Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 99/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 99/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ Nr. 99/C..
Ședința publică din data de 05.02.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. P.
GREFIER: C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol se află judecarea contestației formulată de condamnatul E. V. împotriva sentinței penale nr.3105/10.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă condamnatul, aflat în stare de detenție și asistat de avocat din oficiu P. A., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra contestației.
Apărătorul din oficiu al condamnatului solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii primei instanțe și, în rejudecare admiterea cererii de liberare condiționată. Solicită a se avea în vedere că prima instanță a constatat că este îndeplinită fracția de pedeapsă, că a fost recompensat, dar a considerat că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare. Apărătorul consideră că potrivit caracterizării existentă la dosar petentul a dat dovezi temeinice de îndreptare, a avut o conduită adecvată și a participat la activități lucrative.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu există temeiuri de desființare a hotărârii primei instanțe, consideră că în mod corect s-a stabilit termen de reînnoire a cererii după data de 01.06.2016, motivat de faptul că petentul este recidivist, a mai beneficiat de liberare condiționată de 4 ori dar nu a înțeles scopul preventiv și educativ al pedepsei și a continuat să săvârșească infracțiuni, că a avut perioade în care nu a lucrat. Pentru toate acestea, procurorul solicită respingerea contestației ca nefondată.
La rândul său, având cuvântul, condamnatul solicită admiterea cererii de liberare condiționată. Solicită a se avea în vedere că a fost recompensat de 6 ori și că nu a avut nicio abatere disciplinară.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.3105/10.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ prima instanță, în temeiul art. 587 alin. 1 C. proc. pen., rap. la art. 59 C. pen. 1969, rap. la art. 15 alin. 2 din Constituția României, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat E. VALENTI, în temeiul art. 587 alin. 2 C. proc. pen., cererea sau propunerea de liberare condiționată va putea fi reînnoită după data de 01.06.2016.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din examinarea modificărilor dispozițiilor legale privitoare la liberarea condiționată introduse prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal rezultă că au fost înăsprite condițiile de acordare a liberării condiționate, fiind adăugată condiția îndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, obligarea condamnatului la respectarea unor măsuri de supraveghere dacă restul neexecutat este de 2 ani sau mai mare. În decizia nr. 214/1997 Curtea Constituțională a reținut că în cazul instituției liberării condiționate situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se creează de la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei. Având în vedere că petentul a fost condamnat pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal prima instanță a aplicat art. 15 alin. 2 din Constituția României, care, consfințind regula că legea dispune numai pe viitor, admit ca unică excepție legea penală mai favorabilă, în privința liberării condiționate fiind mai favorabil Codul penal din 1969.
Potrivit art. 59 C. pen. 1969, pentru a se putea dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani este necesar ca persoana în cauză să fi executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii care i-a fost aplicată și ca pe durata executării pedepsei să fi fost stăruitor în muncă, disciplinat și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
La data de 04.12.2015, Penitenciarul Timișoara a înaintat către Judecătoria Timișoara procesul verbal nr. J2/_ din 02.12.2015 care precizează următoarele:
Persoana condamnată E. V. se află în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2721/2015 a Judecătoriei Timișoara, iar executarea pedepsei a început la data de 17.04.2014 și urmează să expire la data de 14.02.2017.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 730 zile, din care, în cazul în care muncește 182 zile considerate executate pe baza muncii prestate și 548 zile efectiv executate. Din acest punct de vedere comisia a constatat că a executat de la data de 17.04.2014 până la data de 02.12.2015, 595 zile; a executat arest preventiv 61 zile; executate ca urmare a muncii prestate 74 zile; total zile câștigate și executate 730.
Din caracterizarea întocmită petentului condamnat rezultă că acesta a prezentat o conduită adecvată în acord cu normele penitenciare, s-a adaptat corespunzător la mediul carceral, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi de 5 ori, a participat la programe de reintegrare socială, preponderent de scurtă durată, a participat la activități productive în exteriorul locului de deținere începând cu luna iulie 2014, inclusiv la activități de voluntariat, având și perioade scurte în care nu a lucrat ( ianuarie-februarie 2015).
Prima instanță a mai reținut că petentul se află la prima analiză și la data de 02.12.2015 comisia din cadrul Penitenciarului Timișoara a considerat că petentul nu poate beneficia de liberare condiționată, din cauza antecedentelor penale și a liberărilor condiționate anterioare, fixând termen de reanalizare după data de 01.06.2016.
Analizând cererea petentului condamnat, prin prisma condițiilor legale necesare privind liberarea condiționată, prima instanță a reținut următoarele:
a. cu privire la fracția de pedeapsă executată
E. V. a fost condamnat de Judecătoria Timișoara la pedeapsa de 3 ani (1096 zile) închisoare prin sentința penală nr. 2721/2015 a Judecătoriei Timișoara. Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 C. pen. din 1969 și a interpretării Deciziei nr. 67/2007 a ÎCCJ, la momentul judecării propunerii de liberare condiționată, condamnatul trebuie să aibă executată cel puțin 2/3 din pedeapsă, respectiv 730 zile. Petentul condamnat a început să execute pedeapsa la 17.04.2014, iar până în data de 02.12.2015 a executat 730 zile, din care a executat arest preventiv 61 zile și 595 zile efectiv executate, astfel încât instanța a constatat că această condiție legală este întrunită.
b. Condamnatul să fie stăruitor în muncă
Prima instanță a apreciat că petentul condamnat nu a fost stăruitor în muncă, întrucât din procesul-verbal al comisiei și caracterizarea întocmită condamnatului E. V. rezultă că în timpul executării pedepsei acesta a participat la activități productive în exteriorul locului de deținere începând cu luna iulie 2014, inclusiv la activități de voluntariat, având și perioade scurte în care nu a lucrat ( ianuarie-februarie 2015), considerându-se executate ca urmare a muncii prestate, 74 zile, deși executarea pedepsei a început în 15.07.2013.
c. Condamnatul să fie disciplinat pe parcursul executării pedepsei.
Potrivit caracterizării întocmite de către comisie, persoana condamnată a prezentat o conduită adecvată în acord cu normele penitenciare, s-a adaptat corespunzător la mediul carceral, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi de 5 ori. Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că această condiție este îndeplinită.
d. Condamnatul să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Analiza circumstanțelor menite să confirme îndreptarea condamnatului este o chestiune lăsată de către legiuitor la aprecierea suverană a instanței, fiind avut în vedere în acest sens comportamentul condamnatului pe parcursul executării pedepsei care să reflecte dorința, dar și posibilitatea sa de reintegrare în societate, de readaptare la valorile sociale pe care le-a încălcat prin săvârșirea faptei.
Astfel, așa cum rezultă din caracterizarea întocmită de către Comisia din cadrul Penitenciarului Timișoara, condamnatul E. V. a avut o conduită adecvată în acord cu normele penitenciare și a participat doar la 9 la programe de reducaționale și sociale, însă acestea au fost preponderent de scurtă durată iar pe două dintre ele le-a abandonat.
De asemenea, instanța a constatat că, pe parcursul executării pedepsei, începând din 17.04.2014, petentul condamnat nu s-a evidențiat în mod deosebit, beneficiind doar de 5 recompense.
Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiționată, instituție juridică care de altfel ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul condamnat odată pus în libertate nu își va mai continua comportamentul infracțional. Acesta nu a dovedit prin atitudinea avută că scopul educativ și preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl privește.
e. În plus, antecedentele penale ale condamnatului și faptul că anterior a mai beneficiat de patru ori de liberare condiționată demonstrează că scopul educativ și preventiv al măsurilor aplicate anterior nu a fost atins, fiind necesară executarea unei perioade mai mari de timp din pedeapsa aplicată în vederea reeducării petentului condamnat.
Având în vedere aceste considerente, prima instanță a apreciat că la acest moment este nevoie de executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ și preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., motiv pentru care a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată E. V..
Conform art. 587 alin. 2 C. proc. pen., ținând seama și de data la care va expira durata pedepsei, instanța a stabilit un termen de reiterare a cererii după data de 01.06.2016, termen considerat ca fiind necesar pentru reanalizarea condițiilor legale de acordare a liberării condiționate.
Împotriva sentinței menționate a declarat contestație condamnatul E. V., criticând sentința primei instanțe ca netemeinică, în condițiile în care petentul condamnat a dat dovezi temeinice de îndreptare, a fost recompensat, a avut o conduită adecvată și a participat la activități lucrative, astfel încât a solicitat admiterea contestației, casarea sentinței primei instanțe și în rejudecare admiterea cererii de liberare condiționată.
Examinând sentința primei instanțe prin prisma motivelor invocate în contestație, în limitele prev. de art. 4251 al. 1, 2 C.p.p., pe baza lucrărilor și materialului dosarului, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, conform art. 425 al. 4 C.p.p., se constată ca fiind nefondată contestația urmând a fi respinsă pentru următoarele motive:
Prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 59 C.pen. din 1969, pentru a se dispune liberarea condiționată a petentului E. V..
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale pentru a se dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani închisoare, se impune ca pe lângă îndeplinirea condițiilor referitoare la executarea a cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii aplicate și existența dovezilor privind stăruința în muncă și disciplinei pe durata executării pedepsei, să fie îndeplinite și alte condiții referitoare la împrejurarea că persoana respectivă a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama în același timp și de antecedentele sale penale.
Din procesul verbal nr.J2/_/02.12.2015 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, rezultă că petentul Engelman V., a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune la o pedeapsă de 3 ani închisoare a cărei executare a început la data de 17.04.2014 și urmează să expire în termen la data de 14.02.2017. Din această pedeapsă petentul a executat până la 02.12.2015 un număr de 595 zile, considerându-se ca executate urmare a muncii prestate, un număr de 74 zile, rezultând total zile câștigate și executate 730. În caracterizarea aflată la dosar se menționează că petentul condamnat a prezentat o conduită adecvată în raport cu normele instituției și s-a adaptat corespunzător la mediului carceral, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi de cinci ori.
Se mai reține că în același proces verbal referitor la antecedentele penale, că petentul este cu antecedente penale, fiind condamnat anterior de mai multe ori și liberat condiționat de cinci ori, este la regim deschis și se precizează că este la prima analiză.
Așa fiind, se reține că nu se justifică admiterea cererii de liberare condiționată, întrucât tribunalul apreciază că prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit corect că este neîntemeiată cererea condamnatului de liberare condiționată în condițiile în care petentul este cu antecedente penale, instanța a reținut corect că pedeapsa nu și-a atins scopul, perioada de timp executată din pedeapsă nefiind suficientă pentru a se asigura realizarea scopului pedepsei.
Referitor la susținerile în apărarea petentului condamnat, privind comportamentul pozitiv față de care s-ar impune admiterea cererii de liberare, instanța nu-și poate însuși aceste argumente întrucât nu sunt de natură a duce la liberarea condiționată a petentului în raport de împrejurarea că datele dosarului relevă că petentul este cu antecedente penale(fiind condamnat la 1 an și 4 luni închisoare prin sentința penală 435/1988 a Judecătoriei Timișoara și liberat condiționat la 20.09.1988 cu un rest de 228 zile; condamnat la 8 luni închisoare prin sentința penală 579/1994 a Judecătoriei Timișoara și liberat condiționat la 03.12.1994 la expirarea pedepsei; condamnat la 1 an închisoare prin sentința penală 3617/1994 a Judecătoriei Timișoara și liberat condiționat la 18.07.1995 cu un rest de 162 zile; condamnat la 6 ani închisoare prin sentința penală 539/1996 a Judecătoriei Timișoara și liberat condiționat la 26.05.1999 cu un rest de 1090 zile; condamnat la 8 luni închisoare prin sentința penală 995/2003 a Judecătoriei Timișoara și liberat condiționat la 29.10.2003 cu un rest de 20 zile). În raport de aceste aspecte, tribunalul constată că fracția de pedeapsă executată nu denotă că s-ar fi îndeplinit scopul pedepsei, acela de prevenție și corecție impunându-se executarea în continuare a pedepsei.
Față de aceste considerente văzând și dispozițiile art. 4251 al.7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., urmează a respinge contestația formulată de contestatorul condamnat E. V., împotriva nr. 3105/10.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 275 al. 2 C.p.p., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare, iar în baza art. 272 C.p.p., va dispune plata sumei de 130 onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 al.7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge contestația formulată de contestatorul condamnat E. V., fiul lui I. și F., născut la data de 15.03.1965 în Jimbolia, jud. T., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva nr. 3105/10.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 275 al. 2 C.p.p., obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 272 C.p.p., dispune plata sumei de 130 onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2016.
Președinte, Grefier,
A. P. C. M.
Red. Judec.A.P.
Tehnored. Gref.C.M.
3 exempl./01.03.2016
Primă instanță - Judecător - G. R. G.- Judec. Timișoara
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 102/2016.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Încheierea nr.... → |
|---|
