Infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti
| Comentarii |
|
Neîndeplinirea condiţiei ca imobilul să fie deţinut de către o persoană în baza unei hotărâri judecătoreşti, situaţie premisă în cazul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 271 alin. (2) C.pen., exclude – chiar în prezenţa unei hotărâri de evacuare puse în executare silită, iar ambele părţi invocă un drept de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu – caracterul penal al faptei.
Secţia penală, Decizia nr. 27 din 15 ianuarie 2009
Prin sentința penală nr. 475/23.06.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, a fost condamnat inculpatul B.G.O. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești prevăzută de art. 271 alin. (2) C.pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare, parte vătămată fiind P.M.
Pe durata executării pedepsei, s-a dispus ca inculpatul să fie lipsit de drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. b) C.pen.
S-au repus părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, în sensul că a fost obligat inculpatul să predea părții vătămate imobilul din litigiu.
în actul de sesizare a instanței s-a reținut că persoana vătămată P.M. este proprietarul apartamentului nr. 4 din str. V., nr. 73, dobândit prin actul de adjudecare 363/2004, pe care l-a înstrăinat la data de 26.06.2006 numitului P.M. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2053, iar în urma cumpărării apartamentului, numiții B.G.O. și B.E. au continuat să locuiască în el, fapt care l-a determinat pe cumpărător să-i acționeze în judecată, solicitând evacuarea lor.
Prin sentința civilă nr. 3241/23.11.2006 a Judecătoriei Rădăuți, s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul proprietatea familiei P.
La data de 30.08.2007, executorul judecătoresc Ț.C. a procedat la evacuarea familiei, lăsând în custodia familiei P. bunurile aflate în apartament, imobilul fiind asigurat cu lacăt.
Cu toate acestea, inculpatul, după plecarea executorului judecătoresc și a părții vătămate P.M., a rupt încuietoarea, ocupând în mod ilegal apartamentul și în prezent.
împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul B.G.O., criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 315/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.G.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că apelul este neîntemeiat, instanța de fond reținând în mod corect situația de fapt, încadrarea în drept și dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză, a procedat la condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu executare în regim de penitenciar, pedeapsă de natură a asigura scopul prevenției generale și reeducarea celui în cauză.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în motivarea recursului, arată că i s-a încălcat dreptul la apărare atât la instanța de fond, cât și în fața instanței de apel, el necunoscând de proces. De asemenea, pedeapsa aplicată este prea mare.
Referitor la latura civilă a cauzei, susține că cererea de constituire parte civilă s-a făcut tardiv, aspect neanalizat de instanța de apel.
A solicitat inculpatul admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei instanței de apel, iar în subsidiar achitarea sa conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen., având în vedere că este proprietarul imobilului în litigiu.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 10, 14, 18, 21 C.proc.pen., precum și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. (3) C.proc.pen., curtea constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin decizia penală nr. 27/15.01.2009 a Curții de Apel Suceava, s-a admis recursul declarat de inculpatul B.G.O. împotriva deciziei penale nr. 315/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava.
S-a casat în totalitate atât decizia penală mai sus-menționată, cât și sentința penală nr. 475/23.06.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți și în rejudecare:
în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C.proc.pen., a fost achitat inculpatul B.G.O. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271 alin. (2) C.pen.
în temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. a fost lăsată nesoluționată latura civilă a cauzei.
S-a respins cererea formulată de partea vătămată privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocat, ca nefondată.
Pentru a decide astfel, curtea a reținut că prin decizia civilă nr. 3510/14.11.2002 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, numita B.E. (soția inculpatului din prezenta cauză) a fost obligată să plătească numitului P.M. suma de 7.500 euro.
Această sentință a fost învestită cu formulă executorie de Judecătoria Rădăuți, iar în urma actelor de executare silită creditorul a adjudecat imobilul urmărit la data de 12.12.2005 conform actului de adjudecare.
Prin sentința civilă nr. 375/07.02.2006 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 622/04.05.2006 a Tribunalului Suceava, s-a admis contestația la executare formulată de debitoare și s-a constatat nulitatea executării silite a sentinței civile nr. 3510/2002 a Judecătoriei Rădăuți.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2053/26.07.2006 la BNP S.M., creditorul a înstrăinat, în baza actului de adjudecare, imobilul părții vătămate.
Acțiunea civilă având ca obiect nulitatea acestui contract de vânzare-cumpărare mai sus menționat și radiere tabulară formulată de numita B.E., a fost respinsă prin sentința civilă nr. 573/2007 a Judecătoriei Rădăuți.
Prin sentința civilă nr. 3241/23.11.2006 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, s-a dispus evacuarea inculpatului și a soției sale din imobilul în litigiu, la data de 30.08.2007 aceasta fiind pusă în executare.
După plecarea executorului judecătoresc și a părții vătămate, inculpatul a ocupat imobilul în care locuiește și în prezent.
Pentru a exista fapta prevăzută și pedepsită de art. 271 alin. (2) C.pen., este necesar ca în prealabil să existe o hotărâre judecătorească executorie. Or, această condiție nu este îndeplinită în speță, părții vătămate nefiindu-i recunoscută posesia asupra imobilului printr-o hotărâre judecătorească.
în condițiile în care ambele părți invocă un drept de proprietate asupra imobilului, fiecare opunând acte de proprietate în acest sens, instanța a apreciat că litigiul dintre ele este de natură civilă și care se poate rezolva prin exercitarea unor acțiuni civile înaintate instanței competente, motiv pentru care a procedat în consecință.
