Art. 220 cod penal. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Judecătoria DOROHOI Sentinţă penală nr. 38 din data de 09.10.2017
Dosar nr--/222/2016 art. 220 cp
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEȚUL BOTOȘANI
SENTINȚA PENALĂ NR. --
Ședința publică din data de --- 2016
Completul de judecată constituit din:
Președinte: ---
Grefier: --
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi - este reprezentat de:
Procuror: -
La ordine pronunțarea în cauza penală privind pe inculpatul L-fiul lui --trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, prev. și ped. de art. 220 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul Penal.
Dezbaterile în ședință publică au avut loc la termenul din 16 noiembrie 2016, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea la data de 25 noiembrie 2016, apoi la termenul de astăzi.
Încheierea de ședință în care s-au consemnat aceste dezbateri face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de --- al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, emis în dosarul nr.---/144/P/2015, a fost trimis în judecată inculpatul L---pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.220 alin.1, cu aplicarea art.35 alin.1 din Codul penal.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței, în esență, că în perioada octombrie 2014 - ianuarie 2015, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul L--- a întreținut relații sexuale normale cu minora A---, în vârstă de 13 ani.
Situația de fapt reținută în actul de sesizare a fost susținută pe următorul material probator:
- sesizare DGASPDC Botoșani (f.9-12 d.u.p.);
- declarații persoană vătămată Ac--și certificat naștere (f.38,39-41 d.u.p.);
- ordonanță efectuare expertiză medico-legală (f.45 d.u.p.);
- raport de constatare medico-legală 159/D2/2015 (f.46-47 d.u.p.);
- raport de evaluare psihologică (f.48-54 d.u.p.);
- adrese sesizare către DGASPDC Botoșani (f.55-56 d.u.p.);
- raport Poliția --- din 07.01.2015 și copii acte anexe (f.13-26 d.u.p.);
- adresă SPR ---- și copii acte anexă (f.27-36 d.u.p.);
- declarație martor A(f.58-59 d.u.p.);
- declarație martor A--(f.61-62 d.u.p..);
- declarație martor A---(f.64-65 d.u.p.);
- declarație martor P---(f.66-67 d.u.p.);
- declarații suspect/inculpat (f.78-79, 81-82 d.u.p.);
- cazier judiciar (f.74 d.u.p.);
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de --.2016 sub numărul ---/222/2016.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de --.2016 s-au constatat legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală cu privire la inculpat.
La termenul de judecată din data de --- 2016, persoana vătămată A--, asistată de mama sa, A---, s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 2000 lei daune morale.
În cursul judecății, dată fiind atitudinea procesuală a inculpatului de recunoaștere în totalitate a faptei reținute în sarcina sa și de însușire a probatoriului administrat în faza de urmărire penală (declarație, fila 15 dosar), instanța a constatat îndeplinite condițiile art.374 alin.4 Cod procedură penală, judecata desfășurându-se, astfel, potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, minora A---, născută la data de ---, era în clasa a VIII-a și locuia în perioada 2014-2015 în satul V---, împreună cu sora sa în vârstă de 7 ani și cu bunicii săi. S-a cunoscut cu inculpatul la data de 3 august 2014, după care au început o relație afectivă, minora spunând inculpatului că avea 15 ani. După o lună de zile, cei doi au consimțit să întrețină raporturi sexuale, hotărâre pe care au pus-o în practică în mod repetat, fie în autoturismul inculpatului, fie la locuința acestuia. Din luna octombrie 2014 până la data de 7 ianuarie 2015, cei doi au locuit împreună, continuând întreținerea de raporturi sexuale, mai întâi într-o locuință închiriată în satul --, apoi într-o casă închiriată din satul -- Bunicii minorei au cunoscut situația, bunica ocupându-se de formalitățile necesare pentru mutarea minorei de la o școală la alta.
Toate aceste elemente de fapt, respectiv întreținerea de către inculpat, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie 2014 - ianuarie 2015, de raporturi sexuale cu minora A--, care atunci avea vârsta de 13 ani împliniți (nu se cunoaște numărul de acte materiale), rezultă atât din atitudinea de recunoaștere a inculpatului (f.78-79, 81-82 d.u.p., f.15 dosar), cât și din celelalte probe culese în cursul urmăririi penale: sesizare D.G.A.S.P.C. Botoșani (f. 9-12 d.u.p.), declarații persoană vătămată și certificat de naștere al acesteia (f.38-41 d.u.p.), raport de constatare medico-legală (f.46-47 d.u..p), declarațiile martorilor A-, Ac-și A--(f.58-65 d.u.p.).
Față de modalitatea în care se coroborează mijloacele de probă expuse anterior, instanța reține că prezumția de nevinovăție a fost răsturnată și vinovăția inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu.
În drept, fapta inculpatului de a fi întreținut în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie 2014 - ianuarie 2015, de raporturi sexuale cu minora A--, care atunci avea vârsta de 13 ani împliniți întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de act sexual cu un minor, prevăzută de art.220 alin.1, cu aplicarea art.35 alin.1 din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de act sexual cu un minor este reprezentat de acțiunea de întreținere de raporturi sexuale consimțite cu minora A--, care atunci avea vârsta de 13 ani împliniți.
Urmarea socialmente periculoasă constă în lezarea relațiilor sociale privitoare la libertatea sexuală a minorei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenție directă, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin.3 pct.1 lit.a din Codul penal. Astfel, întreținând raporturi sexuale cu minora A--, inculpatul a prevăzut și a urmărit rezultatul descris mai sus.
Astfel, potrivit art. 396 alin. 2 C.p.p., constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat în calitate de autor, instanța urmează să stabilească o pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii continuate de act sexual cu un minor.
Limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat sunt reprezentate de închisoare de la 1 la 5 ani (art.220 alin.1 din Codul penal).
La stabilirea limitelor de pedeapsă ce vor fi aplicate în prezenta cauză, instanța reține că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art.374 alin.4 rap. la art.375 din Codul de procedură penală.
Potrivit art.374 alin. 4 din Codul de procedură penală, în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10).
Consecința aplicării procedurii simplificate de soluționare a cauzelor penale prevăzută de art.375 din Codul de procedură penală, la cererea inculpatului, este dată de Legiuitor prin ultimul alineat al art.396 din Codul de procedură penală, în cuprinsul căruia se statuează că dacă instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Față de aceste prevederi, instanța, în stabilirea unei pedepse concrete pentru inculpat, va ține cont de limitele prevăzute de art.220 alin.1 din Codul penal, reduse cu o treime, adică pedeapsa cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni.
Totodată, prevederile art.35 alin.1 raportat la art.36 alin.1 din Codul penal dispun că în cazul săvârșirii infracțiunii în formă continuată, pedeapsa aplicată este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă, al cărei maxim poate fi majorat cu cel mult 3 ani, în cazul pedepsei închisorii.
Se determină astfel o limită maximă de pedeapsă de 6 ani și 4 luni închisoare.
Raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei, enumerate la art.74 din Codul penal, instanța reține, pentru stabilirea duratei pedepsei, că inculpatul nu are antecedente penale (fapt confirmat de fișa de cazier judiciar - f.21 dosar), că practic, bunicii minorei au consimțit tacit la desfășurarea activității infracționale a inculpatului, încurajându-l, chiar, prin mutarea minorei de la o școală la alta, că minora, în primă fază, nu a precizat inculpatului vârsta sa reală, dar și că faptele s-au derulat pe parcursul a câteva luni și au fost întrerupte doar de intervenția autorităților.
Față de toate aceste circumstanțe reale și personale, instanța conchide că stabilirea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum redus, dar totuși peste minimul legal, și anume de un an închisoare, este o măsură de constrângere suficientă, dar și un mijloc de reeducare eficient.
Instanța, în temeiul art.67 alin.1 din Codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a și b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de un an după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, reținând faptul că inculpatul, prin prisma faptei săvârșite, se face nedemn de a fi ales sau de a ocupa o astfel de funcție, ce implică un caracter și un trecut ireproșabil.
În baza art.65 alin.1 din Codul penal, instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a și b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru incidența instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instituție prevăzută de art.91 din Codul penal.
Astfel, pedeapsa aplicată de către instanță este închisoarea pe o durată mai mică de 3 ani, iar inculpatul nu are nicio altă condamnare (f.21 dosar); totodată, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității (declarația de la fila 15 dosar); în plus, ținând cont de vârsta inculpatului, de posibilitățile sale de îndreptare, analizate mai sus, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind, totuși, necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În consecință, în temeiul art.91 alin.1 din Codul penal, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Dispozițiile art.92 alin.1 din Codul penal impun stabilirea unui termen de supraveghere între 2 și 4 ani, dar cel puțin egal cu durata pedepsei aplicate, situație față de care instanța va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, care urmează să curgă, în conformitate cu prevederile art.92 alin.2 din Codul penal, de la data la care hotărârea va rămâne definitivă.
În lumina dispozițiilor art.93 alin.1 din Codul penal, instanța este obligată să impună inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Dintre obligațiile prevăzute de art.93 alin.2 din Codul penal, instanța va impune inculpatului să frecventeze, pe durata termenului de încercare, unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate apreciat ca adecvat de către Serviciul de probațiune Botoșani.
Măsura obligatorie, conform art.93 alin.3 din Codul penal, a prestării unei munci neremunerate în folosul comunității va fi impusă pentru o perioadă de 60 de zile, raportat la faptul că o astfel de muncă are rolul său în conștientizarea inculpatului cu privire la fapta săvârșită, dar, pe de altă parte, nu există elemente care să determine fixarea unei perioade mai lungi. munca urmează a fi prestată în localitatea de domiciliu a inculpatului, comuna --, sau într-una apropiată acestuia - ---, ambele din jud. Botoșani.
În temeiul dispozițiilor art.404 alin.2 și ale art.91 alin.4 din Codul penal, se va atrage atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, consecințe cuprinse în art.96 din Codul penal și care constau în posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ceea ce are drept urmare dispunerea executării pedepsei.
Cu privire la acțiunea civilă, instanța constată că în persoana inculpatului sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale față de partea civilă A--. Astfel, inculpatul a săvârșit o faptă ilicită - infracțiunea pentru care este judecat; aceasta a produs un evident prejudiciu moral, constând în disconfortul psihic pe care minora îl resimte ca urmare a conștientizării gravității faptei comise asupra sa; legătura de cauzalitate rezultă din însăși modalitatea de comitere a faptei; vinovăția este cea descrisă la analiza laturii penale a cauzei.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale solicitate, instanța reține că legiuitorul și jurisprudența nu oferă criterii clare de evaluare a prejudiciului de natură morală. În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport cu natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește.
Consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic și afectiv prin fapta comisă sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit suferința astfel provocată.
Instanța reține că suma de 2000 lei solicitată de partea civilă este pe deplin meritată, astfel că urmează ca, în baza art.397 alin.1 din Codul de procedură penală, raportat la art.1357 alin.1 din Codul civil, să admită acțiunea civilă, precum și să-l oblige pe inculpat să achite părții civile suma de 2000 lei cu titlu de daune morale.
Față de prevederile imperative ale art.7 alin.1 rap. la art.3 și la pct.19 din anexa la Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, instanța va dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Totodată, raportat la dispozițiile art.275 alin.6 din Codul de procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Botoșani a onorariului în cuantum de 195 lei pentru av. --, desemnată din oficiu pentru apărarea părții civile, această sumă rămânând în sarcina statului.
În baza art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 2320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care 2020 lei în faza de urmărire penală, 100 lei în faza de cameră preliminară și 200 lei în faza de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.396 alin.2 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul L---fiul lui --- pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.220 alin.1 din Codul penal, cu aplicarea art.396 alin.10 din Codul de procedură penală, precum și a art.36 alin.1 raportat la art.35 alin.1 din Codul penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art.67 alin.1 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de un an.
În temeiul art.65 alin.1 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art.91 alin.1 și al art.92 alin.1 și 2 din Codul penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere fiind de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.92 alin.3 și al art.93 alin.1 din Codul de procedură penală, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art.92 alin.3 și al art.93 alin.2 din Codul penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul are obligația să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probațiune Botoșani.
În temeiul art.93 alin.3 din Codul penal, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria --, jud. Botoșani sau la Primăria --, jud. Botoșani.
În temeiul art.91 alin.4 din Codul penal, precum și al art.404 alin.2 din Codul de procedură penală, atrage atenția inculpatului că pe viitor conduita sa trebuie să fie una conformă normelor de conviețuire socială, precum și că în cazul în care va mai comite infracțiuni, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, se expune la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecința dispunerii executării pedepsei.
În baza art.397 alin.1 din Codul de procedură penală, raportat la art.1357 alin.1 din Codul civil, admite acțiunea civilă promovată de partea civilă AC--, CNP: ----asistată de reprezentant legal, S--, CNP: ---împotriva inculpatului.
Obligă pe inculpat să achite părții civile suma de 2000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art.7 alin.1 rap. la art.3 și la pct.19 din anexa la Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Botoșani a onorariului în cuantum de 195 lei pentru av. --, desemnată din oficiu pentru apărarea părții civile, această sumă rămânând în sarcina statului.
În baza art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, obligă pe inculpat la plata către stat a sumei de 2320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care 2020 lei în faza de urmărire penală.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe prezenta minută.
Pronunțată în ședință publică astăzi, -- 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
