Drept procesual penal . Jurisprudență Restituiri

Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă penală nr. 409 din data de 02.06.2016

Prin încheierea nr.285/din 12.05.2016 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța,în dosar nr.- 6143/212/2016/a1,s-a dispus:";În baza art.346 al. 3 lit.c) teza finală C.pr.pen. restituie cauza privind pe inculpatul DC, în prezent în stare de arest preventiv la Penitenciarul Poarta Albă, , trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prev. de art.207 al.1 C.pen., amenințare prev. de art.206 C.pen., loviri sau alte violențe prev. de art.193 al.2 C.pen., tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.pen., distrugere prev. de art.253 al.1 C.pen. și conducerea unui autovehicul sub influența unei substanțe psihotrope prev. de art.336 al.2 C.pen., toate în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.41 al.1 C.pen., Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța (dosar penal nr.214/P/2016).

În baza art.275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia și dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 130 de lei conform împuternicirii seria AV nr.2041 - avSGI.";

Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată,judecatorul de camera preliminară-fond-a reținut cele ce urmează:

Prin rechizitoriul nr.214/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, , a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul DC pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prev. de art.207 C.pen., amenințare prev. de art.206 C.pen., loviri sau alte violențe prev. de art.193 al.2 C.pen., tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.pen., distrugere prev. de art.253 al.1 C.pen. și conducerea unui autovehicul sub influența unei substanțe psihotrope prev. de art.336 al.2 C.pen., toate în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.41 al.1 C.pen.

În sarcina acestuia s-au reținut în esență următoarele:

-în data de 06.03.2016 a amenințat-o pe persoana vătămată CAA cu acte de violență îndreptate asupra sa, pentru a o determina astfel să-i remită un telefon mobil ce aparținea acesteia, în scopul obținerii unei forme de control asupra vieții sale ulterior separației dintre cei doi datorită ocupațiilor infracționale ale acestuia;

-a proferat, pe cale separată, cu aceeași ocazie, însă în baza unei rezoluții infracționale distincte, amenințări cu acte de violență gravă la adresa acestei persoane vătămate, respectiv cu mutilarea și turnarea de acid în zona intimă, în scop de răzbunare pentru că victima a înțeles să întrerupă relația dintre cei doi pe baza motivului anterior menționat;

-a agresat-o prin lovituri directe aplicate persoanei vătămate cu pumnii și piciorul, leziunile suferite necesitând 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare;

-a tulburat ordinea și liniștea publică din Năvodari, prin violențe și amenințări cu acte de violență împotriva persoanei vătămate, prin atitudini vulgare și folosirea de cuvinte triviale și obscene, în public, în fața scării unui bloc locuit de zeci de persoane;

-a adus în stare de neîntrebuințare geaca persoanei vătămate CAA, cauzate cu ocazia inițierii activității agresive menționate, cauzând astfel un prejudiciu de 300 de lei nerecuperat și

-a condus autovehiculul BMW X5 cu nr. de înmatriculare XXX, în perioada 06.03.2016, orele 18:00, 08.03.2016, ora 11:30, fiind sub influența marijuanei, substanță psihotropă.

S-a arătat în esență în rechizitoriu că persoana vătămată CAA a avut o relație apropiată cu inculpatul DC persoană cu multiple antecedente penale, condamnat pentru infracțiuni la legea privind traficul de droguri. Pe fondul aflării acestei ocupații a inculpatului, persoana vătămată a întrerupt orice comunicare, solicitându-i inculpatului, în mod repetat, să fie lăsată în pace. Drept răspuns, acesta a început să o terorizeze, să o urmărească prin trafic la locul de muncă, să o caute la domiciliu, ziua și noaptea, făcându-i ziua realmente imposibilă. Pentru a căuta pretext să inițieze incidente, inculpatul a început să-i pretindă persoanei vătămate să îi dea telefonul său mobil, în caz contrar amenințând că o va agresa și va continua același gen de atitudine.

În data de 6 martie 2016, persoana vătămată s-a deplasat însoțită de patru prietene, martore în cauză, la o înmormântare a unor tineri decedați într-un accident rutier, la cimitirul din orașul Năvodari. În timp ce ieșeau de pe aleea de acces la cimitir, persoana vătămată a fost apelată telefonic de către inculpat.

Acesta îi dăduse anterior un mesaj SMS insultător prin care îi pretindea restituirea telefonului în cauză, amenințând-o că, în caz contrar, o să îi rupă picioarele și o să sufere mai multe acte de violență pentru a o determina - prin această formă de constrângere - să îi dea telefonul, care însă aparținea persoanei vătămate.

Spre exemplu, arată procurorul, conform celor ce se observă din captura foto a ecranului telefonului mobil al persoanei vătămate, în data de 6 martie 2016, orele 19:39, inculpatul i-a transmis persoanei vătămate un prim mesaj în care o întreba "ești aksa ?";; acest fapt demonstrează că prealabil deplasării inculpatului către zona unde se afla persoana vătămată în trafic a contactat-o inițial, pentru ca apoi s-o sune pe telefon și să se deplaseze pentru a o intercepta. Ulterior incidentului, la ora 20:11, inculpatul i-a mai trimis un mesaj persoanei vătămate cu conținutul "dak știam că ești așa fomistă îți dădeam eu bani pe telefonul meu numai să mi-l dai înapoi sărăcio!";.

Din aceleași capturi foto - arată procurorul - rezultă certitudinea unor multiple apeluri anterioare și ulteriore incidentului inițiate de către inculpat, fiind de menționat că numai în data de 6 martie 2015, în intervalul 18:53-19:19, adică imediat înainte de interceptarea din trafic, inculpatul i-a dat persoanei vătămate nu mai puțin de 6 apeluri la care aceasta a refuzat să răspundă, ceea ce pesemne înseamnă că l-a enervat.

Discuția inițiată de către inculpat în urma apelului la care a răspuns în cele din urmă persoana vătămată a fost auzită și de martore, întrucât în interiorul mașinii în care se aflau toate se făcuse liniște, iar telefonul era dat cu sonorul tare, în conținutul acesteia fiind reiterate, în clar, amenințările și scopul exercitării acestora, respectiv de a o determina să îi dea telefonul mobil.

La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, inculpatul a sosit în zona cimitirului din Năvodari, blocând ieșirea către drumul public a autoturismului condus de către persoana vătămată. Cu toate acestea, persoana vătămată s-a strecurat cu mașina și a plecat către locuința martorei BO .Inculpatul a urmat mașina persoanei vătămate, stând efectiv în spatele său, exercitând în mod inerent o presiune în trafic asupra acesteia, astfel inițiind demersul său violent descris în cele ce urmează.

Celelalte trei fete au ajuns pe str. XXX, în fața blocului unde locuiește martora BO, loc în care a încercat să intre pentru a se salva persoana vătămată, însă a fost oprită de către inculpat care a apucat-o de haină, în mod agresiv, fiindu-i deteriorată grav geaca.

Apoi a reiterat amenințările inițiale pentru a o constrânge să îi remită telefonul și, pentru că a refuzat, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în abdomen în scop de răzbunare. Totodată, inculpatul a folosit un limbaj trivial, obscen, amenințând-o permanent pe persoana vătămată, aceasta resimțind o stare de temere. În timp ce persoana vătămată vorbea cu operatorul S.N.U.A.U. 112, inculpatul i-a aplicat un picior direct în sâni, ceea ce a determinat căderea persoanei vătămate; de altfel, chiar și după sosirea unui echipaj de poliție inculpatul a avut aceeași atitudine.

Din probele administrate a mai rezultat faptul că în timpul comiterii activităților ilicite agresive descrise , inculpatul i-a distrus efectiv haina cu care era îmbrăcată persoana vătămată, bun în valoare de 300 de lei, elemente constitutive ale uneia din infracțiunile sub care va fi sesizată instanța de judecată.

Prin Ordonanța din 7 martie 2016 s-a dispus examinarea și recoltarea de probe biologice de la inculpat - activitate procedurală confirmată de judecător. În cadrul acestei proceduri, a fost emis buletinul de analiză toxicologică cu nr.29/A12T din care rezultă că inculpatul a fost depistat pozitiv la testul pentru marijuana.

Conform declarației acestuia dată în fața avocatului ales și al celorlalte documente procedurale și probatorii, rezultă că în perioada 6 martie 2016, orele 18:00 - 8 martie 2016, orele 11:30, când a fost reținut, inculpatul nu a consumat astfel de substanțe, însă în toată perioada menționată cel puțin în momentele comiterii agresiunilor și a prezentării la parchet, acesta a condus autovehiculul având în sânge marijuana.

Inculpatul a afirmat, spre exemplu, că în data de 8 martie 2016 nu el, ci tatăl său ar fi condus autovehiculul marca BMW prin orașul Năvodari, până la sediul Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța unde a fost chemat, însă apărarea acestuia este contrazisă de declarația martorului DC care neagă faptul conducerii autoturismului fiului său în perioada menționată. Mai mult, inculpatul a și fost filmat în trafic conducând mașina în perioada incriminată, ceea ce exclude orice dubiu legat de vinovăția sa penală.

La termenul din 14.04.2016 judecătorul de cameră preliminară a invocat din oficiu nelegala sesizare a instanței prin prisma neregularității rechizitoriului nr.214/P/2016 pentru următoarele considerente:

-referitor la infracțiunea de conducere pe drumurile publice sub influența substanțelor psihoactive, se reține în actul de sesizare în sarcina inculpatului săvârșirea în mod repetat, în perioada 06.03.2016, ora 18:00 - 08.03.2016 ora 11:30 a infracțiunii prev. de art.336 al.2 C.pen., însă procurorul nu precizează în concret dacă este vorba de mai multe acte materiale (de altfel, în încadrare nici nu se reține art.35 al.2 C.pen.), sau dacă se apreciază că este vorba de o infracțiune continuă ori un concurs de infracțiuni și nici nu descrie în concret fapta/faptele (pe ce drumuri publice se reține că a circulat inculpat, când a circulat pe drumurile publice de exemplu pe data de 07.03.2016, în ce împrejurări) și nici nu sunt expuse argumentele de fapt care stau la baza reținerii unei singure infracțiuni, deși se referă mai multe conduite infracționale;

-referitor la cealaltă infracțiune care i se retine in sarcină, respectiv infracțiunea de șantaj, în dispozitivul rechizitoriului se menționează prevederile art.207 C.pen., deși articolul cuprinde 3 alineate cu o variantă de bază, una asimilată și una agravată, ce se referă la obținerea unui folos patrimonial, iar din cuprinsul expunerii situației de fapt nu reiese care a fost folosul urmărit de inculpat, în sensul că, pe de-o parte se face referire la telefonul mobil pe care i l-ar fi pretins persoanei vătămate, în timp ce, la secțiunea în drept, procurorul face referire la un scop nepatrimonial, respectiv obținerea unui control asupra vieții persoanei vătămate; așadar nu rezultă din actul de sesizare pentru ce infracțiune a fost inculpatul trimis în judecată și care este fapta ce i se impută.

Deși judecătorul doar a pus în discuție excepția invocată din oficiu, acordând termen pentru ca procurorul și persoana vătămată să-și pregătească apărarea, la data de 19.04.2016 procurorul redactor al rechizitoriului a depus "Note"; prin care a arătat că remediază neregularitățile sesizate, menținând dispoziție de trimitere în judecată.

Procurorul precizează în legătură cu infracțiunea de șantaj că este vorba de varianta prev. de art.207 al.1 C.pen., faptă constând în actele comise de inculpat în scopul de a o constrânge pe persoana vătămată, prin amenințări și prin acte de violență efective exercitate în mod direct asupra acesteia, să reia relația de prietenie și astfel să se supună măsurilor de control a deplasărilor, anturajului și activității sale pe care inculpatul dorea să le exercite în referire la persoana vătămată.

În acest scop, inculpatul a folosit drept pretext situația telefonului mobil oferit cadou persoanei vătămate de către el însuși, solicitând restituirea telefonului nu ca scop în sine, ci ca un mod de persuasiune și de a găsi o cale de comunicare cu persoana vătămată, care să-i permită realizarea scopului nepatrimonial urmărit.

În referire la infracțiunea prev. de art.336 al.2 C..pen. precizează procurorul că este vorba de săvârșirea infracțiunii în formă continuată, respectiv 3 acte materiale:

- la data de 06 martie 2016, cu ocazia incidentului din jurul orei 19:30;

- 07 martie 2016 când a fost înregistrat conducând prin orașul Năvodari mașina;

- 08 martie 2016, când a condus autovehiculul până la parchet, acest al treilea act material fiind de asemenea, comis în condițiile în care avea marijuana în corp, ceea ce atrage incidența art. 35 al. 1 C.penal.

Procurorul face trimitere la declarația inculpatului care a recunoscut că nu a consumat în perioada de comitere a celor trei acte materiale substanțe psihoactive, situație în care, în mod logic, ingerarea marijuanei a fost făcută anterior incidentului, astfel încât se pot reține cele trei acte materiale distincte comise în realizarea unei rezoluții infracționale unice.

Din punct de vedere al probațiunii, procurorul face trimitere la declarațiile martorilor, care atestă faptul conducerii mașinii de către inculpat pentru a comite primul set de fapte penale, la înregistrarea camerelor de supraveghere din data de 07.03.2016 din centrul orașului, înregistrări din care se observă că acesta este la volanul mașinii pe drumul public.

Totodată, procurorul face trimitere la declarația martorului DC - tatăl inculpatului, care menționează că niciodată - cel puțin în perioada menționată - nu a condus mașina fiului său, care era unicul ce îi deținea cheile, motiv pentru care singura concluzie logică este aceea că numai inculpatul a putut să-și conducă mașina, inclusiv în data de 08.03.2016, ora 11:00 aproximativ, când s-a prezentat la Parchet.

Prin încheierea din 26.04.2016 a judecătorului de cameră preliminară a fost admisă în parte excepția invocată din oficiu și, în baza art.345 al.2 și 3 C.pr.pen. a constatat neregularitatea rechizitoriului nr.214/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța privind pe inculpatul DC.

În motivarea încheierii judecătorul a arătat că fapte de șantaj este descrisă suficient pentru a putea învesti instanța de judecată (chiar dacă actul prin care procurorul a înțeles să remedieze rechizitoriul era prematur anterior soluționării excepției, dar s-a considerat că ar fi o formalitate excesivă să nu fie avut în vedere la acel moment).

Astfel, procurorul a precizat expres că inculpatul a urmărit un folos patrimonial în sensul art.207 al.1 C.pen., iar faptul că persoana vătămată a fost constrânsă să restituie telefonul mobil a fost doar un mijloc pentru a-și realiza scopul final - acela de a relua relația de prietenie cu persoana vătămată și astfel să se supună măsurilor de control a deplasărilor, anturajului și activității sale pe care inculpatul dorea să le exercite în referire la aceasta.

Ținând seama și de cele menționate în cuprinsul rechizitoriului, chiar dacă la un moment dat procurorul precizează faptul că persoana vătămată a fost constrânsă să îi remită telefonul pretins, ceea ce ar conduce la ideea reținerii variantei agravante de la art.207 al.3 C.pen. (f. 4 din rechizitoriu, par.2), în raport de voința organului de urmărire penală care rezultă cu claritate din actul prin care au fost remediate astfel în parte neregularitățile, judecătorul a considerat că fapta este suficient de bine descrisă astfel încât inculpatul să înțeleagă învinuirea ce i se aduce pentru a-și exercita pe deplin drepturile procesuale și pentru ca instanța să poată cunoaște limitele judecății.

În schimb, chiar și după emiterea actului prin care procurorul a înțeles să remedieze neregularitățile sesizate cu referire la infracțiunea prev. de art.336 al.2 C.pen., instanța nu se poate considera legal sesizată, fiind în imposibilitatea de a stabili limitele judecății și existând în același timp riscul să se pronunțe cu privire la o învinuire în raport de care nici măcar nu este începută urmărirea penală.

Astfel, s-a arătat că nici după actul prin care procurorul a înțeles să remedieze situația de fapt instanța nu este lămurită cu privire la circumstanțele în care procurorul consideră că s-au săvârșit cele 2 acte materiale din 07.03.2016 și 08.03.2016, individualizate în concret în adresa din 19.04.2016.

Cu excepția actului material din 06.03.2016 referitor la care se precizează că inculpatul și persoana vătămată au ajuns la un moment dat pe str. Liliacului - așadar se menționează locul în care inculpatul a ajuns cu autoturismul, în cazul celorlalte acte materiale nu sunt menționate drumurile publice pe care inculpatul a circulat, făcându-se referire la anumite momente/zone (cu ocazia prezentării la Parchet - 08.03.2016; prin centul orașului Năvodari).

Judecătorul a arătat că actul material din data de 07.03.2016 este indicat și descris lapidar abia prin notele scrise comunicate. Dovada este tocmai ordonanța de "extindere, începere și continuare a urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale din 08.03.2016"; în cuprinsul căreia se menționează că în toată perioada 6 martie 2016, ora 18:00 - 08.03.2016 ora 11:30 inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice, sau cel puțin în momentul comiterii agresiunilor (n.i. 06.03.2016) și a prezentării la parchet (n.i. 08.03.2016); nu se face așadar vorbire despre vreun act material comis pe data de 07.03.2016.

Așadar, pentru actul material din 07.03.2016 acțiunea nici nu a fost pusă în mișcare și nici măcar nu s-a început urmărirea penală.

De altfel, data de 07.03.2016 apare în procesul-verbal din 07.03.2016 prin care se arată că D C ar fi coborât din autoturismul cu nr. de înmatriculare XXX atunci când a ajuns la sediul Poliției orașului Năvodari, iar apoi la solicitarea unui agent de poliție ar fi mutat-o pe o altă stradă. De altfel, inculpatul a dat explicații în declarația sa de inculpat cu privire la pretinsa faptă de conducere pe drumurile publice sub influența substanțelor psihotrope în contextul în care a mutat autoturismul la solicitarea unui agent de poliție.

Procurorul precizează inclusiv în rechizitoriu că "cel puțin în momentele agresiunii și a prezentării la parchet, a condus autovehiculul având în sânge marijuana. Ulterior menționează: "mai mult, respectivul a și fost filmat în trafic conducând mașina în perioada incriminată";.

Prin notele de "remediere";, procurorul explică faptul că inculpatul a condus și pe data de 07.03.2016 autoturismul, dar se referă la cu totul alte împrejurări decât cele cu privire la care se părea că s-au făcut cercetări în cursul urmăririi penale (mutarea și parcarea autoturismului), precizând că la data de 07.03.2016 a condus pe drumurile publice, trimițând la înregistrarea camerelor de supraveghere din data de 07.03.2016 din centrul orașului, înregistrări din care, potrivit procurorului, se observă că acesta este la volanul mașinii pe drumul public (fără a se individualiza drumul public, fără a se preciza care este autoturismul condus de inculpat dintre cele care circulă pe stradă, măcar prin referire la un anumit interval de timp în care autoturismul acestuia apare în cadru, etc.).

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că există dubii serioase că acțiunea penală a fost pusă în mișcare în legătură cu actul material din 07.03.2016, iar împrejurarea că se reține un interval de timp în care inculpatul ar fi condus (06.03-08.03) nu îl exonerează pe procuror să extindă urmărirea penală și acțiunea penală în legătură cu orice altă faptă nouă descoperită în intervalul de timp arătat.

O altă interpretare ar conduce la încălcarea flagrantă a principiului legalității procesului penal, câtă vreme procurorul ar putea în toate cazurile să pună în mișcare acțiunea penală pentru fapte comise într-un interval de timp, în raport de care are probe și suspiciuni, pentru ca în final să dispună trimiterea în judecată pentru alte fapte cu privire la care între timp a strâns sau nu probe noi.

Notele transmise judecătorului dovedesc că situația de fapt cu privire la actul material din 07.03.2016 nu este elucidată nici de procuror, în condițiile în care cercetările păreau a se îndrepta spre probarea faptului că inculpatul și-a parcat autoturismul în zona Poliției orașului Năvodari (de altfel doar în raport cu acest aspect a fost audiat inculpatul), pentru ca în final să nu se mai refere la această faptă ca reprezentând un act material, ci la conducerea autoturismului "prin centrul orașului Năvodari";.

Situația este oarecum asemănătoare în legătură cu actul material din 08.03.2016, procurorul neexplicând condițiile în care a fost constatat actul material, nu face trimitere la niciun mijloc de probă, părând să reiasă concluzia că procurorul a făcut o constatare "ex proprii sensibus";; nu reiese de asemenea drumul public pe care inculpatul a circulat, intervalul orar, etc.

S-a motivat că pentru a putea fi legal sesizată, instanța trebuie să cunoască în mod rezonabil acțiunile/inacțiunile ce i se rețin în sarcină unei persoane și care să fie descrise în mod clar, aspect deosebit de important și pentru acuzat care ar putea fi pus în situația de a nu putea să-și facă apărarea din moment ce învinuirile i s-ar aduce la cunoștință într-o manieră precum cea din prezentul act de sesizare.

Prin nelegalitatea actului de sesizare se înțelege orice încălcare a vreuneia dintre dispozițiile legale care reglementează emiterea rechizitoriului și sesizarea instanței, noțiune care se include în aceea de "neregularitate"; în sensul art.346 al.3 lit.a) C.pr.pen. Or, în condițiile în care dispoziție de trimitere în judecată vizează o faptă pentru care nu s-a început urmărirea penală (actul material din 07.03.2016, descris neclar și incomplet oricum în notele scrise), iar o altă faptă (cea din 08.03.2016) este descrisă lapidar, concluzia care se desprinde este aceea că actul de sesizare este neregulat întocmit.

Din această neregularitate, sub forma nelegalității, s-a arătat că decurge imposibilitatea pentru instanță de a stabili obiectul și limitele judecății.

Potrivit art.371 C.pr.pen., judecata de mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare, iar din interpretarea art.346 al.3 C.pr.pen. rezultă că, dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, fără ca neregularitatea să fie remediată de procuror în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii prevăzută de art.345 al.2 C.pr.pen., iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet.

Judecătorul a arătat că se subliniază astfel de legiuitor importanța stabilirii cu exactitate prin rechizitoriu a obiectului judecății (fapte și persoane) și limitele judecății (în sensul că judecata se mărginește numai la faptele și persoanele arătate în rechizitoriu - actul de sesizare).

Conform art.328 al.1 și 2 C.pr.pen., rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art.286 alin.2, datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art.330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului […]. În rechizitoriu se arată numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează a fi citate.

Art.286 al.2 se referă la cuprinsul ordonanței procurorului, care, printre altele, trebuie să se refere la fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia.

S-a menționat că deși rechizitoriul nr.214/P/2016 îndeplinește formal condițiile prevăzute de lege, cuprinzând mențiuni la fapta reținută în sarcina inculpatului, încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuieli judiciare, mențiunile prevăzute la art.330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, totuși, după cum s-a arătat, în obiectul judecății a fost inclusă de procuror o faptă pentru care nu s-a început urmărirea penală (actul material din 07.03.2016), faptă care oricum nu este descrisă suficient de clar, asemenea faptei din 08.03.2016 ce i se reține în sarcină inculpatului.

Așadar, pe de-o parte, instanța este învestită cu o altă infracțiune (act material), decât cele în raport de care s-a început și ulterior s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a extins, faptă descrisă abia în notele scrise și care nu poate face obiectul judecății. În consecință, instanța nu se poate considera legal sesizată cu rechizitoriul nr.214/P/2016, impunându-se remedierea de către procuror a neregularității constatate în măsura în care este posibil ori să solicite restituirea cauzei.

Prin reținerea formei continuate (conform notelor scrise), rezultă o altă problemă ce ține de legala sesizare a instanței; inculpatul putea aprecia în mod rezonabil că va fi cercetat pentru o singură infracțiune prev. de art.336 al.2 C.pen. și în raport de aceasta și-a făcut apărarea, iar acum procurorul consideră că este vorba de fapt de o infracțiune continuată formată din 3 acte materiale, deși nu s-a urmat procedura prev. de art.311 al.3 C.pr.pen. pentru ca inculpatul să-și poată face o apărare eficientă. Mergând pe un raționament contrar, ar însemna că procurorul, pe calea remedierii neregularității actului de sesizare, să dispună trimiterea în judecată pentru alte infracțiuni decât cele reținute inițial și pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, printr-o reapreciere a situației de fapt.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva nelegalei sesizări a instanței, judecătorul a reținut următoarele:

Potrivit art.346 al.3 lit.a și c C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de art.345 al.3 C.pr.pen., dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; […] c) procurorul solicită restituire cauzei, în condițiile art.345 al.3 C.pr.pen., ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.

Trebuie făcută o distincție între cele două ipoteze, câtă vreme ipoteza prevăzută la lit.a are în vedere situația în care procurorul procedează la înlăturarea neregularității, dar o face necorespunzător, iar situația de la lit.c vizează pasivitatea procurorului care nu răspunde în termenul de 5 zile prevăzut de art.345 al.3 C.pr.pen.

Deși situația în speță este cumva atipică, în condițiile în care înainte de soluționarea excepției procurorul a remediat din oficiu neregularitățile în maniera în care a considerat de cuviință, astfel că la momentul pronunțării judecătorul a considerat "Notele"; transmise ca făcând corp comun cu rechizitoriu, abia prin încheierea din 26.04.2016 judecătorul a comunicat procurorului neregularitățile constatate și i s-a solicitat să precizeze dacă menține dispoziție de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicare.

În cauză, încheierea din 26.04.2016 a fost comunicată procurorului la data de 28.04.2016, astfel cum rezultă din dovada de predare de la f. 43, astfel că termenul de 5 zile prevăzut de art.345 al.3 C.proc.pen. s-a împlinit pe data de 04.05.2016.

Conform art.268 al.1 C.pr.pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen, astfel că termenul de 5 zile menționat anterior este de decădere.

Procurorul nu a înțeles să remedieze neregularitățile constatate prin încheierea din 26.04.2016 a judecătorului de cameră preliminară, înaintând la data de 05.04.2016, după împlinirea termenului de 5 zile, o adresă prin care învederează că rechizitoriul este legal întocmit, probele au fost legal administrate, obiectul și limitele judecății fiind clar stabilite, insistând în dispoziția de trimitere în judecată.

În aceste condiții, sancțiunea nerespectării termenului de 5 zile este tocmai restituirea cauzei la procuror, singura soluție posibilă la acest moment în raport de considerentele expuse pe larg în încheierea din 26.04.2016.

I.Împotriva încheierii de ședință menționate a formulat contestație Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța,invocând,prin reprezentatul său legal motivele expuse pe larg în practicaua prezentei încheieri.

Judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară examinând încheierea penală contestată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, apreciază calea de atac exercitată de către Parchet ca fiind neîntemeiată , urmând a o respinge pentru considerentele care urmează:

Întradevăr,inculpatul DC-a fost trimis în judecată pentru săvârșirea, infracțiunilor de șantaj prev. de art.207 C.pen., amenințare prev. de art.206 C.pen., loviri sau alte violențe prev. de art.193 al.2 C.pen., tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.pen., distrugere prev. de art.253 al.1 C.pen. și conducerea unui autovehicul sub influența unei substanțe psihotrope prev. de art.336 al.2 C.pen., toate cu aplic.art. 38 c.pen. privind concursul de infracțiuni și aplicarea art.41 c.pen. /recidiva,,reținându-se ,în fapt,în sarcina acestuia că:

- în data de 06.03.2016 a amenințat pe persoana vătămată CAA cu acte de violență îndreptate asupra sa, pentru a o determina astfel să-i remită un telefon mobil ce aparținea acesteia, în scopul obținerii unei forme de control asupra vieții sale ulterior separației dintre cei doi datorită ocupațiilor infracționale ale acestuia;

-a proferat, pe cale separată, cu aceeași ocazie, însă în baza unei rezoluții infracționale distincte, amenințări cu acte de violență gravă la adresa acestei persoane vătămate, respectiv cu mutilarea și turnarea de acid în zona intimă, în scop de răzbunare pentru că victima a înțeles să întrerupă relația dintre cei doi pe baza motivului anterior menționat;

-a agresat prin lovituri directe aplicate victimei cu pumnii și piciorul, căreia i-au fost astfel necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare;

-a tulburat ordinea și liniștea publică din Năvodari, prin violențe și amenințări cu acte de violență împotriva persoanei vătămate, prin atitudini vulgare și folosirea de cuvinte triviale și obscene, în public, în fața scării unui bloc locuit de zeci de persoane;

-a adus în stare de neîntrebuințare geaca persoanei vătămate Corbu Andreea-Alina, cauzate cu ocazia inițierii activității agresive menționate, cauzând astfel un prejudiciu în sumă de 300 de lei nerecuperat și

-a condus repetat autovehiculul BMW X5 cu nr. de înmatriculare XXX, în perioada 06.03.2016, orele 18:00,- 08.03.2016, ora 11:30, fiind sub influența marijuanei, substanță psihotropă.

Potrivit art.328 al.1 c.pr.pen. Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 al. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Se mai rețin și prevederile art.371 c.pr.pen.conform cărora "judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței.";

În privința infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența substanțelor psihoactive, prev.de art.336 al.2 c.penal, se observă,următoarele:

-în rechizitoriu , s-a reținut în sarcina inculpatului DC , că "a condus "repetat, autovehicul BMW X5 XXX în perioada 06.03.2016, ora 18:00 - 08.03.2016 ora 11:30 ,sub influența marijuanei/substanță psihotropă";.

-în Notele depuse la dosar la data de 18.04.2016 , în remedierea neregularităților ridicate de judecător,s-a arătat că

referitor la " conducerea autovehicului sub influența de substanță psihotropă/marijuana ,conform art.336 al.2 c.pr.păen. este vorba de săvârșirea infracțiunii ,în formă continuată,respectiv :

- la data de 06 martie 2016 cu ocazia incidentului din jurul orelor 19,30;

-07 martie 2016 când a fost înregistrat conducând prin orașul Năvodari mașina-al doilea act material și în data de

-08 martie 2016 când a condus autovehicul până la parchet ,acest al treilea act material fiind,de asemenea, comis în condițiile în care avea marijuana în corp ,ceea ce atrage incidența art.35 al.1 c.pen.";

Procurorul a făcut trimitere la "declarația inculpatului care a recunoscut că nu a consumat în perioada de comitere a celor trei acte materiale substanțe psihoactive, situație în care, în mod logic,per a contrario duce la concluzia că ingerarea marijuanei a fost făcută anterior incidentului, astfel încât se pot reține cele trei acte materiale distincte comise în realizarea unei rezoluții infracționale unice";.

Din punct de vedere al probațiunii, procurorul a făcut trimitere "la declarațiile martorilor, care atestă faptul conducerii mașinii de către inculpat pentru a comite primul set de fapte penale, la înregistrarea camerelor de supraveghere din data de 07.03.2016 din centrul orașului, înregistrări din care se observă că acesta este la volanul mașinii pe drumul public";.

Procurorul a mai făcut trimitere "la declarația martorului DC - tatăl inculpatului, care menționează că niciodată - cel puțin în perioada menționată - nu a condus mașina fiului său, care era unicul ce îi deținea cheile, motiv pentru care singura concluzie logică este aceea că numai inculpatul a putut să-și conducă mașina, inclusiv în data de 08.03.2016, ora 11:00 aproximativ, când s-a prezentat la Parchet.";

Nu au fost descrise în mod concret și cu claritate fapta/faptele -pe ce anume drumuri publice ar fi circulat inculpatul, distanța parcursă , autovehiculul condus,localizarea în timp și în spațiu,indicarea intervalului de timp, în care s-ar fi comis infracțiunea,împrejurările concrete în care inculpatul ar fi acționat, substanțele psihoactive utilizate și dacă inculpatul ,și în ce anume mod ,ar fi fost sub influența acestora.Nu a fost indicat nici suportul probator pe care se întemeiază această învinuire.

Rechizitoriul cuprinde formulări cu caracter generic , conducere pe drumurile publice în intervalul 06.03.2016, orele 18:00,- 08.03.2016, ora 11:30, fiind sub influența marijuanei, substanță psihotropă.

Deși au fost depuse la dosar note, în vederea remedierii aspectelor de nelegalitate,din cuprinsul rechizitoriului, nu s-a răspuns nuanțat la deficiențele semnalate de judecătorul de cameră preliminară-fond-.

S-a făcut ,din nou,, referire la împrejurări cu caracter general,că inculpatul ar fi condus un autovehicul la data de 06 martie 2016 cu ocazia incidentului din jurul orelor 19,30, la data de 07 martie 2016 când a fost înregistrat conducând prin orașul Năvodari -mașina-al doilea act material și la data de 08 martie 2016 când a condus autovehicul până la parchet -acest al treilea act material fiind ,de asemenea comis în condițiile în care avea marijuana în corp ,ceea ce atrage incidența art.35 al.1 c.pen.

În Ordonanța din data de 08.03.2016 ,-dosar nr. 214/P/ 2016- de extindere a cercetărilor ,începerea și continuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul DC ,s-a prevăzut că fapta constă în conducere repetată a autovehicului BMW X5 XXX în perioada 06.03.2016, ora 18:00 - 08.03.2016 ora 11:30 ",sub influența marijuanei/substanță psihotropă";.

Nu s-a făcut referire la acte materiale distincte, dacă este vorba despre o infracțiunea continuată sau un concurs de infracțiuni,, iar pentru actul material din data de 07.03.2016,(ce apare menționat abia în notele ulterioare depuse),nu s-a dispus începerea urmăririi penale și nici nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

În lipsa unor astfel de aspecte concrete și clare de identificare a faptelor,pentru a se putea aprecia asupra întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.336 al.2 c.pen,ce ar fi fost comisă de inculpatulDC,, instanța nu se poate considera legal sesizată, fiind în imposibilitatea de a stabili limitele judecății ,cu afectarea și a dreptului la apărare al inculpatului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 425 ind.1 al.7 pct.2 lit.b) c.pr.pen.în ref.la art.347 c.pr.pen s-a respins,ca nefondată, , contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva încheierii de ședință nr.285/din 12.05.2016 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța,în dosar nr. 6143/212/2016/a1.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Drept procesual penal . Jurisprudență Restituiri