Evaziune Legea 241/2005. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria LEHLIU-GARA Sentinţă penală nr. 136 din data de 16.09.2013
SENTINȚA PENALĂ NR. 136/16.09.2013 (evaziune Legea 241/2005)
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul RM, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria LG nr.1525/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. și art.13 C.pen.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.09.2013 și în urma deliberării a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria LG nr.1525/P/2012 din 23.05.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului RM, reprezentant legal al PFA RM cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. și art.13 C.pen.
Din actul de sesizare al instanței rezultă în esență următoarea situație de fapt:
La data de 21.02.2012, organele de poliție din cadrul IPJ Călărași-Serviciul de Investigare a Fraudelor au efectuat un control economic pe linia reținerii și virării contribuției de 3% la fondul de mediu, la sediul PFA RM din com. DV, jud. C, având ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor.
Ulterior, organul de cercetare penală a solicitat Administrației Fondului de Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor efectuarea unei verificări privind modul de evidențiere, calcul și virare la bugetul statului a cotei de 3% fond de mediu, activitate materializată prin încheierea raportului de inspecție fiscală nr. 129/09.04.2012, conform căruia în perioada 01.01.2007-31.01.2012 PFA RM are o contribuție datorată la fondul de mediu de 16 345 lei.
PFA RM (persoana fizică autorizată), cu sediul în corn. DV, jud. C, figurează înregistrată la RC sub numărul XXXX, având CUI XXXX și este reprezentată de inculpatul RM. În conformitate cu obiectul său de activitate și în baza autorizației de colectare seria AB nr. 193/2010 emisă de Instituția Prefectului-județul C, PFA RM achiziționat deșeuri feroase de la persoane fizice, încadrându-se astfel ca plătitor la bugetul pentru Mediu.
La momentul achiziției deșeurilor feroase de la persoane fizice, inculpatul RM sau alți împuterniciți (membrii ai familiei) completau la achitarea în numerar a sumei cuvenite vânzătorului de deșeuri, un formular tipizat intitulat adeverință de primire și plată, pe care se consemna cantitatea de fier, descrierea acestuia, cota de 3% reținută din valoarea vânzării la fondul pentru mediu și semna la rubrica gestionar primitor. Bunurile erau apoi înstrăinate către SC R SA C, plățile fiind efectuate în contul al cărui titular era învinuitul, deschis la Raiffeisen Bank-Agenția B C.
La data de 21.02.2012, organele de poliție din cadrul IPJ C-Serviciul de Investigare a Fraudelor au efectuat un control economic la sediul PFA RM și au ridicat întreaga evidență contabilă a PFA.
Ulterior, la cererea organului de poliție, Administrația Fondului de Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor a efectuat verificări privind modul de evidențiere, calcul și virare la bugetul statului a cotei de 3% fond de mediu, activitate materializată prin încheierea raportului de inspecție fiscală nr. 129/09.04.2012.
Potrivit acestui raport întocmit de funcționari din cadrul Administrației Fondului de Mediu, în urma verificării evidenței contabile, pentru perioada ianuarie 2007-decembrie 2009, s-a stabilit că PFA RM nu a evidențiat pe adeverințe cota de 3% fond pentru mediu, nu a reținut și nu avirat către bugetul Fondului pentru mediu obligațiile de plată datorate.
În schimb, pentru perioada ianuarie 2010-ianuarie 2012, PFA RM a evidențiat pe adeverințe cota de 3% fond mediu, a reținut și nu a virat către bugetul Fondului pentru mediu obligațiile de plată datorate, situația pe ani a cotei ce trebuia virată fiind următoarea: pentru anul 2007=1736 lei, pentru anul 2008=3 332 lei, pentru anul 2009=4 077 lei, pentru anul 2010=3 317 lei, pentru anul 2011=3 883 lei, pentru anul 2012=0 lei.
Parchetul a arătat că faptele reținute în sarcina inculpatului se probează cu: proces-verbal de sesizare din oficiu întocmit de organul poliției judiciare; proces-verbal de constatare din 21.02.2012 întocmit de organul poliției judiciare la sediul PFA RM; proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare; adresa nr. AFM 2597/13.07.2012 prin care Administrația Fondului pentru Mediu se constituie parte civilă; raport de inspecție fiscală nr. 129/09.04.2012 și anexe, întocmite de funcționari din cadrul Administrației Fondului de Mediu; nota de constatare privind obligațiile restante la Fondul pentru mediu întocmită de Administrația Fondului pentru Mediu-Serviciul Inspecție Fiscală-B; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare; declarațiile învinuitului RM date în fața organului de cercetare penală și procurorului; evidența contabilă a PF RM aferentă perioadei 2009-2012 registre de încasări și plăți, extrase de cont, adeverințe de primire și plată, facturi de vânzare încheiate între PF RM și SC R SA C; fișa de cazier judiciar a inculpatului RM; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului RM, întocmit de procuror.
În cursul urmăririi penale s-au administrat probele susindicate, iar potrivit adresei nr. AFM 2597/13.07.2012, Administrația Fondului pentru Mediu se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 28 356 lei, din care contribuție datorată 16 345 lei, diferența reprezentând majorări de întârziere și penalități. Din acest prejudiciu RM a achitat suma de 1 500 lei, conform chitanțelor aflate la dosarul cauzei.
În cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
În cursul cursul cercetării judecătorești inculpatul a achitat părții civile suma de 300 lei.
Analizând materialul probator administrat în cauzã, instanța constată că situația de fapt a fost în mod corect reținută în actul de sesizare.
Audiat fiind inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a fost de acord cu concluziile raportului de inspecție fiscală, a declarat că a cunoscut obligația legală de plată la fondul pentru mediu, arătând că a reținut pe adeverințele de primire și plată cota datorată începând cu anul 2010, deoarece până la acel moment nu a cunoscut prevederile legale în materie. A precizat că a îndeplinit în fapt și în drept acte de administrare a PFA RM, a achiziționat deșeuri feroase de la persoane fizice, întocmind în acest sens un formular special intitulat "adeverință de primire și plată" pe care a evidenția și cota de 3% pentru fondul de mediu pe care o reținea din prețul plătit vânzătorului dar pe care nu a achitat-o în contul prevăzut de lege. Mai arată că deșeurile le revindea pe bază de facturi fiscale către un singur cumpărător, respectiv SC R SA C, plățile fiind efectuate în contul deschis pe numele său la Raiffeisen Bank-Agenția B C, de unde efectua și plățile către bugetul statului.
A mai adăugat inculpatul că deși a încasat în totalitate contravaloarea deșeurilor înstrăinate către SC R SA C nu a achitat contribuția de 3% reținută în contul prevăzut de lege deoarece sumele le-a folosit în interesul firmei pentru a achiziționa deșeuri metalice feroase și în interes personal pentru a-și întreține familia.
Declarația inculpatului se coroborează cu înscrisurile contabile de la dosarul cauzei și raportul de inspecție fiscală nr. 129/09.04.2012.
Cadrul legal este conferit de O.U.G 196/2005 privind Fondul pentru mediu, la art. 9 alin. 1 lit. a stipulându-se că : "Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: a) o contribuție de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrării, obținute de către generatorul deșeurilor, respectiv deținătorul bunurilor destinate dezmembrării, persoană fizică sau juridică. Sumele se rețin prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfășoară activități de colectare și/sau valorificare a deșeurilor, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu.";
Totodată art. 11 alin. 1 din O.U.G 196/2005 prevede că sumele prevăzute la art. 9 alin. 1 lit. a, se declară și se plătesc lunar de către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitățile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea.
De asemenea, potrivit art. 6 din Ordinul nr. 578/2006, pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, "contribuția de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase se reține prin stopaj la sursă de către operatorii economici colectori și/sau valorificatori, autorizați potrivit legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu."; Iar la art. 8 din ordinul menționat se arată că "vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase de către deținătorii de astfel de deșeuri, persoane fizice, către operatorii economici colectori, autorizați în condițiile legii, se face pe bază de adeverință de primire și plată la achitarea în numerar a sumei cuvenite vânzătorului de deșeuri, reținându-se contribuția de 3%.";
Având în vedere situația de fapt astfel reținută, instanța constată că în drept fapta inculpatului RM care în calitate de reprezentant al PFA RM cu sediul social în comuna DV, jud. C, a reținut în perioada ianuarie 2010- decembrie 2011 contribuția de 3% din valoarea deșeurilor metalice achiziționate de la persoane fizice, fără a vira aceste sume în termen de 30 de zile de la scadență în conturile Fondului pentru Mediu, așa cum prevedere art. 9 al. 1 din OUG 196/2005, deși dispunea de sumele necesare pentru achitarea în termenul legal a obligațiilor, producând bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 7 200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracțiunii menționatăe acțiunea inculpatului de a reține în perioada ianuarie 2010-decembrie 2011 contribuția de 3% din valoarea deșeurilor achiziționate fără a le vira în 30 de zile de la scadență în conturile Fondului de Mediu deși dispunea de sumele necesare, urmarea imediată fiind producerea unui prejudiciu părții vătămate, legătura de cauzalitate fiind dată de materialitatea faptelor. Sub aspectul laturii subiective se constată existența intenției. Inculpatul a prevăzut urmarea periculoasă a faptei sale și a urmărit acest rezultat, acționând cu intenție directă, conform prev. de art. 19 al.1 pct.1 lit.a C.p.
În consecință instanta va condamna inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii susreținute.
La stabilirea pedepsei instanța va avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. și anume: dispozițiile generale ale Codului penal, respectiv limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din punct de vedere al pericolului social concret al faptelor săvârșite, acesta este unul ridicat rezultat din modul de săvârșire și mijloacele de săvârșire, natura infracțiunii - faptă săvârșite cu intenție, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, scopul urmărit - însușire a bunurilor, cuantumul prejudiciilor - nerecuperate.
Cu privire la persoana inculpatului se reține ca acesta este cunoscut cu antecedente penale.
În ceea ce privește comportarea inculpatului, instanța reține că acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta, prezentându-se pentru prezentarea materialului de urmărire penală și în fața instanței, iar în prezent este integrat în societate, are ocupație și loc de muncă și a recuperat parțial prejudiciul produs.
Față de ansamblul acestor elemente ce caracterizează pericolul social concret al faptei, dar și pericolul social pe care îl prezintă persoana inculpatului, instanța reține față de criteriile susenumerate incidența în cauză a dispozițiilor art. 74 lit. b C.p., privind circumstanțele atenuante judiciare.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, având în vedere și intervalul de timp scurs de la data săvârșirii faptei, instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea către minimul special al pedepsei astfel cum a fost redus urmare a disp. art.3201 C.p.p. aptă să asigure atingerea scopului prev. de art. 52 C.p. Prin urmare instanța va stabili pedeapsa de 7 luni închisoare.
Față de considerentele ce preced instanța apreciază că scopul educativ al pedepsei raportat la exigențele impuse de prevenția generală poate fi atins și fãră privare de libertate urmând în baza art. 81 Cp. a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de încercare de 2 ani și 7 luni, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinței. La alegerea modalității de individualizare a executării pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile menționate, vârsta inculpatului.
Urmează în baza art. 359 C.p.pen a atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei infracțiuni intenționate în termenul de încercare.
Prin urmare în baza art. 71 al. 5 C.p. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei vor fi suspendate și pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit.a teza II, b, C.p. privind dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Rațiunea aplicării art.64 lit.a teza a II-a se face în virtutea principiului aplicării directe a jurisprudenței Curții Europene în dreptul intern, principiu consacrat de art.20 din Constituția României. Normele cuprinse în Convenție și Protocoalele adiționale, împreună cu jurisprudența alcătuiesc un bloc de convenționalitate, jurisprudența fiind direct aplicabilă cu forță constituțională și supralegislativă.
Asfel, în cauzele Sabău și Pârcălab împotriva României și în special Hirst împotriva Marii Britanii, Curtea a apreciat că prin interdicția dreptului de a alege a condamnaților la pedeapsa închisorii, indiferent de durata sancțiunii, gravitatea faptei sau circumstanțele cauzei se încalcă art.3 din Protocolul 1. S-a apreciat că natura și gravitatea pedepsei principale aplicate trebuie luate în considerare atunci când se apreciază proporționalitatea restrângerii exercițiului unor drepturi, ca pedeapsă accesorie. În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că natura faptelor săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, întrucât faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece inculpatul nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetățeni.
Având în vedere împrejurările de fapt și de drept mai sus reținute, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998-999 C.civ. pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția inculpatului.
Prin adresa nr. AFM 2597/13.07.2012, Administrația Fondului pentru Mediu s-a constituit parte civilă cu suma de 28 356 lei, din care contribuție datorată 16 345 lei, diferența reprezentând majorări de întârziere și penalități, pentru toată perioada 2007-decembrie 2011.
Astfel cum rezultă din Raportul de inspecție fiscală nr.129/09.04.2012 coroborat cu înscrisurile contabile în perioada ianuarie 2010- decembrie 2011 contribuția de 3% din valoarea deșeurilor metalice achiziționate de inculpat este de 7.200 lei (fila 23 d.u.p. - vol.4). Din această sumă inculpatul a achitat 1.800 lei.
În consecință urmează a admite în parte cererea de despăgubiri formulate de partea civilă și a obliga inculpatul la plata sumei de 5400 lei din care 5400 lei contribuție plus majorări și penalități aferente acestei sume, către partea civilă (având în vedere plățile efectuate în cuantum de 1.800 lei dar și regulile privind imputația plății). Pentru restul sumei până la valoarea solicitată de partea civilă instanța găsește neântemeiate aceste pretenții, întrucât pentru perioada 2007-decembrie 2009, împotriva inculpatului s-a dispus neânceperea urmăririi penale, fapta fiind contravenție.
Urmează în baza art. 163 C.p.p., a dispune instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului teren extravilan în suprafață de 5 ha, situat în com. DV, sat DV, tarlalele 36/1, 33, parcelele 63/2, 159/4, identificate cf. titlului de proprietate nr.22727/20.07.1999 emis de CJSDPPAT C.
În fine, în temeiul art.191 C.p.p. instanța va obliga pe inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu oficiu av. CAM.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. și art.13 C.pen. cu aplic. art.3201 C.p.p., art.74,76 C.p. condamnă inculpatul RM, reprezentant legal al PFA RM cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 7 luni.
În baza art.81, 82 C.p., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 7 luni, ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a sentinței.
În baza art. 359 C.pr.pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 C.p., referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 71 al.5 C.p. suspendă aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza II, b Cp. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei privind dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Administrația Fondului pentru Mediu și obligă inculpatul la plata sumei de 5400 lei din care 5400 lei contribuție plus majorări și penalități aferente acestei sume, către partea civilă.
În baza art. 163 C.p.p., dispune instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului teren extravilan în suprafață de 5 ha, situat în com. DV, sat DV, tarlalele 36/1, 33, parcelele 63/2, 159/4, identificate cf. titlului de proprietate nr.22727/20.07.1999 emis de CJSDPPAT C.
În baza art.191 al.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu oficiu av. CAM.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpat și de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2013.
