Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 161/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-06-2015
ROMÂNIA
T. P.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ 14 /a8
DECIZIE PENALĂ NR. 161
Ședința publică din data de 19.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE –I. P. D.
GREFIER – C. I.-C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G. din cadrul Parchetului de pe lângă T. P..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de inculpatul B. F. NICUȘOR, fiul lui M. și F., născut la data de 24.03.1992 în mun. C., jud. P., domiciliat în com. Telega, ., jud. P., CNP_, în prezent în stare de arest preventiv la Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din data de 16.06.2015 pronunțată de J. C., în dosar nr._ 14 al Judecătoriei C.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit inculpatul B. F. Nicușor în stare de arest preventiv, reprezentat de avocat din oficiu Ș. D. din cadrul Baroului P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus o cerere a contestatorului-inculpat prin care solicită judecarea în lipsă.
Reprezentantul Ministerului Public și avocatul desemnat din oficiu pe rând având cuvântul, arată că nu au cereri de formulat în cauză.
T., având în vedere actele și lucrările dosarului, față de susținerile părților, constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului având cuvântul, solicită admiterea contestației și desființarea încheierii atacate față de circumstanțele personale și înscrisurile depuse la dosar, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate.
În subsidiar, în măsura în care instanța apreciază că se impune luarea față de inculpat o măsură preventive, se solicită luarea măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
Astfel, se apreciază că în mod greșit s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, învederându-se că nu subzistă temeiurile de la luarea măsurii arestării preventive, de la acest moment trecând o perioadă destul de lungă, inculpatul fiind arestat din luna august 2014.
Se mai arată că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, nu are antecedente penale, are 10 clase absolvite și la momentul arestării avea ocupație, astfel acesta având posibilitatea de a obține venituri pentru familia sa pentru a nu mai avea tendința de a comite alte fapte antisociale.
Astfel, se apreciază că inculpatul are posibilitatea de a se îndrepta, fiind o persoană tânără.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată, menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol, având în vedere gravitatea faptelor – cinci furturi calificate din imobile.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare cu privire la contestația formulată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestațiilor penale de față, constată următoarele:
Prin Încheierea din ședința publică din data de 16.06.2015 pronunțată de Judecătoriei C. în baza art. 362 alin. 2 N.C.p.p. rap. la art. 208 alin. 4 N.C.p.p. menține arestarea preventivă a inculpatului B. F. NICUȘOR, fiul lui M. și F., născut la data de 24.03.1992 în mun. C., jud. P., domiciliat în com. Telega, ., jud. P., CNP_, în prezent arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 317/12 iulie 2014 emis de J. C..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive instanța, în acord cu judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv cu judecătorul de cameră preliminară, fără a reitera argumentele acestora prezentate în încheierile anterioare, a avut în vedere că aspectele reținute inițial se circumscriu exigențelor disp. art. 223 N. Cp.p. care reglementează condițiile și cazurile de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului, atât sub aspectul necesității cât și al proporționalității acesteia, întrucât din evaluarea gravității faptei, a modalității de comitere, se constată că privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere că există indicii că lăsarea inculpatului în libertate
prezintă atât un pericol concret pentru ordinea publică, în raport de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, faptele fiind săvârșite prin efracție, pe timpul nopții și împreună cu un minor, creând o stare de temere pentru persoanele vătămate, inculpatul urmărind obținerea de venituri pe căi ilicite, ignorând impactul faptelor sale asupra valorilor sociale protejate de lege, cât și o stare de neliniște în rândul societății civile, generată de rezonanța negativă a faptului că o persoană asupra căreia planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave ar fi cercetată în stare de libertate, stimulând astfel temerea comunității că față de persoanele ce încalcă legea instituțiile statului rămân în pasivitate, în raport de natura faptelor penale săvârșite și gravitatea acestora, apreciază că pericolul concret sporit subzistă și justifică menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul B. F. Nicușor.
Astfel, s-a reținut că din actele și lucrările dosarului rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni de furt calificat pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, fiind astfel satisfăcute exigențele art. 223 alin. 2 C.p.p., sub acest aspect.
De asemenea, s-a reținut că din probele dosarului rezultă gravitatea faptelor comise, modul și circumstanțele comiterii acestora, infracțiuni comise într-un interval de timp relativ scurt, una pe timpul nopții, împreună cu un minor, alta prin violare de domiciliu, într-un areal restrâns – localități din mediul rural în care săvârșirea unor asemenea fapte e de natură să creeze un sentiment de insecuritate sporit, printr-un mod de operare similar și unite de un mobil comun – tentația de a comite fapta depășește posibilitatea de cenzurare a inculpatului care se expune cu ușurință riscului de a fi prins deși, nu este la prima încălcare a unei norme de drept penal, din cazierul judiciar al acestuia rezultând că inculpatului i-au mai fost aplicate 4 sancțiuni cu caracter administrativ tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.
Totodată, instanța consideră că de la data luării măsurii arestării preventive împotriva inculpatului nu a trecut un interval de timp care poate fi considerat nerezonabil, iar numai împrejurarea că în cauză au fost finalizate cercetările, iar dosarul a parcurs faza camerei preliminare fiind în faza de judecată, nu reprezintă un fapt de natură a conduce la concluzia că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, iar poziția procesuală de recunoaștere a inculpatului va fi avută în vedere la o eventuală individualizare a pedepsei.
Analizând durata arestării preventive, prin raportare la normele dreptului intern, respectiv disp. art. 239 C.p.p., instanța constată că rechizitoriul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 04.09.2014, iar intervalul de timp scurs, față de împrejurările cauzei, respectiv numărul relativ mare de fapte și persoane vătămate, nu poate fi considerat ca nerezonabil.
În același sens, instanța de fond a apreciat că intervalul de timp scurs de la luarea măsurii arestării preventive nu contravine, pentru aceleași considerente, nici prevederilor art. 5 paragraful 3 din Convenția europeană, atât organele de urmărire penală cât și instanța de judecată depunând diligențele necesare în desfășurarea procedurii, în faza de judecată fiind acordate termene inclusiv în vederea stingerii pretențiilor civile.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța de fond a reținut că măsura arestării preventive este necesară și utilă realizării scopului masurilor preventive conform disp.art.202 Cpp, iar aplicarea unei alte măsuri mai blânde n-ar fi suficientă în vederea asigurării și protecției ordinii publice, gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată justificând intruziunea în viața privată a acestuia prin privarea lui de libertate.
În raport de dispozițiile art. 208 din Noul cod de procedură penală care prevăd că instanța verifică în tot cursul judecății, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate în cauză pe parcursul urmăririi penale, în temeiul art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. 4 Cpp rap. la art. 223 alin 2 Cpp, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului B. F. Nicușor și a fost menținută întrucât temeiurile care au determinat luarea acesteia nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, pentru buna desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, aceasta fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor, în sensul că inculpatul a săvârșit fapte care însumate se caracterizează în concret printr-o periculozitate deosebită, astfel încât se constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 alin. 3 Cpp.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat contestație inculpatul, solicitând cercetarea sa în stare de libertate întrucât a recunoscut faptele.
T., examinând contestația formulată, prin prisma susținerilor contestatorului, a actelor și lucrărilor dosarului, constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
În fapt, s-a reținut că la începutul lunii martie, pe timp de zi, în jurul orei 12.30, B. F. Nicușor a pătruns fără drept, prin efracție, într-un imobil din . C. S., folosit de aceasta în timpul verii, și a sustras bunuri feroase (un motor electric de la un frigider, cabluri de la instalația electrică și o plită de la o sobă). A spart lacătul cu o bucată de fier. A declarat că a săvârșit fapta întrucât avea nevoie de bani pentru a-și cumpăra țigări, cunoștea că proprietarul vine rar la această casă și s-a gândit că va găsi sârme din cupru. Bănuit de săvârșirea faptei, inițial, a negat că ar fi autorul furtului. Inculpatul a vândut bunurile la un centru de colectare a fierului vechi din Urleta. A declarat că a primit suma de 50 lei. În adeverința de primire-plată este consemnată suma de 6 lei, contravaloarea plitei. C. S. a declarat că a înlocuit bunurile sustrase cu altele și estimează valoarea prejudiciului la suma de 1500 lei (inițial valoarea acestora a fost apreciată la 700 lei).
În ziua de 04.04.2014, B. F. Nicușor a pătruns fară drept, prin escaladare și efracție, într-un imobil din . U. S., de unde a sustras un laptop marca Asus, a cărui valoare a fost estimată la 2000 lei și o cameră foto digitală marca Fuji Film (a cărei valoare nu a fost indicată). Bunurile sustrase aparțineau nepotului minor al numitei U. S., P. D. M., care locuiește împreună cu ea. După divorțul părinților, mama minorului a plecat în Spania unde are loc de muncă și revine o dată pe an iar P. D. M. este îngrijit în permanență de bunica U. S.. Laptopul a fost vândut de inculpat în C., pentru suma de 450 lei, a fost recuperat și predat părții civile. Camera foto a fost de asemenea vândută pentru suma de 80 lei, a fost predată de cumpărător organelor de poliție și restituită părții civile. U. S. a declarat că a constatat și lipsa unui telefon mobil marca Nokia C2, dar, din probele administrate nu au rezultat date care să conducă la concluzia că acest bun a fost sustras de inculpat. Cardul de memorie al aparatului foto nu a fost recuperat. Valoarea acestuia (cumulată cu cea a telefonului mobil despre care nu sunt probe că a fost sustras de inculpat), a fost estimată la suma de 200 lei. Cu privire la modul de săvârșire a faptei, inculpatul a declarat că a observat laptopul în locuința părții civile, cu câteva zile înainte și observând calitatea bună a acestuia, a luat hotărârea să-1 sustragă și ulterior să-1 vândă. în momentul în care a observat că nu se află nimeni în imobil (minorul era la școală iar pe bunică a văzut-o în drum către un magazin), și-a materializat intenția, a spart un geam și a pătruns prin escaladare în imobil.
În ziua de 23.05.2014, B. F. Nicușor a pătruns prin escaladarea gardului în curtea unui imobil în construcție aparținând persoanei vătămate D. F., situat în . ajutorul unei răngi luată dintr-o magazie, a forțat ușa și din interior a sustras 350 m de conductor electric (instalația electrică a locuinței). învelișul din plastic a fost ars de inculpat pe câmp iar materialul feros rezultat a fost vândut de inculpat în satul Urleta. A declarat că a primit 98 Iei (fără a i se întocmi adeverință de primire-plată). R. a abandonat-o în interiorul imobilului. Partea civilă a estimat prejudiciul la suma de 2500 lei. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate și ridicate 3 urme papilare (2 de pe partea exterioară a ușii de acces în locuință și una de pe partea interioară a ușii de acces în locuință). Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 712.368/23.07.2014, s-a stabilit că una dintre cele două urme prelevate de pe partea exterioară a ușii de acces în locuință și urma prelevată de pe partea interioară a ușii de acces în locuință, au fost create de B. F. Nicușor.
La data de 09.07.2014, pe timp de zi, B. F. Nicușor și H. M. G. (minor în vârstă de 17 ani la acea dată), au pătruns prin escaladare în incinta unui imobil în construcție, situat în comuna Bănești, . A, proprietatea numitului M. V.. Constatând că în interior nu există bunuri pe care să le poată valorifica, s-au deplasat în exterior unde au sustras conductorii din cupru prinși de contor, provocând implicit și distrugerea acestuia. Conductorii i-au ars iar materialul feros rezultat l-au vândut la un centru de colectare a fierului vechi din Urleta („la domnișoara R.,,) pentru suma de 10 lei, bani pe care i-au cheltuit în interes personal. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate patru urme papilare Conform raportului de expertiză criminalistică nr. 712.377/29.07.2014, două dintre urmele papilare (cele ridicate de pe partea interioară a tocului ferestrei de la baia locuinței), au fost create de inculpatul B. F. Nicușor). M. V. este plecat din țară împreună cu familia și conform declarațiilor sale, se va întoarce în vara anului viitor. A precizat telefonic că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3000 lei. Nu s-a consemnat adresa de corespondență (este indicat numărul de telefon la care a fost contactat de organele de poliție).
În noaptea de 10/11.07.2014, la inițiativa minorului H. M. G. (în vârstă de 17 ani la acea dată), dorind „să facă rost de bani",. B. F. Nicușor a hotărât ca împreună cu acesta să sustragă bunuri din Școala Generală din Telega (hotărârea infracțională a fost luată în cursul zilei). La săvârșirea faptei au folosit o cheie pentru piulițe aparținând minorului și un clește aparținând inculpatului B. F. Nicușor (fila 257). Au pătruns prin escaladare în incinta Școlii Gimnaziale nr.1 din Telega, cu ajutorul cheii au forțat un geam și au intrat în incintă iar din interior au sustras bunuri în valoare estimată de 4500 lei: 2 unități de calculator marca Fujitsu Siemens, 2 monitoare LCD aceeași marcă, 2 tastaturi, 2 mouse-uri, un cablu de alimentare, un sandwich-maker, un cartuș de imprimantă HP, un telefon mobil, o legătură cu chei de la toate ușile de acces în interior și o roabă cu care au transportat bunurile la domiciliile lor. Toate bunurile (cu excepția cheilor pe care le-au aruncat în gârlă), au fost recuperate. După sustragere, telefonul mobil a fost deteriorat de H. M. G.. Bunul a fost găsit cu ocazia cercetării la fața locului.
În cursul urmăririi penale, prin încheierea de ședință din data de 12.07.2014 a Judecătoriei C., pronunțată în dosarul nr._, fila 335 d.u.p., s-a dispus față de inculpatul B. F. Nicușor luarea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.07.2014 la data de 10.08.2014, în baza art. 202 C.p.p, art. 223 alin. 2 C.p.p. și art. 226 C.p.p..
Ulterior, arestarea preventivă a fost prelungită prin încheierea din data de 01.08.2014, pronunțată în dosarul Judecătoriei C. cu nr._, fila 20 d.u.p., în temeiul disp. art. 234 și urm. C.p.p., art. 223 alin. 1 lit. d și alin. 2 C.p.p., rap. la art. 202 alin. 1 și 3 C.p.p., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.08.2014 și până la data de 09.09.2014.
După înregistrarea dosarului pe rolul Judecătoriei C. măsura a fost menținută succesiv de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierile pronunțate în datele de 08.09._14, 25.11.2015, respectiv 13.01.2014, în temeiul disp. art. 348 alin. 2 C.p.p. rap la art. 207 alin. 4 C.p.p.
Prin încheierea din data de 10.10.2014, fila 43 dosar, s-a dispus începerea judecății.
În cursul judecății măsura arestării preventive a inculpatului a fost menținută succesiv, în temeiul disp. art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art._14.alin. 4 C.p.p., prin încheierile pronunțate în data de 21.10.2014, 25.11.2014, 13.01.2015, 22.04.2015, respectiv 16.06.2015 .
Potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 4 C.p.p., în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive luate față de inculpat.
Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. 4 C.p.p., la care art. 208 alin. 3 C.p.p. face trimitere în mod expres, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică măsura preventivă, judecătorul dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
În cauza de față se constată, în acord cu instanța de fond, faptul că sunt incidente în privința contestatorului dispozițiile alineatului 4, citate anterior, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistând și în prezent.
Astfel, din materialul probator administrat până la acest moment procesual, se reține de către Tribunal că există presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, înțelegând prin aceasta existența unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune, faptele probatorii care ar putea da naștere unei presupuneri rezonabile netrebuind trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (C.E.D.O., hotărârea din 7 aprilie 2005, în cauza Calleja contra Maltei), infracțiuni pedepsite de lege cu închisoarea de 5 ani.
Totodată, în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p., în sensul că inculpatul este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, iar privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, din probele dosarului rezultă gravitatea faptelor comise, modul și circumstanțele comiterii acestora, infracțiuni comise într-un interval de timp relativ scurt, una pe timpul nopții, împreună cu un minor, alta prin violare de domiciliu, într-un areal restrâns – localități din mediul rural în care săvârșirea unor asemenea fapte e de natură să creeze un sentiment de insecuritate sporit, printr-un mod de operare similar și unite de un mobil comun – tentația de a comite fapta depășește posibilitatea de cenzurare a inculpatului care se expune cu ușurință riscului de a fi prins deși, nu este la prima încălcare a unei norme de drept penal, din cazierul judiciar al acestuia rezultând că inculpatului i-au mai fost aplicate 4 sancțiuni cu caracter administrativ tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.
În plus, se reține că în cauză persistă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 5 ani și, pe baza evaluării gravității acestora (apreciată ca fiind una ridicată), se constată că privarea lui de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p..
Starea de pericol pentru ordinea publică este evaluată prin prisma criteriilor expres prevăzute de legiuitor în textul legal, T. având în vedere primordial modalitatea de comitere a infracțiunilor, respectiv atât pe timp de zi cât și pe timpul nopții, de către mai multe persoane împreună, dovedind determinare infracțională, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, natura bunurilor sustrase.
Totodată instanța de control judiciar reține că inculpatul a avut o atitudine sinceră și de colaborare cu organele de urmărire penală, dar această împrejurare trebuie pusă în balanță cu pericolul concret al infracțiunii comise, balanța înclinând în favoarea stării de arest preventiv, cel puțin la acest moment procedural,
În plus, T. mai constată că sunt îndeplinite și cerințele generale prevăzute de art. 203 C.p.p., în sensul că măsura arestului preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind și proporțională cu scopul pentru care a fost instituită și cu gravitatea în concret a faptelor comise, raportată la persoana inculpatului, așa cum s-a arătat.
Față de aceste considerente, T. urmează să respingă ca nefondată contestația formulată de inculpat, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în temeiul art. 275 alin. 2 c.p.p
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 130 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. F. NICUȘOR, fiul lui M. și F., născut la data de 24.03.1992 în mun. C., jud. P., domiciliat în com. Telega, ., jud. P., CNP_, în prezent în stare de arest preventiv la Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din data de 16.06.2015 pronunțată de J. C., în dosar nr._ 14 al Judecătoriei C..
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 de lei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 130 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 19.06.2015
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. P. D. C. I.-C.
RED./TEHNORED. IPD/CIC
4 EX/ 22.06.2015
DOSAR FOND_ 14 Jud. C.
Jud fond. T. S.
Operator de date cu caracter personal 4058
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 366/2015.... → |
|---|
