DEGRADARE MILITARĂ. CONDIŢII DE APLICARE.
| Comentarii |
|
Potrivit art.67 alin.2 C.pen., degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari şi rezervişti, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea mai mare de 10 ani.
împrejurarea că inculpatul, deşi are stagiul militar nesatisfăcut, după punerea în libertate, ar putea fi încorporat militar, nu impune aplicarea pedepsei complementare a degradării militare, nefiind îndeplinite condiţiile prev.de art.67 alin.2 C.pen.
Prin sentinţa penală nr.555/21.10.1999, Tribunalul Bucureşti - secţia I penală a dispus condamnarea inculpatului T.M. la pedeapsa închisorii de 12 ani pentru infracţiunea prev.de art.26 rap.la art.208-209 lit.a, e, g şi i şi alin.3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.75 lit.c C.pen., reţinând că în mai multe rânduri inculpatul, ajutat de o altă persoană, a sustras 5 autoturisme, pe care le-a condus pe diferite străzi, fără a poseda permis de conducere, accidentându-le şi provocându-le avarii.
împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, invocând drept motiv omisiunea instanţei de a aplica inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare, obligatorie conform art.67 alin.2 C.pen., dat fiind că, după punerea în libertate, inculpatul, deşi nu are stagiul militar satisfăcut, putea fi ulterior încorporat militar.
A mai invocat Parchetul şi omisiunea instanţei de a aplica prevederile art.64 lit.a şi b C.pen.
Examinând apelul declarat de Parchet, Curtea a apreciat că acesta este fondat, numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi prev.de art.64 C.pen.
Referitor la pedeapsa complementară a degradării militare, este de observat că aceasta, conform art.67 C.pen., se aplică numai condamnaţilor militari şi rezervişti, calitate pe care nu o are inculpatul T.M.
Textul de lege este imperativ sub aspectul circumstanţierii categoriilor de persoane ce intră sub incidenţa sa, referindu-se clar la condamnaţii militari sau rezervişti, iar nu şi la cei care, după executarea pedepsei, ar putea fi încorporaţi.
Cum legea penală este de strictă interpretare, solicitarea Parchetului nu poate fi decât o propunere de „lege ferenda".
Aşa fiind, Curtea a admis apelul Parchetului numai cu privire la omisiunea aplicării prevederilor art.64 Cod penal.
(Secţia I penală, decizia nr.55/2000)
NOTĂ: Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare. (Judecator Antoaneta Nedelcu)
