DELAPIDARE. GESTIONAR DE FAPT. GESTIUNE FRAUDULOASĂ. ABUZ DE ÎNCREDERE.
| Comentarii |
|
Activitatea desfăşurată de gestionarul de fapt al unei societăţi comerciale se regăseşte în definirea noţiunii de „funcţionar" dată prin art.147 alin.2 C.pen. şi nu în cea de administrare sau conservare a bunurilor altuia, nici în cea de deţinere cu orice titlu a unor bunuri mobile ale altuia.
Prin urmare, însuşirea, folosirea sau traficarea, de către gestionarul de fapt al unei societăţi comerciale, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează constituie infracţiunea de delapidare, prev.de
art.2151 C.pen., nu cea de gestiune frauduloasă, prev.de art.214 C.pen., nici cea de abuz de încredere, prev.de art.213 C.pen.
Prin sentinţa penală nr.178 din 22 februarie 2000, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, în baza art.2151 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.74 lit.a şi c C.pen., rap.la art.76 lit.d C.pen., a condamnat pe inculpatul C.R.I. la 15 zile închisoare, cu aplicarea art.71 şi 64 C.pen.
Inculpatul a fost obligat la 1.967.500 lei despăgubiri către partea civilă, societate comercială cu răspundere limitată.
S-a reţinut, în fapt, că în perioada mai-iunie 1998, în calitate de gestionar al societătii comerciale păgubite, inculpatul si-a însusit suma totală de 1.967.500 lei.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, pentru greşita încadrare juridică a faptei.
în acest sens a susţinut că fapta sa întruneşte elementele constitutive fie ale infracţiunii de abuz de încredere, prev.de art.213 C.pen., fie ale celei de gestiune frauduloasă, prev.de art.214 C.pen., întrucât autorul nu poate fi calificat drept „funcţionar, administrator sau gestionar", el desfăşurând, în fapt, doar o activitate de vânzare a mărfurilor societăţii, abia în final încheindu-se un contract de colaborare.
Prin urmare, solicită schimbarea încadrării juridice din delapidare, în una din cele două arătate mai sus, şi aplicarea unei pedepse corespunzătoare cu suspendarea condiţionată a executării, fie cu executare la locul de muncă.
Prin decizia penală nr.691 A din 15 mai 2000, Tribunalul Bucureşti - secţia a ll-a penală, apreciind că sentinţa este legală şi temeinică, că încadrarea juridică a faptei este corectă, iar pedeapsa este individualizată corespunzător art.72 C.pen., a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, pentru motivul de nelegalitate prev.de art.3859 pct.17 C.pr.pen., în sensul greşitei încadrării juridice a faptei în art.2151 C.pen., în loc de art.213 C.pen.
Curtea, din materialul probator existent la dosar, a reţinut ca de necontestat faptul că inculpatul a fost gestionar la societatea comercială, şi-a însuşit suma totală, pe care a folosit-o în interes personal (chiar inculpatul recunoscând constant însuşirea repetată a unor sume, cu motivarea că mama lui era bolnavă şi avea nevoie de bani pentru tratament).
Totodată, nu se poate nega calitatea de „gestionar de fapt" a inculpatului la societatea prejudiciată, activitatea desfăşurată de el regăsindu-se în definirea noţiunii de „funcţionar", în art.147 alin.2 C.pen.
Inculpatul nu avea atribuţiuni de administrare sau conservare a bunurile societăţii pentru a se contura infracţiunea prev.de art.214 C.pen., iar cea prev.de art.213 C.pen. este exclusă, nefiind întrunită situaţia premisă a încredinţării unor bunuri inculpatului, cu un anumit titlu, şi de care acesta ar fi dispus pe nedrept.
Pentru aceste considerente, Curtea a respins recursul inculpatului, ca nefondat. (Judecator Mihai Despina)
(Secţia I penală, decizia nr. 1321/2000)
