Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 233/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 233/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 11-09-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 233/D.C.
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Grefier M.-L. M. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror M.-T. R. din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației formulată de contestatorul M. C. F., fiul lui C. și G., născut la data de 10 decembrie 1992, CNP_, deținut în Penitenciarul V., împotriva sentinței penale nr. 1711 din 07.08.2014 a Judecătoriei V., având ca obiect -liberare condiționată(art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, a lipsit contestatorul.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică, de la 10 septembrie 2014, susținerile părților și ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 11.09.2014.
Ulterior deliberării;
INSTANȚA
Asupra contestației de față;
P. sentința penală nr.1711 din 07.08.2014 Judecătoria V. a dispus respingerea propunerii formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarul V. privind liberarea condiționată a condamnatului M. C. F., fiul lui C. și G., născut la data de 10.12.1992 în Bacău, jud. Bacău, CNP:_, deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1291/2013 a Judecătoriei Bacău.
În baza art. 587 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, a fixat termen de reiterare a cererii după data de 28.11.2014.
În baza art. 275 alin.3 din Noul Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
P. adresa nr. M2-_/27.07.2014 a Penitenciarului V., înregistrată pe rolul Judecătoriei V. la data de 29.07.2014, sub nr. _ , Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a propus liberarea condiționată a condamnatului M. C. F., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1291/2013 a Judecătoriei Bacău.
P. procesul-verbal nr. 400/28.07.2014, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a propus liberarea condiționată a persoanei privată de libertate M. C. F., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1291/2013 a Judecătoriei Bacău, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 209 V.C.P.
S-a reținut că persoana condamnată, aflată la a doua analiză în comisie (fiind discutat la data de 23.06.2013 și amânat pentru data de 22.07.2014), a executat fracția legală din pedeapsă, pe parcursul executării pedepsei a avut un comportament relativ corespunzător exigențelor mediului carceral, fiind sancționată disciplinar de 2 ori și recompensată o dată, a participat la activități productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut un număr de 4 zile câștig.
S-a indicat și că persoana privată de libertate este cunoscută cu antecedente penale și a executat ultima perioadă din pedeapsă în regim semideschis.
Înainte de a analiza pe fond propunerea formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., instanța a arătat că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind noul Cod penal, în cuprinsul căreia, la art. 100 alin. 1 sunt cuprinse condițiile pentru care se poate dispune liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii. Condițiile la care face trimitere textul de lege sunt următoarele:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Potrivit art.97 alin. 3 lit. e din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, la formularea propunerilor de liberare condiționată a persoanei condamnate, comisia din cadrul penitenciarului ține seama și de antecedentele penale.
Spre deosebire de noua reglementare în materia liberării condiționate, potrivit dispozițiilor vechiului Cod penal din art. 59, liberarea condiționată putea fi acordată înainte de executarea în întregime a pedepsei, dacă se constata că sunt îndeplinite următoarele condiții: condamnatul să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, să se constate că acesta a fost stăruitor în muncă, disciplinat și că a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Analizând modificările intervenite cu privire la condițiile în care poate fi acordat beneficiul liberării condiționate, s-a constatat că noul Cod penal conține dispoziții mai restrictive privind acordarea acestui beneficiu. Acest aspect rezultă atât din faptul că este necesar ca condamnatul să facă dovada că a achitat obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare cât și din faptul că în cazul acordării liberării condiționate, condamnatului îi pot fi impuse măsuri de supraveghere și obligații, a căror nerespectare pot determina revocarea liberării și executarea restului de pedeapsă.
Instanța a apreciat că punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal și văzând dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal care impun aplicarea legii penale mai favorabile cauzelor definitive judecate sub legea veche, chiar și în ipoteza în care dispozițiile acestui articol nu fac trimitere expresă la faza executării hotărârilor penale, a reținut că propunerea comisiei cu privire la liberarea condiționată a condamnatului M. C. F. se impune a fi analizată raportat la dispozițiile mai favorabile din art. 59 Vechiul Cod penal.
Astfel, instanța a apreciat că propunerea de liberare condiționată formulată de comisie este neîntemeiată.
Executarea pedepsei a început la 20.03.2013 și urmează să expire la termen, la data de 19.03.2015, iar pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 730 zile închisoare, 2/3, respectiv 486 zile de închisoare.
Până la data de 28.07.2014, condamnatul a executat efectiv 496 zile de închisoare, 30 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, 0 zile executat în arest preventiv, în total fiind 526 zile câștigate și executate.
Pe lângă executarea unei fracții din pedeapsă, legea prevede și condiția ca deținutul să fi avut pe parcursul executării pedepsei un comportament corespunzător mediului carceral, adică să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Această prevedere din vechiul cod penal deși nu se mai regăsește în aceeași exprimare în noul Cod penal, totuși cu ocazia verificării îndeplinirii condiției prevăzută de art 100 alin 1 lit d din noul cod penal, instanța are în vedere drept criterii în funcție de care apreciază daca persoana condamnată s-a îndreptat și poate fi redată societății, conduita din cadrul penitenciarului.
Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate M. C. F. a avut un comportament neadaptat exigențelor mediului carceral, fiind sancționată disciplinar de 2 ori și fiind recompensată o singură dată. A participat la activitățile productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut 3 zile câștig. De la ultima analiză în comisie nu au mai intervenit modificări în situația sa.
Studiind fișa de cazier judiciar a condamnatului, instanța constată că, anterior, persoana privată de libertate a mai suferit condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului.
Raportând criteriile prevăzute de lege la situația petentului condamnat, precum și la actele aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege însă această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată.
Faptul că acordarea liberării condiționate este un beneficiu și nu un drept al condamnatului rezultă atât din cuprinsul art. 59 Vechiul Cod penal cât și din cuprinsul dispozițiilor art. 100 alin. 1 Noul Cod penal.
Față de împrejurarea că de la ultima discutare în comisie, persoana privată de libertate nu a mai fost recompensată, în condițiile în care aceasta fusese anterior sancționată disciplinar de 2 ori, instanța a apreciat că la acest moment nu există dovezi temeinice privind îndreptarea persoanei private de libertate și acordarea liberării condiționate.
Instanța nu poate afirma că persoana privată de libertate nu a depus nici un efort pentru a demonstra că se poate îndrepta (în acest sens, se observă acordarea până la ultima discutare în comisie a unei recompense). Însă, raportat la durata executată, conduita oscilantă pe durata detenției și lipsa unui efort constant pentru a demonstra reabilitarea sa, instanța a considerat că persoana privată de libertate M. C. F. nu a executat o perioadă suficientă pentru reeducarea sa și pentru înțelegerea pe deplin a necesității respectării valorilor sociale ocrotite de lege, impunându-se o perioadă de detenție suplimentară față de nivelul fracției de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege.
În lumina tuturor acestor considerente, instanța a apreciat că persoana privată de libertate M. C. F. nu a executat o perioadă suficientă pentru reeducarea sa și pentru înțelegerea pe deplin a necesității respectării valorilor sociale ocrotite de lege și că se impune o perioadă de detenție suplimentară față de nivelul fracției de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege.
Instanța de fond a fixat termen de reiterare a cererii după data de 28.11.2014.
Impotriva acestei sentințe, în termen legal, condamnatul M. C. F. a formulat contestație, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Contestatorul arată că a absolvit în Penitenciar 8 clase și solicită să i se reducă din această amânare stabilită de instanța de fond, deoarece este prea mare termenul până la o nouă discutare în comisie.
Analizând critica formulată de contestator și sentința contestată, T. reține că, în mod just și în deplină concordanță cu materialul probator existent la dosar, instanța de fond a respins propunerea de liberare condiționată a condamnatului M. C. F. cu motivarea că nu sunt întrunite condițiile prevăzute cumulativ de dispozițiile art. 59 Cod penal.
T. reține, în primul rând, că acesta a mai fost condamnat anterior și se află la a doua analiză în Comisia de liberări condiționate.
Potrivit art. 59 alin. 1 Cod penal, precum și art. 77 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la acordarea liberării condiționate instanța trebuie să țină seama și de antecedentele penale ale condamnatului, dar și de comportamentul acestuia pe perioada executării pedepsei.
Se observă din caracterizarea depusă la dosarul cauzei, că persoana privată de libertate a fost sancționată de două ori pentru lovirea altor deținuți, însă una din sancțiuni a fost ridicată prin obținerea unei recompense, la data de 19.02.2014.
Totuși, se observă din caracterizarea depusă la dosar că persoana privată de libertate a participat la programe educaționale, a absolvit cursurile clasei a 8-a, a manifestat interes pentru activitățile educaționale în care a fost inclus și a participat la activități productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut 4 zile câștig.
Este adevărat că a fost sancționat de 2 ori și recompensat doar o singură dată, însă, T. apreciază că se impunea, ca instanța de fond să dea o eficiență mai mare comportamentului persoanei private de libertate pe întreaga perioadă a executării pedepsei, prin fixarea unui termen mai scurt de reiterare a cererii sau propunerii de liberare condiționată.
Deși instanța de fond a constatat în mod corect că dispozițiile aplicate în situația de față, din perspectiva legii penale mai favorabile, sunt dispozițiile art. 59 C.pen. de la 1969, în mod neîntemeiat s-a raportat în aprecierea făcută și la dispozițiile art. 100 Noul cod penal, privind liberarea condiționată. După alegerea dispozițiilor mai favorabile aplicabile în cauza dedusă judecății, situația condamnatului trebuie raportată doar la acestea.
Fixând termenul de rediscutare a persoanei private de libertate M. Ceazr F. în comisie, după data de 28.11.2014, în situația în care executarea integrală a pedepsei s-ar împlini la data de 19.03.2015, o nouă analiză a liberării condiționate în cazul acestui condamnat, ar apărea aproape fără sens, având în vedere durata judecării unei astfel de cereri în fond și în calea de atac.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul prevederilor art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod de procedură penală, T. va admite contestația formulată de condamnatul M. C. F., împotriva sentintei penale nr. 1711/07.08.2014, pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._ pe care o va desființa în parte.
Se va reduce termenul de reiterare a cererii după data de 20.10.2014.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate și vor fi înlăturate dispozițiile contrare.
În temeiul prevederilor art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei, avansate de către stat în contestație vor rămâne în sarcina acestuia, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod de procedură penală, admite contestația formulată de condamnatul M. C. F., fiul lui C. și G., născut la data de 10 decembrie 1992, deținut în Penitenciarul V., CNP-_, împotriva sentintei penale nr. 1711/07.08.2014, pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._ pe care o desființează, în parte.
Reduce termenul de reiterare a cererii după data de 20.10.2014.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate și înlătură dispozițiile contrare.
În temeiul prevederilor art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei, avansate de către stat în contestație rămân în sarcina acestuia, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.09.2014.
Președinte,
E.-G. A.
Grefier,
M.-L. M. F.
Red.E.G.A.
Tehnored.M.M.F.
4 ex./18.09.2014
Judecătoria V., judecător C.V.
..09.2014
| ← Contestaţie. Plângere cu privire la măsurile asigurătorii.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 49/2015.... → |
|---|
