încheiere – camera preliminară, fond penal- renunțare la urmărirea penală
| Comentarii |
|
Judecătoria CĂLĂRAŞI Hotărâre nr. - din data de 18.10.2016
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
FOND PENAL- Renunțare la urmărirea penală
ÎNCHEIERE - Camera preliminară/18.10.2016
Prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.09.2016, sub nr. 6288/202/2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a solicitat confirmarea soluției de renunțare la urmărirea penală dispusă prin ordonanța din19.09.2016 emisă în dosarul nr. 972/P/2016.
În fapt, prin ordonanța din data de 21.04.2016, s-a început urmărirea penală pentru infracțiunile de uzul de armă letală, fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cp. și distrugere prev. de art. 253 alin. l Cp.
Prin ordonanța din data de 28.04.2016 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul B. V. pentru infracțiunea de uz de armă letală, fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cp., reținându-se că la data de 04.04.2016 fiind deținător autorizat de armă letală cu glonț, a executat fără drept un foc de armă în direcția imobilului fratelui său, distrugându-i un geam de la bucătărie.
Fiind audiat, B. V. a declarat că, în ziua de 04.04.2016 se afla la domiciliul din com. Jegălia, sat Iezeru, jud. Călărași și văzând o pisică pe gardul ce desparte locuința sa de cea a fratelui său B. Ș. a tras un foc de armă în direcția acesteia fără să o nimerească, întrucât în repetate rânduri i-a ucis puii de găină. Știa că tipul de armă cu care a tras se folosea numai în poligon și a conștientizat că pagubele puteau fi mai mari. Nu a avut nicio intenție să tragă înspre fratele său.
Persoana vătămată B. Ș. a declarat că, în momentul producerii incidentului, se afla în interiorul bucătăriei, așezat în dreptul mesei și a auzit un zgomot specific de armă moment în care a ieșit afară observându-l pe fratele său B. V. care avea în mâini o armă lungă. Persoana vătămată a constatat existența unui orificiu în geam specific glonțului, iar soba de teracotă prezenta o urmă de ciobire și o sacoșă din material textil era găurită.
Persoana vătămată nu a avut nicio discuție cu fratele său în ziua incidentului, precizând că între el și fratele său sunt anumite probleme pe tema moștenirii unui teren intravilan aflat pe raza satului Iezeru (la data audierii, suspectul și persoana vătămată aveau pe rol la Judecătoria Călărași, un proces pentru terenul intravilan). De asemenea persoana vătămată a precizat că nu
dorește să depună plângere pentru infracțiunea de distrugere (spargerea geamului), dar dorește să fie tras la răspundere pentru folosirea armei letale. Este conștient că fratele său nu ar fi putut trage foc de armă cu intenție în direcția sa pentru a-i pune viața în pericol.
Sacoșa din material textil perforată de proiectil, ridicată de la partea vătămată cu ocazia constatării la fața locului a fost restituită întrucât elementele de interes ale acesteia au fost fixate și ridicate prin fotografiere. Sesizarea a fost făcută de partea vătămată la 14 zile de la eveniment.
Martorul Blebea Ion, fiul persoanei vătămate a declarat că acesta i-a povestit ce s-a întâmplat arătându-i, geamul spart și sacoșa găurită.
Martorul a precizat că între unchiul său suspectul B. V. și tatăl său există o stare conflictuală pe tema proprietății.
Din verificările efectuate în Registrul Național al Armelor și din copiile xerox ale permisului de armă tip B, seria 00047l5/3I.08.l994 emis de IPJ - Călărași, suspectul B.V., este deținător legal a 3 arme letale, respectiv armă cu alice cal.12, marca IJ seria A21190, armă cu alice cal. 16 IJ 27 Bok seria H21223 și armă de tir sportiv letală cu glonț marca UMC seria N 7632, cal.5,6 armă înscrisă în permisul de armă tip A seria A nr. 006928/23.08.2013.
Armele menționate au fost ridicate la data de 18.04.2016, pe bază de dovadă în vederea continuării cercetărilor.
Din concluziile expertizelor nr. 220564, 22653, 220652 din 26042016 emise de Serviciul Criminalistic din IPJ Călărași, a rezultat următoarele:
- armă cu alice cal. 12, marca IJ seria A 21 190, este o armă de vânătoare, simplă letală, de fabricație industrială Rusia, prevăzută cu două țevi lise, lungi, alăturate și se află în stare de funcționare;
- armă cu alice cal. 16, marca IJ Bok seria H 21223, este o armă de vânătoare, simplă letală, de fabricație industrială Rusia. prevăzută cu două țevi lise, lungi, alăturate și se află în stare de funcționare;
- armă de tir sportiv cu glonț marca UMC seria N 7632, cal 5,6 este o armă letală, fiind clasificată din punct de vedere al destinației ca armă de tir sportiv, este în stare de funcționare și prezintă urme de tragere dar nu se poate stabili Vechimea în timp a acestora.
Armele letale cu destinația vânătoare și tir sportiv, au fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Călărași conform dovezii seria CL - 71012/10.05.2016.
Cu ocazia constatării la fața locului nu s-a găsit niciun proiectil-glonț de armă.
Din analiza actelor de urmărire penală rezultă că, în cauză cu privire la infracțiunea de uzul de armă letală, fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cp. pot fi aplicate prevederile art. 318 alin 1, 2 și 3 Cpp întrucât nu există interes public concret în efectuarea urmăririi penale privind această infracțiune, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cel mult 3 ani, circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, urmările produse precum și circumstanțele personale ale suspectului care a manifestat o atitudine sinceră și cooperantă, este o persoană în vârstă și se află la primul conflict cu legea penală.
Cu privire la infracțiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 Cp. s-a dispus clasarea întrucât persoana vătămată B. Ș. nu a înțeles să formuleze plângere penală.
Analizând cererea din perspectiva condițiilor prevăzute de lege în art. 318 alin. 1, 2 și 3 C.pr.pen., judecătorul constată că cererea parchetului este neîntemeiată.
Raportat la motivele expuse, judecătorul constată că soluția de renunțare la urmărire penală cuprinsă în ordonanța parchetului este nelegală și netemeinică.
Ca urmare, în baza art. 318 pct. 15 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară urmează ca în baza art. 318 al. 15 lit. a N.C.proc. pen. să respingă cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală dispusă prin ordonanța de renunțare la urmărire penală din data de 19.09.2016, pronunțată în dosarul nr.972/P/2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și trimite cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale.
Astfel, potrivit art. 318 C. proc. penală (Renunțarea la urmărire penală) în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.
(2) Interesul public se analizează în raport cu:
a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;
b) modul și mijloacele de săvârșire a faptei;
c) scopul urmărit;
d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;
e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;
f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;
g) existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.
(3) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.
(4) Atunci când autorul faptei nu este identificat, se poate dispune renunțarea la urmărirea penală prin raportare doar la criteriile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), e) și g).
(5) Nu se poate dispune renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunile care au avut ca urmare moartea victimei.
(6) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere.
(7) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (6), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței.
(8) Ordonanța de renunțare la urmărire cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind măsurile dispuse conform alin. (6) din prezentul articol și art. 315 alin. (2) - (4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (6) din prezentul articol și sancțiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum și cheltuielile judiciare.
(9) În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului.
(10) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală este verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmită de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ordonanța este verificată de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet.
(11) Dispozițiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
(12) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
(13) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea persoanelor prevăzute la alin. (12).
(14) Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.
(15) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră preliminară:
a) desființează soluția de renunțare la urmărire penală și trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;
b) desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și dispune clasarea.
(16) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (15) este definitivă. În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, o nouă renunțare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.
În raport de aspectele reținute de către procuror în analiza interesului public, instanța reține că s-a avut în vedere numai persoana suspectului Blebea Viorel nu și persoana vătămată, Blebea Ștefan aflat în imobilul său în momentul în care suspectul a executat un foc cu armă letală cu glonț. Legiuitorul a prevăzut ca, la analiza interesului public să se aibă în vedere urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, astfel că, analizând în concret împrejurările descrise în dosarul de urmărire penală se constată că urmările ar fi fost mult mai grave dacă partea vătămată s-ar fi aflat în bătaia glonțului, pe de o parte, iar pe de altă parte, a executa foc de armă cu o armă letală cu glonț într-o comunitate de oameni, spațiu în care se circulă fără restricții, reprezintă un pericol social extrem, motiv pentru care, conform raportului nr. 213877/17.05.2016 întocmit de IPJ Călărași, contatându-se că suspectul se află în situația prevăzută de art. 28 alin. 1 lit. a din Lg. 295/2004 R privind regimul armelor și munițiilor, că prezintă pericol social pentru viața și integritatea corporală a persoanelor, i-a fost anulat dreptul de deținere, port și folosire arme și muniții letale. Nu trebuie ignorată însă, gravitatea urmărilor ce s-ar fi putut produce, mai ales că părțile sunt în conflict, datorită unui proces pe rol, de natură civilă, existând și posibilitatea intimidării părții vătămate, f. 18-21 dosar urmărire penală, declarația părții vătămate, din care rezultă că părțile nu își mai vorbesc, pentru că partea vătămată a cerut la începutul lunii aprilie, înaintea producerii incidentului ca suprafața pentru care sunt în litigiu să fie măsurată, motiv pentru care, partea vătămată bănuiește că suspectul a fost iritat, f.20 dosar urmărire penală, ultimul paragraf. De asemenea, reține că suspectul a mai tras cu arma în curtea locuinței sale spre păsări și pisici, f. 23 declarație parte vătămată, ignorând pericolul faptelor sale.
În altă ordine de idei, trebuie reținut și faptul că nu este prima oară când suspectul execută foc de armă în loc public, circulat de oameni, acesta având obiceiul de a folosi în mod frecvent arma, fiind o armă care nu face zgomot, cu lunetă și cu precizie de ochire, fiind armă cu glonț conform declarației părții vătămate, f. 23 dosar, motiv pentru care, chiar și partea vătămată a cerut ca suspectul să fie tras la răspundere penală pentru folosirea armei letale, f. 2 dos. urmărire penală. Legiuitorul a avut în vedere la analiza interesului public și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, dar și atitudinea procesuală a părții vătămate. În cazul de speță analizat, instanța a constatat că, suspectul nu a recunoscut inițial săvârșirea infracțiunii, ca atare nu a colaborat cu organele de anchetă, îngreunând munca acestora, decât numai după prezentarea probelor , declarație suspect f. 34-35 din dosar.Se reține, de asemenea că după consultarea suspectului sau a inculpatului, nu s-a luat nicio măsură din cele prevăzute la art. 318 C. proc. penală (să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; să ceară public scuze persoanei vătămate; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; să frecventeze un program de consiliere).
Interes public nu înseamnă numai analiza modului și mijloacelor în care a fost săvârșită infracțiunea de către suspect, atitudinea suspectului după săvârșirea faptei, anume eforturile depuse pentru diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și circumstanțele personale ale suspectului, ci și interesul cetățeanului, părții vătămate în cazul nostru, care are drepturi recunoscute și garantate de Constituție și care s-a adresat autorităților publice pentru apărarea și garantarea drepturilor sale. De altfel, interesul public este acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte, precum și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienței, eficacității și economicității cheltuirii resurselor.
