Infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 cod penal raportată la art. 206 alin. 1 cod penal. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. stabilirea în concret a numărului de programe de reintegrare socială.
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Hotărâre nr. 489 din data de 13.04.2017
Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.
Judecătoria Târgu Bujor, secția penală, sentința penală nr. 489/20.10.2016
Prin rechizitoriul nr. …../P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B au fost trimiși în judecată inculpații P V și D I , pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal raportată la art. 206 alin. 1 Cod penal (persoană vătămată B G ).
În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt: Inculpații P V și D I locuiesc în satul J , comuna J , județul G și sunt prieteni. Cel prim menționat se ocupă cu creșterea animalelor, iar inculpatul D I își câștigă existența ca lucrător în construcții, îndeosebi pe teritoriul I .
La data de 04.01.2016, în jurul orei 1400 inculpatul P V s-a deplasat cu căruța în extravilanul satului J , în zona "Dealul Sfântului";, unde s-a întâlnit cu martorul N E , care păștea o turmă de capre, solicitându-i acestuia sprijinul pentru a tăia lemne din pădure. Martorul a fost de acord, astfel că, a avut grijă de cal și l-a ajutat pe inculpat să încarce lemnele în căruță. P V a tăiat cu drujba și toporul un nuc, un dud și mai mulți salcâmi cu diametrul de aproximativ 10 centimetri.
După ce a încărcat căruța cu material lemnos, în jurul orei 1430, inculpatul P V a pornit spre satul J, iar după parcurgerea unei distanțe de aproximativ 100 de metri a fost întâmpinat de către persoanele vătămate B G și I V , însoțite de martorul P Ș, toți trei angajați în cadrul Ocolului Silvic G, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Văzându-i pe pădurari, inculpatul P V i-a spus martorului N E să plece la turma lui de capre, pentru a nu fi cumva amendat.
În continuare, persoana vătămată B G i-a solicitat lui P V documentele de proveniență a materialului lemnos. Inculpatul le-a spus pădurarilor că a luat lemnele de pe terenul aparținând lui P N, însă aceștia i-au replicat că le-a tăiat din pădurea aparținând Primăriei J, solicitându-i, în urma discuției purtate de I V cu primarul comunei J, să transporte materialul lemnos la sediul instituției.
Inculpatul P V a refuzat, motivând că lemnele nu proveneau din pădurea proprietate a Primăriei J și a început să le descarce din căruță. În acest moment, pădurarul B G s-a îndreptat către calul inculpatului și l-a prins de frâu, intenționând să avanseze cu atelajul și, spunându-i totodată inculpatului că-l va duce el la Primăria J. Enervat de acțiunea persoanei vătămate B G, inculpatul P V a luat în mână toporul pe care îl avea cu el, s-a îndreptat spre B G și l-a amenințat că îl va lovi dacă nu eliberează calul, afirmând totodată, că "el nu se atinsese de animalele lui";. În continuare, persoana vătămată B G s-a retras alături de colegii săi, inculpatul P V continuând să descarce materialul lemnos din căruță.
Ulterior, persoana vătămată B G și inculpatul au avut un schimb tensionat de replici, context în care P V l-a apelat telefonic pe inculpatul D I și i-a spus să vină în locul unde se aflau, pentru a-l sprijini în ceea ce privește conflictul pe care îl avea cu pădurarul B G.
După ce a terminat de descărcat materialul lemnos, inculpatul P V a plecat de la fața locului cu atelajul hipo, spre satul J, cei trei pădurari rămânând acolo pentru puțin timp, după care P Ș a plecat cu autoturismul său spre domiciliu, iar B G și I V, cu autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare G..-51-D.., aparținând celui prim menționat și condus de către acesta, spre vagonul pădurarului P M, colegul lor.
Inculpatul P V s-a întâlnit în drumul său spre satul J cu inculpatul D I, care conducea autoturismul marca VW Passat, cu numărul de înmatriculare EF-53-F… (cu volanul pe partea dreaptă) înspre extravilanul satului, pe locul din stânga față aflându-se un prieten al acestuia, D G. Inculpatul P V a încredințat atelajul hipo unui consătean, pentru a-l duce la domiciliul său și a urcat în autoturismul menționat pe bancheta din spate, spunându-i lui D I să urmărească autoturismul lui B G și să-l determine să oprească pentru a exercita asupra acestuia acte de violență.
Astfel, cei doi inculpați au plecat în urmărirea autoturismului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare G.-51-D.., condus de B G, care se deplasa pe un drum agricol, mergând în direcția opusă satului J. Ajungând din urmă autoturismul în care se aflau persoanele vătămate B G și I V, inculpatul D I l-a depășit pe partea stângă și, oprind în fața acestuia și blocându-l, atât el cât și D I au deschis portierele din partea dreaptă cu intenția de a coborî. Persoana vătămată B G, având în vedere conflictul petrecut cu puțin timp în urmă cu inculpatul P V, modul cum aceștia l-au determinat să oprească autoturismul în câmp, resimțind o stare de temere cu privire la iminenta exercitare de către inculpați de acte de violență asupra lui, a accelerat autoturismul pe care îl conducea, intenționând să îl depășească, moment în care a acroșat cu partea stângă a acestuia portiera dreapta față a autoturismului condus de inculpatul D I, care tocmai o deschisese, provocând astfel avarierea propriului autoturism prin zgârierea aripei stânga spate și spargerea stopului stânga spate.
Persoanele vătămate B G și I V au continuat să meargă cu autoturismul lor spre vagonul colegului acestora, P M, iar inculpații, după ce au mai înaintat în aceeași direcție, pentru a întoarce autoturismul, au plecat spre satul J.
Față de aceste considerente, în baza art. 257 alin. 1 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul P V la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj.
În baza art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit în condițiile art. 92 Cod penal.
Încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G .
În temeiul art. 93 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, impune condamnatului respectarea următoarelor obligații : să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G , la datele fixate de consilierii de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; să presteze pe parcursul termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile la Primăria J , sau Școala Gimnazială nr. 1 J , jud. G , în conformitate cu legea de executare a pedepselor.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Față de aceste considerente, în baza art. 257 alin. 1 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul D I , la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj.
În baza art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani, stabilit în condițiile art. 92 Cod penal.
Încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G .
În temeiul art. 93 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, impune condamnatului respectarea următoarelor obligații : să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G , la datele fixate de consilierii de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; să presteze pe parcursul termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile la Primăria J , sau Școala Gimnazială nr. 1 J , jud. G , în conformitate cu legea de executare a pedepselor.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Ia act că persoana vătămată și-a retras cererea de constituire ca parte civilă.
Prin decizia penală nr. 64/A/23.01.2017 Curtea de Apel G reține că în cadrul obligației prevăzute de art.93 al.2 lit.b Cod penal, instanța trebuia să stabilească în mod clar și determinat numărul de programe de reintegrare socială pe care trebuie să le frecventeze inculpații, fiind un aspect restrictiv de libertate și de individualizare a executării pedepsei.
Ținând cont de natura faptelor, de împrejurările în care au fost comise și de persoana inculpaților, Curtea apreciază că fiecare dintre aceștia trebuie să frecventeze un singur program de reintegrare socială.
