Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 4/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 32325/4/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 4/C
Ședința publică din data de 08.01.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – R. P.
GREFIER – M. C. I.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestație la liberarea condiționată formulată de contestatorul-petent P. F. G. împotriva sentinței penale nr. 4018 din data de 17.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
Potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul-petent P. F. G., personal, aflat în detenție la Penitenciarul București - Jilava și asistat de apărătorul desemnat din oficiu – avocat C. S., care depune delegația pentru asistența judiciară obligatorie . nr._ la fila 28 dosar, în conformitate cu dispozițiile art. 91 Cod procedură penală.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul acordă cuvântul asupra probatoriului.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-condamnat P. F. G., având cuvântul, după consultarea cu condamnatul, arată că acesta solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune în ședința publică: un memoriu, un raport de recompensare, o caracterizare, certificatul de deces al mamei, o adeverință privind frecventarea în perioada 2012 – 2014 a întâlnirilor religioase susținute de voluntarii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, copia sentinței penale nr. 3504/01.06.1983 și o adresă de angajare (filele 12 -19 dosar).
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că nu se opune administrării probei cu înscrisuri.
Tribunalul, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de condamnat apreciind-o utilă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-petent P. F. G., având cuvântul, solicită admiterea contestației, apreciind soluția instanței de fond ca netemeinică. Susține că la dosarul cauzei există o . documente și caracterizări, din care rezultă faptul că petentul are un loc de muncă în eventualitatea admiterii cererii de liberare.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată, apreciind sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București ca fiind legală și temeinică, raportat la pedeapsa de 16 ani închisoare pe care urmează să o execute condamnatul.
Contestatorul-petent P. F. G., având ultimul cuvânt, arată în esență că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege cu privire la liberarea condiționată.
Tribunalul declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4018/17.11.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 4 București a respins ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat P. F. G. – fiul lui C. G. și C., născut la data de 28.10.1967, CNP_, încarcerat în Penitenciarul București-Jilava.
A fost fixat termen de reiterare a cererii la data de 23.01.2015.
A fost obligat petentul-condamnat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul pentru asistența juridică din oficiu s-a plătit conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România .
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ la data de 29.10.2014, a fost înregistrată contestația formulată de petentul P. F. G. împotriva propunerii de amânare a comisiei de liberare condiționată.
Prin procesul-verbal nr. 42/23.10.2014 întocmit de Comisia de propuneri se reține că executarea pedepsei privative de libertate la care a fost condamnat petentul a început la data de 30.10.2003 și urmează să expire la data de 29.10.2019; transformată în zile pedeapsa este egală cu 5.844 zile.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 3/4 din pedeapsă, respectiv 4.383 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest aspect că deținutul a executat de la 30.10.2003 până la 23.10.2014, 4.012 zile de închisoare, la care se adaugă 371 zile considerate ca urmare a muncii prestate, în total 4.383 zile câștigate și executate.
S-a mai reținut că deținutul este la prima analiză, apreciindu-se că se impune amânarea cu 3 luni, timpul petrecut în detenție fiind insuficient pentru reeducare.
Instanța a făcut aplicarea art. 5 NCP cu privire la legea penală mai favorabilă și a analizat condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal anterior, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive, atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.
Analizând actele dosarului, precum și prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța a considerat că este nefondată cererea de liberare condiționată a petentului urmând a o respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit procesului-verbal nr. 42/23.10.2014, petentul P. F. G. a fost condamnat la pedeapsa de 16 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prin sentința penală nr. 287/2011 a Tribunalului Argeș, fiind emis mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 372/2011.
Instanța a constatat că persoana deținută a executat fracția de 3/4 din pedeapsă pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, deci condiția legală relativă la timpul din pedeapsa ce trebuie executat este îndeplinită. Deși petentul-condamnat a executat fracția de pedeapsa stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecata
Instanța a avut în vedere și disp. art. 59 VCP potrivit căruia poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, a fost disciplinat, stăruitor în munca și a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
În ce privește comportamentul pe perioada detenției, instanța a reținut că acesta a fost unul corespunzător, însă timpul petrecut în detenție nu este suficient pentru reeducare. Deținutul, aflat la prima analiză, a participat la activitățile de educație și asistență psihosocială desfășurate la nivelul secției de deținere și a fost selecționat să desfășoare activități productive, a fost recompensat, însă a fost sancționat disciplinar în februarie 2014 pentru deținere de obiecte interzise.
Față de acestea, reținând și trecutul infracțional bogat al petentului, instanța a apreciat că la acest moment nu este oportună liberarea condiționată a numitului P. F. G..
Circumstanțele particulare ale deținutului astfel cum au fost reținute denotă faptul că acesta nu întrunește condițiile pentru a fi liberat condiționat și, mai mult decât atât, această măsură nu este în prezent nici oportună. Instanța a constatat că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta să își însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 VCP, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte fapte prevăzute de legea penală și să fie redat societății, impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept .
Prin urmare, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului-condamnat P. F. G. și, față de cele reținute mai sus, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța a fixat termen de reiterare a cererii la data de 23.01.2015, apreciind că termenul stabilit este necesar cel puțin pentru a atrage atenția petentului asupra ordinii de drept și normelor de conviețuire socială, dar și asupra obligativității respectării acestor valori.
A fost obligat petentul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a petentului condamnat s-a virat din fondul M.J. către Baroul București.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul P. F. G., cale de atac înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ din data de 17.12.2014.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul P. F. G., pentru următoarele considerente:
Astfel cum în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond, simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea liberării condiționate, instituție juridică ce, de altfel, ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul-condamnat, odată pus în libertate, nu își va perpetua comportamentul infracțional, garanție ce ar trebui să reiasă din faptul că în penitenciar acesta a avut un comportament care să genereze măcar o prezumție în acest sens.
Din caracterizarea înaintată de Penitenciarul București - Jilava, rezultă că petentul-condamnat, de la depunerea în penitenciar și până la prima analiză a comisiei, a avut un comportament corespunzător, fiind recompensat de 27 de ori pentru stăruința în muncă și implicarea în activitățile de reintegrare socială și sancționat disciplinar o singură dată pentru deținere de telefon mobil.
Pe de altă parte însă, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite pentru care execută în prezent pedeapsa de 16 ani închisoare (tâlhărie), cuantumul ridicat al pedepsei pe care acesta o are de executat, restul rămas de executat și starea de recidivă, Tribunalul apreciază că petentul-condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, impunându-se executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al acesteia, atât pentru a atrage atenția petentului asupra ordinii de drept și normelor de conviețuire socială, cât și asupra obligativității respectării acestor valori, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune liberarea condiționată.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, motiv pentru care va respinge contestația ca nefondată, făcând și aplicarea disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-petent P. F. G. (fiul lui C. G. și C., născut la 28 Octombrie 1967, în prezent încarcerat la Penitenciarul București – Jilava).
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 200 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 100 de lei, se avansează și va fi plătit din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Ilfov conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 08.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. P. M. C. I.
Red. și tehnored. jud. R.P. / 25.02.2015
Jud. Sectorului 4/jud. I.A.
| ← Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 22/2015.... | Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 39/2015.... → |
|---|
