Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 14/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 14/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 6591/312/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
DECIZIA PENALA NR. 14/R
Ședința publică din data de 30.01.2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE – M. B.
JUDECĂTOR- G. C.
JUDECĂTOR- TĂNCUȚA M.
GREFIER—TUDORIȚA T.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Ialomița,
reprezentat de procuror C. C..
Pe rol soluționarea recursului penal declarat de condamnatul D. I., împotriva sentinței penale nr. 1146 din data de 10.12.2012, pronunțată de Judecătoria Slobozia .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul condamnat, în stare de arest, asistat de avocat oficiu N. G., desemnat din oficiu de Baroul Ialomița.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că dosarul este la primul termen de judecată în recurs și procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul recurentului condamnat arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de solicitat, împrejurare în care instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Avocat oficiu N. G., pentru recurentul condamnat, în cuvântul său, arată că petentul a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 1146 din data de 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia prin care s-a respins cererea de liberare condiționată, solicitând admiterea recursului întrucât petentul a executat fracția prevăzută de lege, a participat la activități educative și a menținut legătura cu familia.
În subsidiar solicită reducerea termenului de reînnoire a cererii, cu onorariu avocat oficiu.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a recursului formulat, apreciind hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
Recurentul condamnat, în cuvântul său, solicită admiterea recursului și liberarea sa condiționată întrucât termenul stabilit este prea lung, solicitând reducerea acestuia.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare .
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față:
Din actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 1146/10.12.2012, pronunțată de Judecătoria Slobozia, a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat D. I., fiul lui G. și T., născut la data de 05.10.1980, C.N.P._, deținut în Penitenciarul Slobozia.
A stabilit ca cererea să fie reînnoită potrivit art. 450 alin. 2 Cod procedură penală după data de 21.07.2013.
A obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că petentul condamnat a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar, ulterior a fost recompensat, a participat la programul de adaptare la viata instituționalizată, programul de pregătire pentru liberare programul pentru reducerea riscului de recidivă, trei dezbateri, opt concursuri tematice, cinci competiții sportive, la mai multe activități religioase, iar datorita faptului că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare Comisia de liberări din cadrul Penitenciarului Slobozia a propus instanței de judecată să fie amânat până la data de 21.07.2013.
Totodată, instanța a reținut că petentul-condamnat se află la prima analiză în cadrul Comisiei de propuneri pentru liberare condiționată.
De asemenea, a avut în vedere și faptul că petentul-condamnat este recidivist.
În această situație prima instanță a apreciat că timpul executat de petent nu este suficient pentru însușirea scopului educativ – preventiv al pedepsei în așa fel încât la punerea în libertate persoana condamnată nu mai săvârșește și alte infracțiuni și să poată fi redată societății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, motivat, condamnatul D. I., criticând-o pentru netemeinicie.
Motivele de recurs susținute oral de apărătorul numit din oficiu, se găsesc în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Tribunalul, examinând sentința atacată și actele dosarului, în raport de criticile formulate oral cum și din oficiu sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerațiuni:
Prima instanță a administrat suficiente probe pe baza cărora a stabilit în mod judicios că pentru moment nu ar fi oportună acordarea liberării condiționate petentului, timpul executat nefiind suficient pentru realizarea scopului educativ – preventiv al pedepsei în așa fel încât la punerea în libertate persoana condamnată să nu mai săvârșească alte infracțiuni și să poată fi reintegrat în societate.
Astfel, faptul că pe timpul executării pedepsei, condamnatul a săvârșit mai multe abateri de la regulamentul de ordine interioară, ultima sancționată la 26.01.2012, întărește și Tribunalului convingerea că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și că detenția nu a avut în cazul lui, până la acest moment, efectul urmărit de legiuitor prin aplicarea pedepsei penale.
Sunt considerațiuni pentru care, alături de instanța de fond, și tribunalul apreciază că perioada executată nu a fost suficientă pentru reeducarea acestuia.
De asemenea, în raport de probele dosarului și persoana condamnatului termenul fixat de comisia de propuneri și menținut de către instanța fondului apare ca judicios determinat și poate contribui la o reală reeducare a petentului.
Sunt considerațiuni pentru care sentința atacată se privește ca legală și temeinică sub toate aspectele.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct.1 lit. b Cod procedură penală recursul declarat de condamnatul D. I. fi respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 417 lit. c Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul formulat de petentul condamnat D. I., fiul lui G. și T., născut la data de 05.10.1980, C.N.P._, deținut în Penitenciarul Slobozia, împotriva sentinței penale nr. 1146 din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat oficiu de 100 lei avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.01.2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR, GREFIER,
Red./G.C
Dact. T.T.
02 Ex/ 31.01.2013
Jud. fond. – G.O.I./Judecătoria Slobozia
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
