Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7)
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 324
Şedinţa publică de la 30 Iunie 2011
Completul compus din:
S-a luat în examinare, pentru pronunţare, în primă instanţă, cauza penală privind pe inculpaţii C.E., T.G.D. şi B.I. trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş nr. 23D/P/2009 din data de 22.10.2009
pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod pen., art. 290 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen., cu aplicarea art. 33 lit. a Cod pen.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care :
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 16.06.2011, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.
INSTANŢA
Asupra procesului penal de faţă :
Constat că, prin rechizitoriul nr. 23D/P/22.10.2009, D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Piteşti a trimis în judecată pe inculpaţii C.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.8 din Legea nr.39/2003, ar.t 200 rapla art. 215 alin.1,2 şi 5
C.pen., şi de art. 290 C.pen., cu aplic. ar. 41 alin.2 C.pen. şi art. 33 lit. a C.pen., T.G.D. şi B.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 8 din legea nr. 39/2003, art. 20 rap la art. 215 alin.1,2 şi 5 C.pen. şi art. 291 C.pen. cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
În esenţă, în actul de sesizare se reţine că inculpaţii s-au constituit într-un grup infracţional şi, prin intermediul SC U. C. SRL, pe care cei trei o administrau în fapt, au produs un contract fictiv, au emis facturi false, la o unitate bancară, o filă CEC lăsată în garanţie de SC G. F. C. 2003 Piteşti, spre a dobândi necuvenit suma de 31 miliarde lei vechi.
Din probatoriul administrat în cauză, tribunalul reţine, în fapt, următoarele:
SC U. C. SRL Piteşti a avut ca principal obiect de activitate confecţionarea de tâmplărie PVC şi aluminiu, iar producţia se realiza în atelierul de fabricaţie amplasat în apropierea autostrăzii A1.
Din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că încă din luna decembrie 2008, societatea comercială nu şi-a mai plătit salariaţii, iar activitatea productivă a scăzut foarte mult. Începând cu luna ianuarie 2009, SC U. C. SRL a
încetat activitatea de producţie, salariaţii nu au mai fost plăţi deloc, motiv pentru care marea majoritate a lor au părăsit firma.
Inculpata C.E., fiind asaltată de creditori, şi neavând surse de acoperire a debitelor din activităţile comerciale pe care le desfăşura, încă din luna ianuarie 2009,împreună cu inculpaţii B.I. şi T.G.D. au conceput un plan de fraudare a SC G.F.C. 2003 SRL Piteşti (actualmente SC T.C.C.I.A. SRL.
După luarea rezoluţiei infracţionale, inculpata C.E. a procedat la executarea falsului prin completarea unei file CEC aparţinând SC G. F. C. 2003 SRL rămasă asupra ei drept garanţie din anul 2005 cu suma de 3.177.700 RON, a completat şi un borderou de plată datat în 30.03.2009, prin care a avansat instrumentul de plată la Marfin Bank -Sucursala Piteşti.
Inculpata a depus instrumentul de plată cu borderoul completat şi semnat de ea la bancă, moment în care, directorul unităţii a cerut să fie ataşat la fila CEC un act doveditor a relaţiei comerciale cu emitentul filei CEC. Prin norma nr. 6/05.06.2008 a Băncii Naţionale a României se schimbase forma blanchetelor CEC şi modul de operare cu acestea, introducându-se modalităţi electronice de decontare. Vechile CEC-uri mai puteau circula până la epuizarea stocului, însă numai însoţită de documente care să dovedească relaţia comercială între parteneri.
În acest context, profitând de faptul că deţinea contractul nr. 15/03.04.2006,încheiat anterior între SC U. C. SRL şi SC G. F. C. 2003 SRL, inculpata a plăsmuit, folosindu-se de conţinutul vechiului contract şi cu ajutorul mijloacelor electronice, un nou contract căruia i-a atribuit nr. 77/01.08.2008.
Inculpata a imprimat cele patru pagini, le-a completat personal olograf, trecând data care i-a convenit şi completând ( numele partenerului, respectiv SC G.F.C. 2003 SRL.
Contractul astfel plăsmuit nu este semnat şi ştampilat pe fiecare pagină, însă pentru că inculpatei îi trebuia pagina finală cu semnătura şi ştampila reprezentantului SC G. F. C. 2003 SRL a desprins ultima pagină a contractului
nr. 15/2006 şi a ataşat-o ca şi cum ar fi ultima pagină a contractului plăsmuit, fără a observa diferenţele privind dimensiunile scrisului şi ale marginilor nescrise.
În urma percheziţiei informatice efectuate în cauză a fost identificat în calculatorul folosit de către inculpată un fişier creat la data de 24.03.2009, orele 10:32:36 denumit „contract G.F. doc” care reprezenta de fapt primele patru pagini ale unui contract standard identic ca formă cu cel incriminat.
Prin urmare, contactul nr. 77 a fost întocmit în fals la data de 24.03.2009 şi nu la data de 01.08.2008, aşa cum s-a înscris în conţinutul său.
O copie a contractului nr. 15/03.04.2006 a fost găsită de către organele de poliţie printre documentele depuse de către inculpată la BCR- Sucursala Piteşti.
Acest contract nu a putut fi prezentat în original de către inculpată care nu şi-a putut explica lipsa lui din arhivă.
Potrivit constatării tehnico-ştiinţifice întocmite în faza de urmărire penală, rezultă că semnăturile de la rubricile „ vânzător” şi „distribuitor”, cât şi impresiunile ştampilei de la rubricile menţionate din contractul nr. 77/2008 le
reproduc pe cele din contractul 15/20006 fiind realizate prin folosirea unui copiator xerografic.
Martora O.C., care a fost avocata societăţii a declarat că în perioada 2008-2009 între cele două societăţi nu au existat relaţii comerciale, astfel încât nu puteau existat obligaţii financiare reciproce.
Scopul urmărit prin plăsmuirea contractului şi prin emiterea în fals a CEC-ului nu s-a realizat, întrucât supă introducerea la plată a CEC-ului, martorul Ş.M.C., acţionat al grupului de firme din care face parte şi SC G.F. 2003 SRL, a fost încunoştiinţat de o salariată a băncii despre existenţa unui CEC de valoare foarte mare, moment n care l-a anunţat despre acest lucru pe martorul L.Ş. administratorul SC G.F., ambii efectuând verificări deoarece ştiau că această societate nu are nicio datorie faţă de SC U.C. SRL.
În acest moment, pentru a examonta activitatea infracţională, intră în scenă ceilalţi doi inculpaţi, toţi trei hotărând să realizeze o cesiune fictivă, părţi ale SC U.C. SRL fiind cesionate inculpatului T.G.D.. Ceilalţi doi au încercat să
acrediteze ideea că aceasta conduce firma, ei doar ajutându-l în această activitate.
În fapt, treburile societăţii erau conduse de către inculpatul B.I. persoană mai „întreprinzătoare şi cu tupeu „ care s-a prezentat în tot acest timp sub un nume fals, respectiv C.I..
La data de 31.03.2009 acţionarii SC U.C. SRL (I inculpata C.E. şi fostul ei soţ, F.A. ) au cesionat părţile sociale inculpatului T.G.D., cu titlu gratuit deşi activele societăţii aveau o valoare destul de mare.
Este evident că această operaţiune s-a făcut în scopul ascunderii activităţii infracţionale ca şi schimbarea ulterioară a numelui şi sediului societăţii.
Ulterior cesionării părţilor sociale, inculpatul B.I. l-a ameninţat pe martorul L.Ş., cerându-i să achite suma respectivă, în caz contrar va veni peste el la Piteşti şi îl va face să plătească 60 miliarde lei vechi.
De asemenea, la 14.04.2009 inculpaţii B.I. şi T.G.D. au procedat la punerea în executare a instrumentului de plată.
În acest scop, inculpaţii s-au deplasat la Biroul executorului judecătoresc B.E.A. cu dosarul de executare. Întrucât în acte figura ca administrator Titu Gheorghe Daniel, acesta a semnat şi ştampilat cererea, iar inculpatul B.I. i-a
cerut executorului să execute cât mai rapid fila CEC şi tot el a plătit avansul din cheltuielile de executare.
În cele din urmă fila CEC nu a fost onorată la plată şi nici executarea silită nu a fost finalizată, dată fiind intervenţia organelor de urmărire penală.
Situaţia de fapt a fost dovedită cu actele întocmite de organele de urmărire penală, probe ce se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi în faza de cercetare judecătorească.
Inculpata C.E., în faza cercetării judecătoreşti a uzat de disp.art. 70 alin. 2 C.pr.pen., alegând să nu declare nimic, iar inculpaţii B.I. şi T.G.D. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor formulându-şi apărări care sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, s-a susţinut că depoziţia martorei O.C. nu trebuie luată în considerare, întrucât, potrivit art. 46 alin 2 şi 3 din legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat nu putea fi ascultată ca martor fiind avocat al SC U. C. SRL Piteşti.
Tribunalul apreciază că la momentul când a fost dată declaraţia, contractul de asistenţă nu mai exista, dat fiind că inculpata C.E. îi completase martorei un CEC pentru datoriile pe care le avea faţă de aceasta, CEC ce ar fi urmat să fie plătit din bani obţinuţi de la SC G. F. C. 2003 SRL.
Or, în condiţiile în care una din părţi nu îşi respectă obligaţiile contractul nu mai subzistă.
Că această situaţie este reală o dovedeşte şi împrejurarea că aproape toţi salariaţii au părăsit societatea, la începutul anului 2009 din cauză că nu au mai fost plătiţi.
În aceste împrejurări, tribunalul apreciază că nu există nici un motiv ca declaraţia acestei martore să nu fie luată în considerare.
Se mai susţine că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional nu există, întrucât cei trei nu au întreprins acţiuni care are îmbrace forma vreuneia dintre modalităţile normative de realizare a elementului materiale al
infracţiunii,respectiv iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire.
Susţinerea este inexactă, întrucât din modul cum au acţionat cei trei rezultă fără dubiu că aceştia au constituit grupul infracţional cu scopul bine determinat de a frauda SC G. F. C. 2003 SRL.
Activităţile ulterioare luării rezoluţiei infracţionale dovedesc, de asemenea existenţa unui plan în care îi includea pe toţi trei : plăsmuirea contractului
completarea în fals a filei CEC, introducerea acesteia la plată şi, în final, în disperare de cauză,încercarea de executare a filei CEC.
Inculpatul B.I. a afirmat că nu a avut o înţelegere cu ceilalţi, acordându-i prieteneşte sprijinul inculpatului Titu, în acea perioadă tatăl său aflându-se pe moarte.
Această afirmaţie mai mult îl acuză decât în scuză pe inculpat, întrucât şi în situaţia în care tatăl său era pe moarte, a venit la piteşti pentru ca, împreună cu inculpatul să încerce executarea filei CEC.
Tribunalul apreciază că dacă nu ar fi fost la mijloc acea sumă mare de bani, inculpatul n-ar fi procedat în felul acesta. N-ar fi plecat de lângă tatăl aflat pe moarte pentru a-şi ajuta un prieten, oricât de strânsă ar fi fost acea prietenie
Se mai susţine că inculpata C.E. nu a comis infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată întrucât nu a contrafăcut scrierea ori subscrierea.
Afirmaţia este de asemenea inexactă, întrucât falsificarea s-a făcut prin plăsmuire, adică prin producerea unui contract nou care conţinea date neadevărate, păstrându-se ultima pagină, cu semnăturile şi ştampilele, dintr-un
contract vechi.
Prin urmare, nu se poare reţine că nu s-a comis infracţiunea de fals.
În apărările inculpaţilor se mia arată că în speţă nu este vorba despre infracţiunea de înşelăciune, ci despre infracţiunea prev. de art. 1 pct.1 din Legea nr. 59/1934.
Susţinerea este iarăşi nefondată, întrucât infracţiunile arătate de art. 84 din Legea nr. 59/1934 se referă la CEC-uri valabil întocmite or, în speţă este vorba despre o filă CEC întocmită în fals pentru un debit inexistent.
Este ridicol să susţii că în speţă nu s-a făcut altceva decât să se emită un CEC fără să fi avut autorizarea traseului, câtă vreme traseul nu avea nici o datorie faţă de trăgător, iar CEC-ul emis era unul fals pentru o sumă nedatorată.
În raport cu situaţia de fapt reţinută, tribunalul apreciază că faptele inculpatei C.E. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 8 din legea nr. 39/2003 rap la art. 323 C.pen., 20 rap la art. 215 alin.1, 2 şi 5 C.pen.,
şi de art. 290 C.pen., iar ale inculpaţilor T.G.D. şi B.I. elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 323 C.pen., art. 20 rap la art. 215 alin.1,2 şi 5 C.pen., şi art.291 C.pen., texte în baza cărora se vor pronunţa condamnările.
Întrucât, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, inculpata C.E. a comis mai multe acţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul infracţiunii de fals se vor reţine pentru infracţiunea prev. de art. 290 C.pen. şi disp.ar. 41 alin.2 C.pen., privind infracţiunea continuată.
Dat fiind că inculpaţii au comis mai multe infracţiuni mai înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele se vor reţine pentru fiecare în parte, disp.art. 33 lit. a C.pen., privind concursul real la infracţiuni.
La stabilirea pedepselor vor fi avute în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinându-se pe de o parte gradul sporit de pericol social al
faptelor comise, iar pe de altă parte lipsa antecedentelor penale şi atitudinea nesinceră, uneori obstrucţionistă a celor trei.
În raport de aceste circumstanţe, tribunalul apreciază că scopul preventiv şi educativ prev. de art. 52 C.pen. va fi realizat prin condamnarea inculpaţilor la pedeapsa cu închisoarea orientată către minimul special, cu executare în condiţii privative de libertate, potrivit.art.57 C.pen.
Întrucât, art. 215 alin 5 C.pen. prevede şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, în baza art. 65 C.pen., i se va interzice inculpatei C.E. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.pen., iar celorlalţi inculpaţi
exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a şi b C.pen.
Întrucât faptele deduse judecăţii sunt concurente, în baza art. 34 C.pen., se vor contopi pedepselor aplicate, urmând ca inculpaţii să le execute pe cele mai grele, în cond.ar. 57 C.pen.
În baza art. 71 alin.2 C.pen. pe durata executării pedepselor li se va interzice inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen.
Sub aspectul laturii civile, tribunalul constată că SC T.C.C.I.A. SRL, fostă SC G. F. C. 2003 SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 250.000 euro despăgubiri materiale şi 500.000 euro daune morale.
În motivarea cererii se arată că prin activitatea infracţională a inculpaţilor s-a ajuns la blocarea activităţii financiar-bancare a părţii civile, la blocarea conturilor, la imposibilitatea de a negocia noi contracte, toate acestea
provocându-i prejudiciul menţionat.
Elementele răspunderii civile delictuale, aşa cum sunt definite de art. 998 C.lciv. le reprezintă existenţa unei fapte, a unui prejudiciu şi a legăturii de cauzalitate între fapt şi prejudiciu.
Pe de altă parte, prejudiciul trebuie să fie cert, lichid şi exigibil.
În speţă, tribunalul consideră că partea civilă nu a făcut dovada întinderii prejudiciului.
Este adevărat că au fost blocate conturile societăţii şi că au fost pricinuite neajunsuri din această cauză, însă simplele afirmaţii şi evaluări nefundamentate nu pot fi avute în vedere la stabilirea întinderii pagubei.
Prin urmare, deşi există faptă culpabilă din partea inculpaţilor, tribunalul apreciază că întinderea prejudiciului material reclamat nu a fost dovedită.
Sub aspectul daunelor morale, tribunalul consideră că aceste daune se cuvin în cazul unui prejudiciu moral, iar acest fel de prejudiciu nu poate fi pricinuit decât persoanelor fizice, întrucât omul singur este apt de a încerca o pagubă morală.
În cazul societăţilor comerciale, tribunalul consideră că afectarea prestigiului şi a bonităţii pe piaţă sunt elemente ce pot avea drept consecinţă nerealizarea unor venituri şi intră în componenţa prejudiciului material.
Prin urmare, în baza art. 14 C.pr.pen., rap la art. 998 C.civ. urmează să fie respinsă acţiunea civilă alăturată celei penale.
Dat fiind că inculpaţii au falsificat nişte acte sub semnătură privată, se va dispune anularea acestor acte.
Văzând şi disp.art. 191 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Condamnă pe inculpata C.E. la :
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C.p..
- 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune, prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2 şi 5 C.p.
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals prev. de art. 290 C.p. cu aplic. disp. art. 41 alin. 2 C.p.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 C.p. contopeşte pedepsele, urmând ca inculpata să o execute pe cea mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.p., în cond. art. 57 C.p.
În baza art. 71 alin. 2 C.p. pe durata executării pedepsei interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.p.
Condamnă pe inculpaţii T.G.D. şi B.I. la câte:
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C.p..
- 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.p. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2 şi 5 C.p.
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C.p.
În baza art. 33 lit. a, 34 C.p. contopeşte pedepsele, urmând ca inculpaţii să execute pedepsele cele mai grele de câte 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.p., în cond. art. 57 C.p.
În baza art. 71 alin. 2 C.p., pe durata executării pedepselor interzice inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.p.
Respinge acţiunea civilă alăturată celei penale.
Anulează actele false, respective fila CEC seria BM300 nr. 01627057(fila 27, vol.3) şi contractul nr. 15/03.04.2006.
Obligă pe inculpaţi la câte 5000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.06.2011, la Tribunalul Argeş-Secţia Penală
