Contestaţie în anulare promovata împotriva incheierii definitive a jud. de cam.prelim.al tribunalului iaşi pronunţate în calea de atac a contestaţiei.prev. de art.347 din cod proc pen.inadmisibilitate.
| Comentarii |
|
Tribunalul IAŞI Sentinţă penală nr. 23 din data de 08.04.2016
La ordine fiind pronunțarea asupra contestației formulată de contestatorul CCC, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 29.02.2016 de Tribunalul Iași în dosarul nr. …/245/2015/a1.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, se prezintă: contestatorul asistat de avocatul ales P și avocat C, apărător desemnat din oficiu, lipsă reprezentatul părții civile Asociația de proprietari și apărătorul acesteia, doamna avocat D, lipsă reprezentantul legal al părții vătămate Asociația E.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 06.04.2016, în ședința cameră de consiliu ( cu participarea atunci, ca reprezentant al Ministerului Public, a d-lui procuror), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a stabilit pronunțarea pentru azi 08.04.2016, când,
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele :
Prin încheierea de ședință nr./CCP/29.02.2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Iași în dosar nr.nr._/245/2015 /a1, s-a dispus, în temeiul art.347 coroborat cu art.425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b din Cod Proc. Pen., respingerea , ca nefondată a contestației formulate de contestatorul inculpat CCC împotriva încheierii de ședință din 18.12.2015 pronunțate de Judecătoria Iași - judecătorul de cameră preliminară - în dosar penal nr. _/245/2015, încheiere ce a fost menținută ca temeinică și legală. Prin aceeași încheiere , contestatorul - inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat prilejuite de soluționarea contestației promovate împotriva încheierii menționate.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Iași a reținut următoarele aspecte:
La data de 15.07.2015 Judecătoria Iași a fost sesizată cu rechizitoriul emis în dosarul penal nr. /P/2009 al parchetului de pe lângă Judecătoria Iași privind pe inculpatul CCC .
Prin rechizitoriul emis în data de 26.05.2015, în dosarul de urmărire penală nr. /P/2009 și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 15.07.2015 sub nr. _/245/2015, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului CCC, pentru săvârșirea infracțiunilor de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor";, prevăzută de art. 246 alin.1 C.pen (1968) cu aplicarea art. 258 alin. 1 C. pen. (1968) și art.41 alin.2 C.pen(1968) și "delapidare";, prevăzută de art. 2151 alin. 1 C.pen (1968), cu aplicarea art.41 alin.2 (1968), toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen (1968) și art.5 alin.1 C.pen.
În cursul procedurii de cameră preliminară inculpatul , prin apărător ales, a invocat excepții privind legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probatoriilor în faza de urmărire penală și legalitatea actelor de urmărire penală - ce au fost puse în discuția contradictorie a părților și a reprezentantului Ministerului Public la termenul stabilit de judecătorul de cameră preliminară, potrivit art. 344 - 345 C.proc.pen., astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 641/2014 - acestea fiind respinse ca neintemeiate prin încheierea din data de 18.12.2015 .
Prin aceeași încheiere judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la data de26.05.2015 , în dosarul nr. /P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul CCC trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor";, prevăzută de art. 246 alin.1 C.pen (1968) cu aplicarea art. 258 alin. 1 C. pen. (1968) și art.41 alin.2 C.pen(1968) și "delapidare";, prevăzută de art. 2151 alin. 1 C.pen (1968), cu aplicarea art.41 alin.2 (1968), toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen (1968) și art.5 alin.1 C.pen.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație la data de 21.12.2016 , în condițiile art.347 din Cod Proc. Pen., inculpatul CC, prin intermediul apărătorului ales, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Analizând contestația formulată de inculpatul CCC ,în fapt și în drept, prin prisma tuturor dispozițiilor legale incidente și a cererilor formulate în fața judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță, Tribunalul - judecătorul de cameră preliminară a reținut că prima instanță a făcut o analiză judicioasă a actului de sesizare și a actelor de urmărire penală efectuate de organele de urmărire penală, a analizat propria competență, precum și legalitatea probelor administrate, în conformitate cu dispozițiile art. 342 Cod procedură penală, art. 280 - 282 Cod procedură penală, art. 97 și următoarele Cod procedură penală, a dispozițiilor ce reglementează urmărirea penală. Tribunalul a constatat că nu se impune invocarea din oficiu a unor neregularități ori nulități, din cele care pot fi invocate din oficiu, cererile inculpatului privind excepțiile invocate primind prin încheierea atacată o legală și temeinică rezolvare.
Constatând că rechizitoriul satisface exigențele prescrise de legea procesual penală si actele de urmărire penală au fost legal administrate, că cererea de constatare a neregularității actului de sesizare este neîntemeiată , reținând că sunt nefondate aserțiunile inculpatului privind nelegalitatea administrării probelor , constatând că Judecătoria Iași este instanța competentă să judece prezenta cauză , că rechizitoriul este regulamentar întocmit , că obiectul și limitele judecății sunt clare, că nu se constată încălcări ale normelor legale sancționate cu nulitate în efectuarea actelor de urmărire penală și în administrarea probelor, s-a dispus respingerea , ca nefondată , a contestației formulate de inculpatul CCC împotriva încheierii de ședință din 18.12.2015, pronunțate de Judecătoria Iași - judecătorul de cameră preliminară în dosarul penal nr. _/245/2015 , încheierea atacată fiind menținută.
La data de 03.03.2016 , a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cererea de contestație în anulare promovată de inculpatul CCC a încheierii penale nr. /CCP/29.02.2016 pronunțată de Tribunalul Iași - judecătorul de cameră preliminară în dosarul anterior menționat.
În motivarea contestației a invocat că pentru termenul din 29.02.2016 - când s-a judecat contestația sa formulată împotriva încheierii din 18.12.2015 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară al Judecătoriei Iași în dosarul nr. /245/2015 nu a fost citat, intrând în posesia citației abia la data de 01.03.2016 pe care a ridicat-o de la arhiva Tribunalului Iași în intervalul de timp menționat în adresa găsită la data de 25.02.2016 în cutia poștală personală.
În drept, inculpatul contestator a invocat dispozițiile din art.426 alin.1 lit. a Cod proc. pen.
În conformitate cu art.431 alin.1 din Cod proc. pen. coroborat cu Decizia nr.542/14.07.2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art.431 alin.1 din Cod Proc. Pen. a Curții Constituționale a României (publicată în Monitorul Oficial al României nr.707din 21.09.2015) s-a dispus citarea inculpatului contestator și și a părților vătămate/civile în cauză , pentru examinarea admisibilității în principiu , în camera de consiliu, a cererii de contestație în anulare.
Constatând că este legal învestit , la termenul din 06.04. 2016, Tribunalul - judecătorul de cameră preliminară a pus în dezbatere contradictorie admisibilitatea în principiu a contestației de față, prin raportare la dispozițiile din art.426 alin.1 lit.a din cod proc. pen. și la motivul invocat de contestatorul inculpat care, în opinia sa constituie cazul de contestație invocat în scris, dar și oral.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestației de față , Tribunalul constată că aceasta este inadmisibilă și, ca atare, urmează a fi respinsă , pentru considerentele de mai jos.
Din reglementarea actuală a normelor procesual - penale referitoare la contestația în anulare rezultă că legiuitorul a prevăzut exercitarea căii de atac a contestației în anulare în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea unor dispoziții procesual - penale.
Potrivit dispozițiilor art. 426 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Cazul de contestație în anulare prevăzut de art.426 alin.1 lit.a din codul citat vizează doua ipoteze în care se poate exercita contestația în anulare:
- situația înserată în teza I, in care prin exercitarea contestației în anulare este
înlăturată încălcarea , cu ocazia judecății în apel , a dreptului la un proces echitabil al părții în privința garanțiilor dreptului la apărare, a dreptului de a participa personal la dezbateri, a încălcării principiilor contradictorialității și al egalității armelor, a dreptului de a propune probe ;
- situația înserată în teza a II a, care are ca scop garantarea dreptului la un proces
echitabil persoanei ce s-a aflat în situația de a nu se prezenta la judecarea apelului din cauza unor împrejurări excepționale ( respectiv caz fortuit, sau forță majoră).
Din examinarea textului de lege mai sus citat rezultă că pentru a se reține incidența acestuia, este necesar ca procedura de citare a părții (apelant sau intimat ) la judecarea apelului , să nu fi fost îndeplinită deloc sau să fi fost viciată, fiind încălcate astfel dispozițiile art.420 alin.1și 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia judecarea apelului se face cu citarea părților și a persoanei vătămate.
De asemenea , din textul de lege citat se reține și că în cazul prevăzut de art.426 alin.1 din codul citat , sunt supuse contestației în anulare hotărârile definitive pronunțatele de instanțele de apel prin care se rezolvă acțiunea penală/civilă .
În speță, hotărârea a cărei anulare se solicită de către contestatorul inculpat pentru motivul invocat în cererea sa este o încheiere pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Iași - ca instanță de control judiciar în soluționarea căii de atac a contestației la care face referire art.347 din Cod Proc.Pen.contra hotărârii judecătorului de cameră preliminară al primei instanțe sesizate cu judecata infracțiunilor imputate inculpatului - încheiere prin care s-a dispus , la finalul procedurii de cameră preliminară - începerea judecății .
Prin urmare , constatând că încheierea atacată nu se încadrează în categoria hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată contestația în anulare întemeiată pe cazul prevăzut de art. 426 alin. 1 lit a din Cod proc.pen., Tribunalul, va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare promovată de inculpatul CCC care , în temeiul art. 275 alin. 2 din Cod Proc. Pen. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de inculpatul CCC , vizând încheierea penală nr./29.02.2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminara în dosarul nr._ /245/2015 /a1 al Tribunalului Iași .
În baza art. 275 alin.2 din Cod procedură penală , obligă pe inculpatul contestator să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare , suma de 150 lei.
