înlocuirea obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară,
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Sentinţă penală nr. 10/P din data de 07.02.2017
Posibilitatea legală de înlocuire a obligației de a urma un curs de pregătire școlară, cu obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, pe parcursul termenului de supraveghere, din cauza intervenirii unor motive justificative.
Prin sentința penală 10/P/07.02.2017, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr. 3614/103/2016, s-a admis sesizarea formulată de Serviciul de Probațiune Neamț, iar în temeiul art. 95 alin. 1 Cod penal, s-a dispus înlocuirea obligației de a urma un curs de pregătire școlară în cadrul "Învățământului a doua șansă";, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, stabilită în sarcina condamnatului C.A., cu obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin sesizarea Serviciului de Probațiune Neamț, înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 3614/103/2016, s-a solicitat instanței de executare să dispună modificarea uneia dintre obligațiile stabilite în sarcina condamnatului C.A., prin sentința penală nr. 23/P din 17.03.2015 a Tribunalului Neamț, definitivă prin decizia penală nr. 1163 din 24.11.2015 a Curții de Apel Bacău, în sensul înlocuirii obligației de a urma un curs de pregătire școlară în cadrul "Învățământului a doua șansă"; prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, cu obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal.
S-a arătat în sesizare că a fost întocmit Raportul de evaluare privind persoana condamnată C.A., în baza art. 43 lit. a din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, din care rezultă că aceasta are o situație financiară precară, în sensul că deține o locuință proprietate personală formată din 2 încăperi, modest mobilate, racordate la rețeaua de energie electrică, dar fără apă curentă, în care locuiește cu concubina și un copil minor, iar veniturile sale provin din servicii ocazionale pe la diverse persoane fizice din comunitatea din care provine.
Conform sentinței penale nr. 23/17.03.2015 a Tribunalului Neamț, definitivă prin decizia penală nr. 1163/24.11.2015 a Curții de Apel Bacău, persoana supravegheată, C.A. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an, 6 luni și 20 zile închisoare, iar în baza art. 91-92 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.
Alături de măsurile de supraveghere dispuse în baza dispozițiilor art. 93 alin. 1 Cod penal, s-a impus condamnatului să execute și obligația de a urma un curs de pregătire școlară în cadrul "Învățământului a doua șansă, conform art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal
Până la data întocmirii raportului de evaluare, persoana condamnată a respectat măsurile de supraveghere impuse și a avut o conduită corespunzătoare față de reprezentanții serviciului de probațiune.
Cu privire la înscrierea la cursul de pregatire școlară, de tipul "A doua șansă";, singura instituție de învâțământ care organizează cursuri de acest tip este Liceul cu Program Sportiv situat în localitatea Roman, care se află la o distanță de 24 km de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.
Cum cheltuielile de transport din localitatea de domiciliu în mun. Roman și retur nu se decontează, iar persoana condamnată nu are venituri fixe, câștigându-și existența din practicarea unor activități ocazionale, nu are posibilități materiale să urmeze cursul de pregătire școlară.
Pe de altă parte, persoana supravegheată nu prezintă motivație pentru urmarea unui curs școlar, deoarece are numai 2 clase primare, este preocupat doar de obținerea de venituri care să-i acopere nevoile de bază, iar un astfel de curs nu și-ar atinge scopul,
Pentru motivele invocate, Serviciul de Probațiune Neamț a propus înlocuirea obligației prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal (să urmeze un curs de pregatire școlară ori calificare profesională), cu obligația prevăzută la art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal, respectiv să nu părăsească teritoriul Romaniei, fără acordul instanței.
Condamnatul s-a prezentat personal în fața instanței și a achiesat la solicitarea formulată de consilierul de probațiune, învederând că se află în imposibilitate de a îndeplini obligația de a urma un curs de pregătire școlară sau formare profesională din cauza costurilor ridicate cu transportul în municipiul Roman.
Analizând sesizarea Serviciului de Probațiune Neamț în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că, potrivit raportului de evaluare referitor la persoana condamnată C.A., privind înlocuirea obligației de a urma un curs de pregătire școlară în cadrul "Învățământului a doua șansă";, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, cu obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal, solicitarea era justificată.
Potrivit art. 95 alin. 1 Cod penal, dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului șanse mai mari de îndreptare. În speță, s-a reținut că inculpatul se află în mod obiectiv în imposibilitate de a se conforma obligației prevăzute de art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal, deoarece a absolvit doar 2 clase primare, iar costurile pe care le-ar presupune finalizarea cursurilor școlare în cadrul programului "A doua șansă"; derulat de Liceul cu Program Sportiv din mun. Roman (unica unitate din zonă abilitată în acest sens), exced posibilităților sale materiale. Condamnatul ar fi nevoit să efectueze o navetă zilnică pe o distanță de aproximativ 24 km și să suporte cheltuielile de transport, opțiune care, în mod evident, nu îi este accesibilă, în condițiile în care condamnatul însuși, dar și grupul familial din care face parte se află la limita subzistenței.
În schimb, prin înlocuirea acestei obligații cu interdicția de a părăsi teritoriul României, condamnatul nu va fi supus unor restricții financiare excesive și va putea presta în continuare activități remunerate cu caracter zilier în vederea asigurării mijloacelor de trai.
Condamnatul va fi co-interesat în adoptarea unei atitudini corecte față de valorile sociale și va fi implicat în activități lucrative, aspecte de natură a diminua perspectivele reiterării comportamentului infracțional.
În consecință, tribunalul a constatat că sesizarea formulată de Serviciul de Probațiune Neamț era întemeiată, iar menținerea obligației stabilită inițial în sarcina condamnatului nu se mai justifica.
