Drept penal. Infractiunea de ucidere din culpa prev de art 178 al. 2 c. Pen
Comentarii |
|
Drept penal. Infractiunea de ucidere din culpa prev de art 178 al. 2 c. pen.Individualizarea raspunderii penale.Dosar nr. 1565/324/2007Prin DECIZIA PENALĂ NR. 23/A DIN DATA DE 26.01.2010 a TRIBUNALULUIGALATI s-a dispus:
Admite apelul declarat de inculpatul D I, jud. Galaţi - si in consecinţă:
Desfiinţează în parte sentinţa penală nr. 317/26.06.2009 a Judecătoriei Tecuci siin rejudecare:
Reduce de la 3 ani la 2 ani închisoare pedeapsa principală aplicată la instanţa defond inculpatului D I.
Reduce termenul de încercare stabilit la instanţa de fond pentru pedeapsaprincipală si respectiv pedeapsa accesorie, de la 5 ani la 4 ani.
Modifică dispoziţia civilă de obligare a inculpatului la plata unor prestaţiiperiodice pentru minorii T M si T L C, in sensul ca reduce cuantumul prestaţiei totalede la 300 lei RON lunar, la 200 lei RON lunar (câte 100 lei RON pentru fiecare minoră).
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Conform art. 192 al. 3 C.p.p cheltuielile judiciare avansate in apel vor rămâne insarcina statului.
Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunţare pentru apelantul-inculpat D I -domiciliat in jud. Galaţi si de la comunicare pentru intimata-parte civilă T I- jud.Galaţi.Pentru a dispune astfel s-au reţinut următoarele:
Prin sentinta penala nr. 317/26.06.2009 pronuntata de Judecatoria Tecuci indosar nr. 1565/324/2007 s-a dispus condamnarea inculpatului D I la 3 ani închisoarepentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.178 alin.2 Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute deart. 64 alin. 1 lit a,b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
Conform art.81 şi 82 Cod penal şi art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendareacondiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatuluipe durata termenului de încercare de 5 ani.
Conform art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatului asupraconsecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 Cod penal.
A fost admisa latura civilă şi în consecinţă a fost obligat inculpatul să plăteascăpărţii civile T I suma de 5000 lei daune materiale şi suma de 6000 lei daune morale cuactualizarea acestor sume la data plăţii efective.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile T I suma de 300 lei lunar cu titlude prestaţie periodică lunară pentru minorii T M născută la data de 30.01.1996 şi T L-Cnăscută la data de 04.11.1994 şi anume câte 150 lei pentru fiecare, începând cu datadecesului victimei T I şi anume 03.04.2006 şi până la majoratul minorelor.
A fost obligat inculpatul să plătească suma de 1800 lei reprezentând cheltuielijudiciare către stat din care suma de 800 lei reprezintă costul raportului de expertizăcriminalistică efectuat de Laboratorul Interjudeţean Expertize Criminalistice Iaşi.
Pentru a pronunta aceasta sentinta penala prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr.667/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecucia fost trimis în judecată inculpatul D I pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere dinculpă prev. de art.178 alin.2 C.p.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului prima instanta a retinuturmătoarea situaţie de fapt:
Inculpatul D I domiciliază în Tecuci, jud.Galaţi şi este posesorul unuimotoscuter marca Piaggio Liberta.
În ziua de 03.04.2006, inc.D I a condus motoscuterul respectiv pedrumul comunal din satul Malu Alb, comuna Drăgăneşti, jud.Galaţi şi din motivenecunoscute inculpatul a intrat pe contrasens intrând în coliziune cu motoscuterulmarca Aprillia condus regulamentar de T I care se deplasa din sens opus pe direcţiasa de mers.
Accidentul s-a soldat cu decesul numitului T I, iar inculpatul a suferitleziuni la braţul drept.
In cauză, în faza urmăririi penale s-a efectuat o expertiză tehnică decătre expertul H N, din care rezultă că accidentul s-a produs pe banda de deplasare avictimei, în urma pătrunderii pe contrasens ( din motive necunoscute) a motoscuteruluicondus de D I.
La cererea inculpatului, în faza cercetării judecătoreşti s-a efectuat onouă expertiză tehnică de către expertul D A, din care rezultă că dimpotrivă,mecanismul de producere a accidentului a constat din pătrunderea pe sensul contrar demers a victimei T I cu motoscuterul Aprillia, fără semnalizare - asigurare, în faţamotoscuterului Piaggio condus de D I care circula pe banda sa normală de mers, pefondul stării de ebrietate în care se afla T I ( f.75-92).
Având în vedere concluziile total contradictorii ale celor două expertize,instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize de către Laboratorul Interjudeţeande Expertize Criminaliste Iaşi, din care au rezultat următoarele:
Accidentul s-a produs datorită pătrunderii inculpatului cu motoscuterulpe care-l conducea pe contrasens unde a intrat în coliziune cu motoscuterul care ruladin sens opus condus de victima T I.
Vitezele celor două motoscutere au fost aproape egale şi s-au situat înjurul valorii de 49 Km/h.
Mai rezultă că impactul putea fi evitat de către numitul D I prinpăstrarea traiectoriei în limitele benzii de deplasare.
Nu s-au putut reţine în sarcina victimei fapte sau atitudini declanşatoarede pericole.
Prin acelaşi raport de expertiză s-a mai reţinut că, datorită leziunilor pecare cei doi implicaţi în accident le-au prezentat şi anume victima: fractură demaxilar superior verticală mediană", fractură mediană a osului hioid" şi cartilajtiroid al laringelui fracturat median şi paramedian bilateral", iar inculpatul: contuziede umăr drept cu elongaţie de plex brahial", se naşte suspiciunea că în momentulimpactului numitul D I a avut braţul drept întins şi l-a lovit la nivelul gâtului penumitul T I.
Expertiza precizează că pentru a elucida mecanismul produceriileziunilor este necesară o expertiză medico - legală traumatologică sau o expertizăcomplexă.
Având în vedere recomandările expertizei criminalistice şi apreciindnecesar pentru stabilirea adevărului, prima instanţa a dispus efectuarea acesteiexpertize medico - legale.
Prin adresa nr.17202/11.03.2009, I.M.L. Iaşi a comunicat avizulComisiei de Avizare şi Control al Actelor Medico - Legale (f.240) din care rezultă căleziunile prezentate de victima T I şi anume fractura de maxilar superior verticală,mediană şi cu aspect cominutiv la nivelul palatului dur, fractura mediană a osuluihioid, cartilaj tiroid al laringelui fracturat median şi paramedian bilateral) au putut fiproduse cel mai probabil prin proiectare şi lovire de elemente proeminente ( inclusivde ghidonul motoscuterului), nefiind exclus şi producerea prin mecanismul presupusprin expertiza criminalistică şi anume lovire cu un obiect contondent, posibil braţuldrept al inculpatului.
Din raportul de expertiză legală efectuat de I.M.L. Iaşi în ceea ce-lpriveşte pe inculpat ( f.273-278) rezultă că, leziunile prezentate de inculpat s-au pututproduce la data de 03.04.2006 în cadrul unui accident rutier.
Se concluzionează că extensia forţată şi retropulsia umărului, cu membrulsuperior drept îndepărtat de corp, se putea produce în cadrul căderii inculpatului depe motocicletă, mecanismul sugerat de expertiza criminalistică fiind puţin probabil.
Fiind audiat la urmărirea penală inculpatul a declarat că nu-şi explicădin ce motiv a intrat în coliziune cu motoscuterul condus de victimă.
Prima instanţa a aratat ca, in mod surprinzător însă, audiat in instanţă,inculpatul a arătat că victima aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice a pierdutcontrolul direcţiei şi a intrat pe sensul său de mers unde a avut loc impactul şi că nuînţelege de ce nu a relatat acest lucru şi la urmărirea penală.
Instanta de fond a apreciat că declaraţia inculpatului din faza cercetăriijudecătoreşti este în mod evident nesinceră, deoarece, dacă într-adevăr aşa s-ar fiderulat faptele, nu ar fi avut nici un motiv să nu relateze şi la urmărirea penală înacelaşi mod ca în faza cercetării judecătoreşti.
Prima instanta a retinut pe de altă parte, ca susţinerile sale din fazacercetării judecătoreşti sunt contrazise şi de probele administrate în cauză şi anumeprocesul verbal de cercetare la faţa locului, planşele foto, schiţa locului accidentului şiîn primul rând cu raportul de expertiză criminalistică efectuat în cauză, probe din carerezultă în mod indubitabil că, inculpatul fără nici un motiv, a intrat cu motoscuterul pecontrasens şi a lovit-o frontal pe victimă, care conducea regulamentar un alt motoscuterpe direcţia de deplasare a acestuia.
Instanta de fond a aratat ca este adevărat că în urma necropsiei s-astabilit că victima T I a avut în sânge o alcoolemie de 1,85 \%0, însă această stare nua avut nicio influenţă în producerea evenimentului rutier, fiind exclusă posibilitateaproducerii acestuia pe banda de deplasare a inculpatului.
Prima instanta a retinut ca aşa cum a rezultat din coroborarea expertizeicriminalistice cu expertizele medico - legale efectuate în cauză, nu se poate reţinefaptul că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie, existând dubii din acest punct devedere. Or, conform principiului in dubio pro reo", dubiul profită inculpatului, motivpentru care vinovăţia sub forma intenţiei este exclusă.
Prima instanta a retinut că, inculpatul în mod accidental a intrat pedirecţia de deplasare a victimei provocând coliziunea frontală a celor douămotoscutere urmând a se reţine în sarcina inculpatului, vinovăţia în forma culpei.
Prima instanta a considerat că vinovăţia revine în mod exclusivinculpatului, care a încălcat dispoziţiile prev. de art.45 şi 53 din OUG 195/2002privind circulaţia pe drumurile publice.
Instanta de fond a apreciat ca vinovăţia inculpatului D I este pe deplindovedită cu plângerea şi declaraţia părţii civile, cu procesul verbal de cercetare lafaţa locului, schiţa locului accidentului, planşele foto, raportul de necropsie, declaraţiilemartorilor T V, A I, procesul verbal de verificare a stării tehnice a celor douămotoscutere, coroborate cu raportul de expertiză criminalistică şi avizul şi rapoartelemedico - legale efectuate de IML Iaşi.
Faţă de aceste considerente, prima instanta nu a primit concluziile deachitare în temeiul art.11-10 lit.d C.p.p. formulate de inculpat prin apărător.
S-a retinut ca, in drept, fapta inc.D I de a accidenta mortal pe victima TI, urmare nerespectării dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice, întruneşteelementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2C.p.
S-a aratat ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului, instanţa defond a avut în vedere criteriile prev. de art.72 C.p. şi anume: limitele pedepseiprevăzute de legea penală pentru infracţiunea săvârşită, gradul de pericol social alfaptei, circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, atitudinea inculpatului pe durataprocesului penal, precum şi circumstanţele personale ale inculpatului ( fărăantecedente penale, studii 10 clase, fără ocupaţie).
Faţă de considerentele ce preced, instanţa de fond a apreciat că scopuleducativ al pedepsei cu închisoarea ce se va aplica inculpatului va putea fi atins şi fărăexecutarea acesteia, dispunand suspendarea condiţionată a executării conform art.81-82c.p.
Conform art.359 c.p.p. prima instanţa a atras atenţia inculpatului asupraconsecinţelor nerespectării disp.art.83 c.p.
Soţia victimei şi anume T I s-a constituit parte civilă din faza deurmărire penală, iar în faza cercetării judecătoreşti a făcut următoarele precizări:
A solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 lei daunemateriale reprezentând cheltuieli de înmormântare, pomeni, c/valoarea daunelorprovocate motoscuterului şi 6000 lei daune morale, precum şi o prestaţie periodicălunară pentru copiii minori ai victimei şi anume T M şi T L - C.
Inculpatul, prin apărător a fost de acord cu despăgubirile civile, daracestea să se încadreze în cuantumul precizat la urmărirea penală şi nu a fost deacord cu prestaţia periodică lunară ( termenul din 10.10.2007 - fila 35 dosar fond).
Prima instanta a apreciat însă cererea de constituire ca parte civilă cafiind admisibilă, chiar dacă s-a făcut după citirea actului de acuzare, iar în fazaurmăririi penale nu s-au cerut decât daune materiale, pentru următoarele considerente:
Trebuie avut în vedere că la urmărirea penală, partea civilă nu a avutapărare calificată, iar cauza a fost una foarte complexă, soluţionarea acesteianecesitând o durată îndelungată.
S-a retinut ca a constata că e tardivă cererea părţii civile în ceea cepriveşte despăgubirile civile solicitate în plus decât cele de la urmărirea penală arechivala cu îngrădirea liberului acces la justiţie al părţii civile şi la soluţionareacauzei sale într-un termen rezonabil, drept garantat de art.6 din Convenţie.
S-a aratat ca aşa cum s-a reţinut în mod constant în practica CEDO,termenul rezonabil începe să curgă la momentul depunerii plângerii, iar în calcululduratei de soluţionare a plângerii sub toate aspectele, Curtea a cumulat durataprocesului penal cu constituirea de parte civilă cu durata acţiunii civile introduseseparat ( Cauza Codarcea VS. România).
S-a aratat ca nesoluţionarea chiar şi parţială în acest caz a laturii civilepe motiv că ar fi tardivă sub aspectul solicitării daunelor morale şi a prestaţieiperiodice lunare pentru minori, ar încălca dreptul la acces la justiţie al părţii civile,indiferent de posibilitatea de a introduce acţiune civilă separată, dată fiindcomplexitatea cauzei de faţă ( Dinchev VS. Bulgaria).
Prima instanta a apreciat că partea civilă a făcut dovada laturii civile cu probatestimonială.
Astfel, martorii P C şi C I au declarat că victima îşi întreţinea familia şi decişi pe cei doi minori care sunt elevi, făcând fântâni.
Martorul P C a mai arătat că partea civilă a respectat obiceiul locului şi afăcut toate pomenirile tradiţionale pentru soţul său şi numai pentru înmormântare i-aufost necesari 4000 lei, sumă pe care mama martorului i-a trimis-o părţii civile din Italia,acolo unde lucrează.
Prima instanta a apreciat că suma solicitată cu titlu de daune materiale estedovedită, fiind de altfel de notorietate că cei care aparţin religiei creştin - ortodoxecheltuiesc chiar şi mai mult decât suma solicitată, cu înmormântarea unei persoane. şicu pomenirile ulterioare.
S-a mai apreciat că, partea civilă a făcut şi dovada prejudiciului moral suferit defamilia victimei, familie din care fac parte şi doi copii minori, intensitatea tragedieisuferite fiind cu atât mai mare cu cât au trebuit să suporte dispariţia bruscă a tatăluilor care era şi unicul întreţinător al familiei.
Aşa cum s-a arătat de pe urma victimei au rămas minorii T M născută la30.01.1996 şi T L - C născută la 04.11.1994, care, aşa cum rezultă din declaraţiilecelor doi martori sunt elevi şi erau întreţinuţi de tatăl lor, care obţinea venituri, făcândfântâni.
S-a aratat ca prin uciderea tatălui minorilor, aceştia au suferit un prejudiciu fiindlipsiţi de aportul cu care victima prin munca sa contribuia la creşterea şi îngrijirea lor,aşa încât s-a considerat că sunt îndreptăţiţi să primească o prestaţie periodică lunarăde la inculpat, începând cu data decesului victimei şi până la majoratul minorilor.
Faţă de considerentele ce preced şi având în vedere disp.art.14 C.p.p.,art.998 C.civ. şi 346 alin.1 C.p. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile 5000lei daune materiale, 6000 lei daune morale cu actualizarea acestor sume la dataplăţii efective, având în vedere că prejudiciul material şi moral trebuie reparatintegral şi raportat şi la durata mare de timp pe care a necesitat-o soluţionareacauzei şi culpa procesuală a inculpatului.
In temeiul aceloraşi dispoziţii legale, a fost obligat inculpatul să plăteascăpentru minori o prestaţie periodică lunară de 300 lei lunar.
Impotriva acestei sentinte penale, in termen legal, a declarat apel inculpatul D I,apreciind-o ca netemeinica si nelegala pentru urmatoarele considerente:
1.Instanta de fond nu a apreciat in mod corect probele dosarului si ca urmare inmod gresit a dispus condamnarea sa pentru infractiunea prev. de art. 178 al. 2 C.pen.A aratat ca in cauza nu exista nicio proba directa din care sa rezulte vinovatia sa, iarprobele indirecte invocate sunt contradictorii si creeaza indoieli serioase in aceastaprivinta. A sustinut ca expertiza intocmita de expert H N a stabilit ca accidentul s-aprodus din culpa exclusiva a sa, insa nu a prezentat si argumentele pe baza carora a ajunsla aceasta concluzie, in timp ce expertiza intocmita de expert D A - care a stabilit culpaexclusiva a victimei- prezinta aceste argumente. In privinta expertizei intocmita deexpert P G, intrucat in partea introductiva a acesteia se refera la un alt accident decirculatie, sunt mari indoieli in privinta concluziilor sale. Fata de situatia expusa,inculpatul a solicitat achitarea sa, in baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p in ref. la art. 10 lit. dC.p.p.
2.Instanta de fond i-a aplicat o pedeapsa prea mare raportat la varsta acestuia,atitudinea procesuala si lipsa antecedentelor penale, astfel incat a solicitat retinerea incauza a circumstantelor atante judiciare prev. de art. 74 al. 1 lit. a, c C.p si aplicareaunei pedepse sub minimul special prevazut de lege, conform art. 76 lit. d C.p.
3.Instanta de fond a incalcat prevederile art. 4 C.p.p, a interpretat in mod gresitprevederile art. 15 C.p.p si, pe cale de consecinta, a rezolvat gresit latura civila a cauzei.
A aratat ca a fost nelegal obligat la plata sumei de 6000 lei cu titlu de daunemorale, intrucat constituirea de parte civila pentru aceasta suma s-a facut dupa citireaactului de sesizare.
Inculpatul a aratat totodata ca, la stabilirea cuantumului obligatiei de intretinerepentru cei doi copii minori ai victimei, instanta de fond nu a dat dovada de rol activ si nua stabilit veniturile pe care victima le realiza.
In sustinerea apelului, inculpatul a solicitat probe (f.33,34 dosar apel), asupracarora instanta de apel s-a pronuntat motivat prin incheierea de sedinta din 17.12.2009(f.37 dosar apel).
Apelul declarat de inculpatul D I este fondat, pentru considerentele ce se vorarata in continuare.
Analizand cauza, prin prisma motivelor invocate, dar si din oficiu, in limiteleprev. de art. 371 al. 2 C.p.p, tribunalul constata ca hotararea primei instante este legala,motivata in fapt si in drept conform disp., art. 356 C.p.p.
Instanta de fond, analizand probele administrate atat in cursul urmaririi penale,cat si in faza de cercetare judecatoreasca, a stabilit o corecta situatie de fapt, dand fapteiretinute in sarcina inculpatului incadrarea juridica corespunzatoare.
Potrivit art. 69 C.p.p, declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, facute incursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care suntcoroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente incauza.
Fiind audiat in cursul urmaririi penale, inculpatul a aratat ca nu isi explica dince motiv a intrat in coliziune cu motoscuterul condus de victima.
In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a revenit asupra declaratiilor datein cursul urmaririi penale, aratand ca victima, aflandu-se sub influenta bauturiloralcoolice, a pierdut controlul directiei si a intrat pe sensul sau de deplasare, unde a avutloc impactul si ca nu intelege de ce nu a relatat acest lucru si la urmarirea penala.
Retractarea de catre inculpat, in fata instantei, a declaratiilor date in cursulurmaririi penale, nu trebuie acceptata necritic; prin asemenea retractari se divizeaza inmod artificial procesul penal si se minimalizează necesitatea si importanta urmaririipenale.
Este cunoscut ca, de regula, declaratiile care reflecta cel mai exact adevarul, suntcele pe care învinuitul sau inculpatul le-a scris personal in momentele initiale aleurmaririi penale, precum si cele in care a relatat liber faptele intr-un moment cand incanu a fost in masura sa conceapa strategii de aparare.
In mod corect instanţa de fond nu a dat eficienta declaratiei date de inculpat incursul cercetarii judecatoresti, apreciind-o ca fiind nesincera.
Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declaratiilor date anterior in cauzatrebuie sa fie temeinic motivata si convingator dovedita si sa se coroboreze cu fapte siimprejurari ce rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza.
Urmeaza a constata ca inculpatul nu a motivat temeinic si nu a doveditconvingator revenirea in fata instantei asupra declaratiilor date in faza de urmarirepenala si totodata, ca aceste declaratii, astfel cum corect a retinut instanta de fond, suntcontrazise de probele administrate in cauza, si anume: procesul-verbal de cercetare lafata locului, plansele foto, schita locului si raportul de expertiza criminalistica intocmitde Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi - probe din care rezultaindubitabil ca inculpatul, fara a se putea stabili un motiv, a intrat cu motoscuterul pecontrasens si a lovit-o frontal pe victima, care conducea regulamentar un alt motoscuterpe directia de deplasare a acesteia.
Sustinerile inculpatului prin aparator ales - referitoare la faptul ca in cauza nupot fi retinute concluziile raportului de expertiza criminalistica intocmit de InstitutulNational de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudetean de ExpertizeCriminalistice Iasi (f.170-178 dosar fond) intrucat din partea introductiva rezulta ca serefera la un alt accident, existand serioase indoieli cu privire la exactitatea datelorcuprinse in acesta si, totodata ca expertul nu a indicat argumentele ce au condus lastabilirea culpei exclusive a inculpatului la producerea accidentului - nu vor putea firetinute in cauza.
Din analiza expertizei efectuate rezulta ca aceasta se refera la accidentul rutierdedus judecatii, consemnarea din introducere referitoare la vehiculele angajate inevenimentul rutier fiind o evidenta eroare materiala.
Expertiza a avut la baza schita locului faptei, procesul-verbal de cercetare defata locului si plansele fotografice intocmite in faza de urmarire penala.
In stabilirea dinamicii producerii accidentului (f.2,3 din raport) se arata ca urmelede pe aparatoarea de deasupra tobei de esapament a scuterului Aprilia atesta indubitabilfaptul ca motoscuterele au intrat in contact lateral pe partea dreapta - aceasta urma fiindde infundare si neputand fi creata prin frecarea cu carosabilul (fig.1- pag.172 dos.fond).
Urmare impactului (descris in fig.2 si 3 - pag. 173 dos.fond), la fata locului s-aconstatat o urma de destratificare (zgarieri) a asfaltului in lungime de cca. 10 m,conform schitei accidentului (fig.4), stabilindu-se ca impactul s-a produs la cca. 1,65 mfata de marginea din dreapta a carosabilului potrivit sensului Cernicari-Draganesti inamonte cu cca. 21 m fata de locuinta numitei C S (fig. 7 - pag. 176 dosar fond).
Cu privire la vitezele vehiculelor in momentul premergator accidentului, inraportul de expertiza se arata ca pentru a le stabili, s-a procedat la simulareacomputerizata a impactului, folosind modelele matematice specifice vehiculelor pe douaroti - calculele efectuandu-se cu ajutorul programului Virtual Crash 2.2 - parametriiintrodusi in modelul matematic urmarind ca pozitiile finale ale victimelor simotoscuterelor sa fie cat mai apropiate de cele in care au fost gasite de organele depolitie; dupa calculele efectuate s-a procedat si la redarea animata a dinamiciievenimentului rutier care a fost imprimata sub forma a doua filme de scrut metraj pe unCD atasat raportului (f.175-178 dosar fond)- stabilindu-se ca vitezele celor douamotoscutere au fost aproximativ egale, de cca. 49 km/h (f.175 dosar fond).
Dupa stabilirea locului impactului, s-a aratat ca starea de pericol a fostdeclansata de inculpatul D I in momentul in care a depasit axul longitudinal al drumului.
S-a aratat ca nu se cunoaste cauza pentru care inculpatul D I a parasit culoarul dedeplasare (aspect ce se coroboreaza cu declaratia inculpatului data in cursul urmaririipenale) si a patruns pe sens contrar, orice cauza tehnica fiind exclusa avand in vedereprocesul-verbal din 03.04.2006 de constatare a starii tehnice post impact a celor douascutere (f.176 dosar fond).
S-a aratat, de asemenea, ca impactul putea fi evitat de catre inculpat prinpastrarea traiectoriei in limitele benzii de deplasare si ca nu se pot retine in sarcinavictimei T I fapte sau atitudini declansatoare de pericole (fila 176 dosar fond).
Urmeaza a constata ca acest raport de expertiza, intocmit urmare analizeiproberlor administrate, stabileste, argumentat stiintific, faptul ca in cauza, culpa inproducerea accidentului soldat cu decesul victimei T I, apartine in exclusivitateinculpatului, care, fara a putea oferi o explicatie, a patruns pe contrasens.
Concluziile acestui araport de expertiza raportat la culpa in producereaaccidentului - sunt aceleasi cu cele stabilite si in raportul de expertiza intocmit incursul urmaririi penale si a suplimentului la acest raport (f.40-46 dosar u.p).
In mod corect instanta de fond nu a retinut in cauza concluziile raportului deexpertiza intocmit la cererea inculpatului in faza de cercetare judecatoreasca (f.75-92dos.instanta), intrucat in expertiza se retine o situatie de fapt contrara probeloradministrate in cauza, concluzionandu-se ca victima a patruns pe contrasens, faraasigurare, semnalizare, pe fondul starii de ebrietate - aspect ce nu este sustinut nicimacar de inculpat in declaratiile date in faza de urmarire penala.
Raportat la declaratiile date de inculpat in faza de urmarire penala, cum ca nu isiexplica motivul pentru care a patruns pe contrasens, se constata ca, din coroborareaexpertizei criminalistice intocmita de Laboratorul Interjudetean de ExpertizeCriminalistice Iasi, in care se arata ca, din studiul rapoartelor de constatare medico-legala se remarca faptul ca victima T I, pe langa leziunile specifice proiectarii pecarosabil, prezinta doua leziuni nespecifice accidentelor de trafic rutier, situatie fata decare se naste suspiciunea ca in momentul impactului inculpatul a avut bratul dreptintins cu care l-a lovit la nivelul gatului pe numitul T I ( fig. 5 - f.174 dosar fond) - cuavizul Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale - IML Iasi (f.240 dosarfond), din care rezulta ca producerea leziunilor nespecifice accidentului rutier in privintavictimei - nu este exclusa prin mecanismul propus de expertiza criminalistica si anumelovire cu un obiect contondent, posibil bratul drept al inculpatului - si cu declaratiamartorului T V (f.70 dos. u.p) si a partii civile T I ( f.21-22 dos.u.p) - a rezultat undubiu retinut ca atare de instanta de fond - cu privire la forma de vinovatie cu care a fostcomisa fapta dedusa judecatii.
Cum in cauza nu au fost identificate probe certe cu privire la stabilirea intentiei,ca forma de vinovatie, prima instanta a retinut in mod corect ca dubiul profitainculpatului, retinand forma culpei, insa, raportat la situatia mai sus expusa, esteexplicabila atitudinea inculpatului din cursul urmaririi penale, conform careia a aratat canu isi explica motivul pentru care a patruns pe contrasens.
Raportat la considerentele expuse, urmeaza a constata ca instanta de fond astabilit in mod corect vinovatia inculpatului sub forma culpei exclusive, coroborandprobatoriile administrate atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetarejudecatoreasca, cererea inculpatului de achitare in baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p in ref. laart. 10 lit. d C.p.p neputand fi admisa.
Urmeaza a constata ca hotararea instantei de fond este netemeinica sub aspectulcuantumului pedepsei aplicate, precum si a cuantumului prestatiei periodice la care afost obligat inculpatul.
Avand in vedere ca inculpatul este o persoana tanara, aflata la primul impact culegea penala, tribunalul apreciaza ca aplicarea unei pedepse in cuantumul minimprevazut de legea penala este suficienta pentru asigurarea scopului prev. de art. 52 C.p,neputandu-se admite cererea inculpatului de retinere de circumstante aTante judiciare,avand in vedere atitudinea procesuala oscilanta a acestuia, pericolul social concret alfaptei si urmarea produsa.
Instanta de fond a realizat o justa individualizare a pedepsei accesorii aplicateinculpatului, raportat la natura faptei savarsite si la circumstantele personale aleacestuia, precum si a modalitatii de executare a pedepsei.
In privinta laturii civile a cauzei, cererea inculpatului de a se respinge cerereapartii civile de obligare la plata daunelor morale intrucat aceasta s-a constituit partecivila dupa citirea actului de sesizare, nu va putea fi primita.
Urmeaza a constata ca T I s-a constituit parte civila in cauza in faza de urmarirepenala (f.22 dosar u.p) cu suma de 80 milioane lei (ROL) daune materiale, in termenulprev. de art. 14 C.p.p, faptul ca in faza de cercetare judecatoreasca si-a majorat acestepretentii solicitand suma de 11.000 lei (5.000 lei daune materiale si 6000 lei daunemorale, precum si obligarea la plata unei contributii lunare de intretinere pentru cei doicopii minori ai victimei, pentru care a depus in copie - f.33,34 dosar fond si certificatelede nastere) neconstituind o incalcare a disp. art. 14 C.p.p.
Instanta de fond a constatat in mod legal ca sunt intrunite conditiile raspunderiicivile delictuale si a apreciat in mod temeinic, raportat la probele administrate in cauza,asupra cuantumului daunelor morale si materiale ce se cuvin partii civile.
Sentinta penala apelata este netemeinica sub aspectul cuantumului prestatieiperiodice la care a fost obligat inculpatul.
Din probele administrate in cauza (declaratiile martorilor C I, P C si A I - filele41, 53, 54 dosar fond) s-a stabilit ca victima nu avea un loc de munca (muncea cu ziua lasapat fantani), neputandu-se stabili cu certitudine veniturile realizate de aceasta, situatiefata de care instanta de fond trebuia sa stabileasca in cauza cuantumul contributieiperiodice pentru cei doi minori avandu-se in vedere venitul minim pe economie stabilitconform H.G 488/30.04.2009 (600 lei) si prevederile art. 94 al. 3 C.Fam (1/3 din venitpentru doi copii).
In raport de considerentele expuse, in baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p va fi admisapelul declarat de inculpatul D I si va fi desfiintata in parte sentinta penala apelata.
In rejudecare se va dispune reducerea de la 3 ani la 2 ani a pedepsei principaleaplicata inculpatului D I, precum si a termenului de incercare stabilit de instanta defond pentru pedeapsa principala si pedeapsa accesorie, de la 5 ani la 4 ani.
Va dispune modificarea dispozitiei civile de obligare a inculpatului la plataunei prestatii periodice pentru minorii T M si T L Catalina, in sensul ca se va reducecuantumul prestatiei totale, de la 300 RON lunar, la 200 RON lunar (cate 100 RONpentru fiecare minora).
Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
1