Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 289/2015. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 289/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 8208/4/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 289/C

Ședința publică din data de 21.05.2015

Tribunalul constituit din :

PREȘEDINTE: G. C.

GREFIER: F. C. M.

M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr. 662/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, privind pe intimatul B. S..

Potrivit art. 369 alin. 1 C.p.p., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - condamnat B. S. personal și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat Căliniță C., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015 atașată la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei – liberare condiționată ( art. 587 NCPP), stadiul procesual – contestație, după care:

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul acordă cuvântul in dezbaterea contestației.

Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, astfel cum a fost formulată și în scris, desființarea sentinței penale nr. 662/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și, in consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, având în vedere dispozițiile art. 597 alin.6 și 7 C.p.p., în sensul că disp. art. 3 din O.U.G. nr. 116/2013 nu mai sunt aplicabile in cauză.

Apărătorul desemnat din oficiu al intimatului - condamnat B. S., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr. 662/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, în sensul declinării competenței de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Cornetu.

Intimatul - condamnat B. S., având ultimul cuvânt, arată că s-a depășit termenul de 2 luni de amânare pe care l-a acordat Judecătoria Sectorului 4 București.

S-au declarat dezbaterile închise, după care:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 662/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:

S-a respins ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat B. S. (fiul lui natural și V. A., născut la data de 24.07.1992 în București, CNP_).

S-a fixat termen de reiterare a cererii la data de 24.04.2015.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat petentul condamnat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul pentru asistența juridică din oficiu s-a plătit conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 03.03.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._, cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul B. S..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că la data de 26.02.2015 Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, din cadrul Penitenciarului București-Jilava a analizat situația condamnatului și a dispus amânarea acestuia cu două luni.

Din procesul verbal nr.8/26.02.2015 rezultă că petentul se află în executarea pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.285/2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr.344/2013. Executarea pedepsei a început la data de 27.06.2013 și va expira la 21.09.2015, deoarece se scade arestul preventiv de 35 zile; pedeapsa este egală cu 852 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 568 zile, din care, în cazul în care muncește 142 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, și 426 zile efectiv executate. A executat de la 27.06.2013 până la 26.02.2015 un număr de 610 zile, a executat arest preventiv de 35 zile, i se consideră ca executate pe baza muncii prestate 21 zile, în total având 666 zile câștigate și executate.

În primul rând trebuie observat că instanța a făcut aplicarea art. 5 NCP cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat. În plus, noua reglementare cuprinde cerințe suplimentare cum ar fi îndeplinirea integrală a obligațiilor civile, faptul că persoana condamnată are vocația de a fi liberată condiționat numai dacă execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis.

Potrivit art.59 din Codul penal din 1969, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsă prevăzută de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.

Petentul condamnat a executat fracțiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă acest lucru nu îi conferă un drept ci doar o vocație la acordarea liberării condiționate. Liberarea condiționată este o măsură de excepție, care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, de natură a crea instanței convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.

Instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, întrucât condamnatul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost disciplinat, este cunoscut cu antecedente penale iar timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru reeducarea acestuia.

Astfel, pe durata detenției petentul a avut un comportament oscilant, în sensul că a fost sancționat disciplinar de două ori (o sancțiune chiar în cursul acestui an) și recompensat o singură dată, fără a se remarca. În aceste condiții, instanța a apreciat că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și nu a făcut eforturi serioase în vederea reintegrării sociale.

Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiționată, instituție juridică care de altfel ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul condamnat odată pus în libertate nu își va mai continua comportamentul infracțional.

Petentul este cunoscut cu antecedente penale. Totodată, de la analiza precedentă și până în prezent nu au intervenit elemente noi, pozitive, care să schimbe semnificativ situația sa, dimpotrivă, petentul a fost sancționat disciplinar.

Față de aceste considerente, instanța a apreciat că la acest moment este nevoie de executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ și preventiv prevăzut de lege, urmând să respingă cererea de liberare condiționată ca nefondată, conform art.587 alin.2 C.pr.pen.

Instanța a fixat un termen de reiterare a cererii la data de 24.04.2015 (două luni de la momentul analizei în cadrul comisiei), termen pe care l-a considerat necesar a fi stabilit în vederea reexaminării situației petentului.

În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală a obligat petentul condamnat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 22.04.2015

Motivele contestației au vizat nelegalitatea hotărârii pronunțate cu încălcarea competenței teritoriale a altei instanțe, Judecătoria Sectorului 4 București neavând atribuită prin lege competența de a soluționa propunerile/ cererile de liberare condiționată formulate de către deținuții aflați in executarea pedepselor in Penitenciarul Jilava, instanța competentă exclusiv fiind Judecătoria Cornetu, in temeiul disp. art. 587 alin.3 C.p.p., act normativ cu aplicare nelimitata in timp, spre deosebire de disp. art. 3 din OUG NR. 116/2013 care au o aplicabilitate limitată de 6 luni de aplicare.

În dezvoltarea motivului contestației s-a arătat Judecătoria Sectorului 4 București nu are competență teritorială in a soluționa propunerile/ cererile de liberare condiționată formulate de către deținuții aflați in executarea pedepselor in Penitenciarul Jilava și Spitalul Penitenciar Jilava, apreciindu-se că singura insntața competentă fiind Judecătoria Cornetu, instanță în a cărei circumscripție teritorială este arondat prin H.G. nr. 337/1993- Anexa 1 Penitenciarul Jilava aflat in . și care are atribuită competența de a soluționa astfel de cereri prin dispozițiile codului de procedura penală, Legea 254/2013 și Legea 155/2013.

Pentru aceste motive, in baza art. 36 alin.2 C.p.p., art. 587 alin.3 C.p.p. și art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.b C.p.p. solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale nr. 662/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și trimiterea cauzei spre soluționare in primă instanță la Judecătoria Cornetu, instanța competentă teritorial.

Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, pentru următoarele considerente:

Conform art. 4251 al. 1 C.p.p. calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Tribunalul, analizând dispozițiile care reglementează liberarea condiționată, respectiv art. 587 C.p.p., constată că acestea nu conțin norme care să reglementeze procedura de soluționare a contestației împotriva hotărârii prin care s-a dispus asupra liberării condiționate, astfel încât, în speță, tribunalul va judeca conform procedurii prev. de art. 4251 al. 7 C.p.p.

Conform art. 4251 al. 7 C.p.p. contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunța una dintre următoarele soluții:

1. respingerea contestației, cu menținerea hotărârii atacate:

a) când contestația este tardivă sau inadmisibilă;

b) când contestația este nefondată;

2. admiterea contestației și:

a) desființarea hotărârii atacate și soluționarea cauzei;

b) desființarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau completul care a pronunțat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispozițiile privind citarea.

Din interpretarea literală a acestui text de lege rezultă că, în calea de atac a contestației, tribunalul poate admite contestația și dispune rejudecarea cauzei doar către judecătorul sau completul care a pronunțat-o, iar nu de către un alt judecător sau complet ce ar putea să fie competent teritorial.

Din interpretarea per a contrario a disp. art. 281 al. 1 lit. b C.p.p., conform cărora nerespectarea disp. legale privitoare la competența materială și personală este sancționată cu nulitatea absolută, rezultă că nerespectarea disp. legale privitoare la competența teritorială este sancționată cu nulitatea relativă, care presupune o vătămare, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 nu a arătat care ar fi vătămarea ce s-a produs condamnatului prin soluționarea cererii sale de către Judecătoria sectorului 4 București și nici tribunalul, în analizarea situației de fapt și de drept, nu a identificat o astfel de vătămare.

Dimpotrivă, cererea de liberare condiționată a fost soluționată de o instanță independentă, cu asigurarea cerințelor de accesibilitate și previzibilitate, Judecătoria Sectorului 4 judecând timp de 15 ani astfel de cereri.

Pentru aceste motive, tribunalul, în baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe Judecătoria sectorului 4 București, împotriva sentinței penale nr. 662 din data de 11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. Căliniță C., în cuantum de 100 lei, care se avansează din fondul MJ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București, împotriva sentinței penale nr. 662 din data de 11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. Căliniță C., în cuantum de 100 lei, care se avansează din fondul MJ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.05.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

G. C. F. C. M.

Red. și tehnored. jud.G.C../2 ex./02.06.2015

Jud. Sectorului 4 / jud. M.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 289/2015. Tribunalul ILFOV