit. a din c. pen.

De asemenea, prin același rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a acelorași inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prev. de art. 322 alin. 1 C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că:

În seara zilei 22 iulie 2012 inculpații B. R., M. I., M. S., P. F., împreună cu martorele M. G. și M. D., B. A. L. au consumat 4 sticle de 2,5 litri de bere la locuința lor din .> La orele 20.00 persoanele mai sus arătate au plecat la barul . din Cârna, unde au comandat mai multe sticle de bere, în mai multe rânduri pe care le-au consumat . Între inculpații M. I. și B. R.

s-a iscat o discuție legată de faptul că cel dintâi a avut o relație extraconjugală cu martora B. A. L., soția inculpatului B. cât timp acesta fusese arestat.

După ce au consumat băuturile, inculpații au părăsit terasa barului și la circa 10-15 metri, pe DJ 561 inculpatul B. R. i-a aplicat o lovitură cu palma peste față inculpatului M. I. pentru motivul mai sus arătat.

Inculpatul M. I.,a reacționat, la gestul fratelui său s-a dus și a rupt o scândură dintr-un gard îndreptându-se spre inculpatul B. cu intenția de a-l lovi.

Ceilalți trei inculpați s-au dus și au rupt scânduri din gard cu ajutorul cărora au început să se lovească în mijlocul străzii, să se injurieze și să se îmbrâncească, lovind porțile metalice de la curțile vecinilor.

La un moment dat a apărut un autoturism marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_ condus de partea vătămată B. L. R., care a încercat să depășească grupul în care se aflau inculpați claxonând pentru a-i face atenți să se dea la o parte.

Cei 4 inculpați au început să-i lovească autoturismul cu scândurile din gard, iar martorele M. G. și M. D., B. A. L. au început să lovească cu pumnii și picioarele în caroseria mașinii.

După mai multe manevre, partea vătămată a reușit să treacă de grupul inculpaților și al martorilor și a oprit mașina la o distanță de circa 10-15 metri pentru a vedea ce avarii prezintă autoturismul, ocazie cu care inculpații B. R., M. I., M. S. au început să înjure și să amenințe cu moartea pe partea vătămată, care de frică s-a urcat în mașină și a plecat.

Prin încheierea din data de 24.07.2012 în dosar nr._ al Judecătorie S. a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria S. si s-a dispus luarea masurii arestarii preventive față de inculpații de mai sus, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 24.07.2012 si pana la data de 21.08.2012 inclusiv.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei patru inculpați, recurs ce a fost respins ca nefondat de Tribunalul D. prin încheierea din data de 116/26.07.2012 în dosar nr._ .

La luarea măsurii arestării preventive față de inculpați s-a apreciat de către instanță că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit. f C.p.p..

Instanța a reținut că este întrunită în prezenta cauză condiția prevăzută de art. 143 alin. 1 C.pr.pen, în sensul că există indicii temeinice, astfel cum acestea sunt definite de prevederile art. 68 C.proc.pen., că inculpații pot fi vinovați de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor.

În acest sens s-au reținut declarațiile inculpaților( B. R., M. I., M. S.) coroborate cu declaratiile martorilor audiați, procesul verbal de constare la fata locului, planșele fotografice.

S-a reținut că din probatoriul administrat reies indicii temeinice și presupuneri rezonabile că inculpații au săvârșit faptele penale de care sunt acuzați.

Totodata s-a reținut că pedeapsa prevăzută de lege, pentru fapta prevăzută de art 321 alin 1 Cp, este închisoarea mai mare de 4 ani, existând totodată probe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În speța de față, instanța a reținut că, faptele pentru care inculpații sunt cercetați sunt de natură a crea un climat de nesiguranță publică, prezintă un pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a acestora, precum și urmările produse. Astfel s-a menționat că inculpații nu sunt la prima incalcare a legii penale si în trecut au fost condamnați în mai multe rânduri, așa cum reiese din fișele de cazier filele 79-80,92-93, 104-105, 116-117.

Astfel, s-a reținut că inculpații, nu numai că au mai multe condamnări, dar unele dintre acestea sunt condamnări pentru infracțiuni de violență similare cu infracțiunea de ultraj pentru care au fost trimiși în judecată, în speță în situația inculpatului B. R., M. I. ( amendă administrativă).

Totodată, instanța a reținut că inculpatul M. S., chair dacă nu este recidivist a fost condamnat în minoritate pentru o infracțiune de omor calificat, iar în urmă cu nici un an de zile, a primit o amendă administrativă, pentru o infracțiune respectiv încăierare .

Ca atare, raportat la probatoriul administrat, instanța a apreciat că pericolul social pentru comunitate este unul concret, având în vedere că inculpații sunt cunoscuți ca persoane violente și prin modul cum au acționat au produs temere și indignare în rândul cetățenilor, la o oră înaintată .

S-a apreciat că, în această situație, activitatea infracțională a inculpaților a creat un sentiment de tulburare și indignare în rândul comunității din care face parte și, totodată, insecuritate, având în vedere că aceștia sunt cunoscuți cu activitate, antecedență penală, bogată, iar pe de altă parte în unele situații, deși au fost liberați condiționat, sau s-a pus în mișcare acțiuna penală împotriva lor, aceștia au acționat în continuare fără a conștientiza prea mult urmările antisociale pe care le produc.

Potrivit art. 300¹ C.pr.pen., „După înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă”.

În continuare, instanța de fond a apreciază că, din probatoriului administrat de organele de urmărire penală până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, astfel cum acestea sunt definite de art. 68 ¹ C. proc. pen., condiție ce în mod corect a fost constatată ca îndeplinită la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, în sensul că, la data de 22.07.2012, în jurul orei 22.30-23.00, pe fondul consumului de alcool, au tulburat ordinea și liniștea publică pe DJ 561- în fața barului " R. Luigi" din ., prin aceea că s-au manifestat violent, lovindu-se reciproc cu scânduri și lănteți pe care le-au rupt din gardurile imobilelor aflate în zonă, blocând traficul rutier, lovind cu picioarele și corpuri contondente autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ ce aparține părții vătămate B. L. R., care se deplasa pe drumul public pe care inculpații se aflau, adresându-i amenințări cu acte de violență acestei părți vătămate, acțiunile inculpaților provocând indignare și teamă persoanelor aflate la terasa barului cât și a celor aflate în apropiere.

Acestea au rezultat din declarațiile părții vătămate B. L. R., coroborate de declarațiile martorilor M. Z., B. M. M., M. O. I., T. D. Ș., C. G., C. A., B. I., G. S., R. Leonică, T. N., B. Ș., procese verbale de cercetare a locului faptei și planșele foto aferente, proces-verbal privind avariile produse autoturismului părții vătămate B. L. și planșele foto aferente.

Instanța a constatat că inculpații au recunoscut parțial modul de derulare a evenimentului, doar sub aspectul că între inculpații B. R. și M. I. a avut loc un conflict generat de faptul că inculpatul M. I. ar fi întreținut relații sexuale cu soția inculpatului B. R. în timp ce acesta ar fi fost arestat, negând faptul că ar fi fost toți implicați în scandalul respectiv, susțineri care sunt infirmate de declarațiile părții vătămate și ale martorilor oculari M. Z., C. Ghoerghița, R. Leonică, C. A., care au văzut cum toți cei patru inculpați s-au lovit în seara respectivă, blocând traficul rutier, folosindu-se de scânduri și lănteți pe care le-au rupt din gardurile aflate în zonă, avariind autoturismul părții vătămate B. L. R. care circula pe DJ 561.

Totodată, instanța de fond a apreciat că, din analiza circumstanțelor personale și a circumstanțelor reale, astfel cum se conturează din probele administrate, a rezultat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, menținându-se incidența în cauză a prevederilor art. 148 alin. 1 lit. f) C. proc. pen. în privința acestora.

În lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol concret pentru ordinea publică, în practica judiciară sunt avute în vedere mai multe criterii printre care natura și gravitatea faptei săvârșite, urmările produse, circumstanțele inculpaților etc.

Sub acest aspect, instanța a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. 1 Cp, pentru care sunt cercetați inculpații, este închisoarea mai mare de patru ani, ( închisoare de la un an la cinci ani), iar pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpaților în libertate rezultă din natura și împrejurările de comitere a faptelor

( pluralitatea de fapte, în loc public, prin participarea unui număr mare de persoane, exercitarea de acte de violență asupra bunurilor și persoanelor), valorile sociale ocrotite, urmările produse, ( blocarea drumului public destinat traficului rutier, indignarea și teama produsă locuitorilor comunei respective).

Astfel, instanța de fond a apreciat că pentru fapte, precum cele pentru care sunt cercetați inculpații, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice suscită o tulburare socială, care impune în continuare privare de libertate a inculpaților, în scopul protejării ordinii publice.

Instanța de fond a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar putea încuraja alte persoane să comită fapte de același gen, ceea ce ar crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de un accentuat pericol social.

În același sens, instanța a avut în vedere și perseverența infracțională de care dau dovadă inculpații care anterior au mai fost condamnați definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni similare.

Astfel, din fișele de cazier judiciar aflate la dosar instanța a constat că, inculpații B. R., M. I. și P. F. sunt recidiviști, fiind anterior condamnați, printre altele și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.( inculpații B. R. și M. I.), respectiv infracțiuni de violență ( inculpatul P. F.), iar inculpatul M. S. a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor comisă în timpul minorității. De asemenea, a constatat că inculpații M. I. și M. S. au fost sancționați cu amendă administrativă pentru infracțiunea de încăierare de către parchetul de pe lângă Judecătoria S.. ( filele 106, 123, 138, 154 dosar u.p.).

Față de cele expuse, instanța a apreciat că aceste date, coroborate de faptul că inculpații sunt percepuți de membrii colectivității din care provin ca fiind niște persoane violente, sunt de natură a crea temerea rezonabilă că lăsați în libertate, aceștia reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, prin continuarea săvârșirii de fapte similare.

Instanța a mai reținut că la alegerea inițială a măsurii arestării preventive au fost respectate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de art. 150 și 171 din C. proc. P...

Considerând că subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, în baza art. 300¹alin. 3 C.proc.pen., instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpați și a menținut starea de arest preventiv a acestora. De asemenea, a respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de apărătorii inculpaților, ca neîntemeiate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 139 alin. 1 C.proc.pen.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații B. R., M. I., M. S. și P. F., arătând că nu există temeiuri care să justifice menținerea stării de arest față de aceștia, de asemenea, nu există indicii din care să rezulte că prin cercetarea acestora în libertate ar influența buna desfășurare a procesului penal.

Au mai învederat instanței faptul că au avut o atitudine sinceră, au colaborat cu organele de cercetare penală și că în cazul în care vor fi cercetați în stare de libertate, vor respecta condițiile impuse de instanță.

Analizând probele administrate în cauză și actele depuse la dosarul cauzei, Tribunalul constată legalitatea și temeinicia încheierii Judecătoriei S. prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților B. R., M. I., M. S. și P. F..

În acest sens, instanța reține că faptele pentru care inculpații sunt cercetați respectiv, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice, prev de art 321 alin 1 Cp cu aplic art 37 lit a, b din C.p, distrugere, prev de art 217 alin 1 Cp cu aplic art 37 lit a, b din C.p, amenințarea, prev de art 193 Cp, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică a unor obiecte fabricate sau confecționate, anume pentru lovirea, prev de art 2 alin 1, pct 1 din Legea 61/1991, cu aplic art 37 lit a, b din C.p, și încăierare, prev de art. 322 alin 1 Cp, cu aplic art 37 lit a, b din C.p.

Din datele dosarului, Tribunalul reține că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă inițială a recurenților inculpați, așa cum au fost expuse în încheierea pronunțată de Judecătoria S. 13.08.2012, se mențin în continuare și justifică privarea acestora de libertate, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile mai sus enumerate este mai mare de 4 ani ; pe de altă parte prin natura lor, faptele prezintă un grad ridicat de pericol ce rezultă din sentimentul temere pe care astfel de fapte le inspiră opiniei publice, inculpații fiind predispuși la săvârșirea acestui gen de fapte antisociale, aceștia fiind condamnați și în trecut, respectiv, inculpații B. R., M. I. și P. F. sunt recidiviști, fiind anterior condamnați, printre altele și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.( inculpații B. R. și M. I.), respectiv infracțiuni de violență (inculpatul P. F.), iar inculpatul M. S. a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor comisă în timpul minorității. De asemenea, a constatat că inculpații M. I. și M. S. au fost sancționați cu amendă administrativă pentru infracțiunea de încăierare de către parchetul de pe lângă Judecătoria S..

De asemenea, evoluția ascendentă a fenomenului infracțional în general și în mod deosebit infracțiunilor de genul celor reținute în sarcina inculpaților, dublată de impactul pe care aceste infracțiune îl propagă asupra membrilor societății, conduce instanța la concluzia necesității privării de libertate a inculpaților, identificându-se și în prezent existența temeiurilor care au impus arestarea preventivă, măsura având drept scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal conform art. 136 C.p.p. pentru atingerea obiectivelor reglementate de art. 1 C.p.p. și art. 200 C.p.p.

Sunt realizate și cerințele prevăzute de art. 5 paragraful I lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Lg. 30/1994 constând în aceea că în cauză sunt motive verosimile de a bănui că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, respectiv că există indicii temeinice astfel cum sunt prevăzute expres și în dispozițiile art. 68/1 și 143 c.p.p. în sensul că din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că persoanele față de care s-a dispus trimiterea în judecată, au săvârșit faptele, așa cum rezultă probele administrate în cauză.

Din declarațiile inculpaților rezultă că aceștia nu contrazic starea de fapt reținută în rechizitoriu, însă nici nu consideră că se impune luarea măsurii arestării preventive; din acest fapt rezultând că aceștia nu au reprezentarea reală a faptelor lor și nici nu conștientizează impactul negativ al acestor fapte asupra societății.

Astfel se constată că toate temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și în prezent, nu au încetat și nici nu s-au schimbat neexistând nici un indiciu în acest sens, iar probele administrate până în prezent nu au relevat incidența niciunui element care să conducă la concluzia existenței unor alte temeiuri de fapt, să determine o altă situație de drept care să releve împrejurarea că măsura arestării preventive nu se mai impune, iar această măsură ar trebui să fie revocată sau înlocuită.

În acest sens, nu pot fi reținute apărările inculpaților, că urmărirea penală fiind terminată nu mai poate influența buna desfășurare a procesului penal, deoarece pe parcursul judecății, în faza cercetării judecătorești se administrează toate probele necesare aflării adevărului și, deci, există posibilitatea ca inculpații să influențeze buna desfășurare a procesului penal.

Având în vedere gravitatea faptelor pentru care inculpații B. R., M. I., M. S. și P. F. au fost trimiși în judecată, pericolul social concret dat de împrejurările comiterii acestora, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f c.p.p., întrucât pedeapsa este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se apreciază că măsura arestării preventive este temeinică și legală. În consecință, urmează ca în baza art 385 ind 15 lit b Cpp să respingă recursurile formulate de recurenții inculpați B. R., M. I., M. S., și P. F., împotriva încheierii din data de 13.08.2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul cu nr._, ca nefondate.

De asemenea, va obliga pe fiecare dintre recurenții inculpați la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care, pentru fiecare, suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 385 ind 15 lit b Cpp:

Respinge recursurile formulate de recurenții inculpați B. R., fiul lui N. și E., născut la data de 06.01.1981 în C., jud. D., domiciliat în ., jud. D., CNP_, M. I., fiul lui Ș. și E., născut la data de 10.07.1978, în C., jud. D., domiciliat în om Cîrna, nr 40, jud D., CNP_, M. S., fiul lui Ș. și E., născut la data de 23.10.1988, în S., jud. D., domiciliat în om Cîrna, nr 40, jud D., CNP_ și P. F., fiul lui M. și P., născut la data de 09.07.1983 în C., jud D., domiciliat în ., fără forme legale în ., CNP_, împotriva încheierii din data de 13.08.2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul cu nr._ ,ca nefondate.

Obligă pe fiecare dintre recurenții inculpați la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care, pentru fiecare, suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 15.08.2012.

Președinte, Judecător Judecător

E. F. E. C. M. I. B.

Grefier,

A. M. D.

Redact E.F.

tehnoredA.D. 15 August 2012/3 ex

jud fond D.G.Zăvălași

ROMÂNIA

TERIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR_

EMISĂ LA 16.08.2012

CĂTRE

Penitenciarul C.

Vă înaintăm decizia penală cu nr 423, din data de 15 august 2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul cu nr _, cu rugămintea de a înmâna o copie a acesteia inculpaților B. R., fiul lui N. și E., născut la data de 06.01.1981 în C., jud. D., domiciliat în ., jud. D., CNP_, M. I., fiul lui Ș. și E., născut la data de 10.07.1978, în C., jud. D., domiciliat în om Cîrna, nr 40, jud D., CNP_, M. S., fiul lui Ș. și E., născut la data de 23.10.1988, în S., jud. D., domiciliat în om Cîrna, nr 40, jud D., CNP_ și P. F., fiul lui M. și P., născut la data de 09.07.1983 în C., jud D., domiciliat în ., fără forme legale în ., CNP_, în prezent în PMS C..

Președinte Grefier

E. F. A. M. D.

ROMÂNIA

TERIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR_

EMISĂ LA 15.08.2012

CĂTRE

CENTRUL DE REȚINERE ȘI AREST PREVENTIV D.

Vă facem cunoscut că prin decizia penală cu nr. 423 din data de 15.08.2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul cu nr._, s-au dispus următoarele:

"În baza atr. 385 ind 15 lit b Cpp:

Obligă pe fiecare dintre recurenții inculpați la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, don care pentru fiecare, suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 15.08.2012."

Judecător Grefier

E. C. M. A. M. D.

← Modificări la măsuri educative neprivative. Art.513-517 NCPP....		Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... →

Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 423/2012. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 423/2012. Tribunalul DOLJ