Înşelăciune. Achitare. Lipsa identităţii între persoana indusă în eroare şi cea în patrimoniul căreia s-a produs prejudiciul
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 785 din data de 15.06.2015
Prin sentința penală nr. 785/12.03.2015, instanța a dispus:
« În baza disp. art. 17 alin. 2, raportat la disp. art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, achită pe inculpata X, pentru infracțiunea de "înșelăciune"; prev. și ped. de disp. art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal din 1969.
În baza disp. art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, lasă nesoluționată acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă prin administrator Z. »
Pentru a dispune astfel, instanța a constatat în esență următoarele:
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în luna decembrie 2011, inculpata X a indus și menținut în eroare pe numiții B. și D. cu prilejul încheierii și executării unui contract de vânzare - cumpărare prin aceea că, în mod mincinos, s-a prezentat ca fiind proprietara materialelor de construcție vândute în scopul de a obține pentru sine un folos material injust și a pricinuit în acest fel persoanei vătămate SC E. un prejudiciu de 34.650,77 lei.
Prin reprezentantul legal, persoana vătămată SC E. s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 34.650,77 lei reprezentând contravaloarea materialelor de construcție.
Prin plângerea formulată la data de 12.01.2012, numitul Z, administrator al SC E., a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că, în luna decembrie 2011, fosta soție, inculpata X a sustras de la punctul de lucru al societății situat în Iași, 32,5 m3 cherestea rășinoase, 33,6 m3 BCA tip CELCO și 5754 kg fier beton, cauzând un prejudiciu de aprox. 35.000 lei.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că inculpata X și numitul Z au fost căsătoriți până în anul 2009, când s-a pronunțat desfacerea căsătoriei potrivit sentinței civile nr. 10599/25.06.2010 pronunțată în dosarul nr. 34246/245/2009 al Judecătoriei Iași.
În timpul căsătoriei, la data de 21.11.2002, cei doi soți au înființat SC E. fiecare acționar deținând 50% din numărul părților sociale.
Suprafața de teren de 2.000 mp situată în Iași, zona Bucium, a fost achiziționată de cei doi soți în patrimoniul societății și înscrisă în Cartea Funciară.
Pe această suprafață de teren, în baza autorizației de construire din 2003, a fost amplasată o anexă agricolă, iar în anul 2007, cei doi soți au început construcția unui imobil. După desfacerea căsătoriei, inculpata a continuat să locuiască în imobilul situat în Iași.
Prin sentința civilă Tribunalul Iași - Secția Comercială și contencios Administrativ, s-a dispus excluderea asociatei C. din cadrul.
La data de 11.01.2012, numitul Z s-a deplasat la terenul din Iași, str. Fermei nr. 28 și a constatat dispariția materialelor de construcție achiziționate de către SC E.. Ca urmare, a doua zi a revenit împreună cu numiții T. și B. și a schimbat sistemele de siguranță de la poartă și de la ușa de acces în imobil.
La data de 16.01.2012, martorul G. a declarat că începând cu data de 20 - 21.12.2011, a văzut parcat în fața imobilului situat pe str. Fermei nr. 28 un autoturism marca "Mercedes"; de culoare neagră în care se aflau doi cetățeni de etnie rromă, un bărbat și o femeie, precum și autovehicule cu platformă în care, sub coordonarea inculpatei X, timp de 2 - 3 zile, s-au încărcat materiale de construcție.
De asemeni, martorul L. a declarat că, începând cu 20 - 21.12.2011, timp de 3 zile a văzut camioane în fața imobilului situat pe str. Fermei nr. 28 în care s-au încărcat materiale de construcție în prezența inculpatei.
În declarația sa, martorul S. a precizat că a văzut autoutilitarele care au făcut 5 transporturi sub îndrumarea inculpatei X. Martorul, a văzut-o pe inculpată discutând cu o femeie de etnie rromă.
Martorul R., proprietarul autoutilitarei, a declarat că, în perioada sărbătorilor de iarnă 2011, a fost solicitat de către doi cetățeni de etnie rromă să efectueze un transport de BCA din zona Bucium până în comuna Grajduri. A transportat aprox. 6 m3 de BCA de la proprietatea din zona Bucium unde încărcarea s-a făcut în prezența inculpatei X.
Martorul a identificat după fotografii persoana care i-a solicitat să efectueze transportul ca fiind numitul S.
În declarația sa, martorul I., conducătorul autoutilitarei marca "Mercedes Benz"; cu nr. de înmatriculare IS 06 JWW, a precizat că, în perioada sărbătorilor de iarnă 2011, la solicitarea a doi cetățeni de etnie rromă, împreună cu numitul O., au transportat materiale de construcție de la imobilul din Iași în com. Grajduri. Martorul a recunoscut pe inculpata X ca fiind persoana de la care a preluat materialele și pe martorul S., persoana care i-a solicitat să efectueze transportul.
La data de 20.02.2012, martorii S. și S.B. au declarat că, în timp ce se aflau la magazinul "Kaufland"; din zona Nicolina, inculpata X le-a spus că vinde materiale de construcție - BCA, cherestea, oțel beton, grinzi - pentru că a început să construiască o casă, dar nu o mai termină întrucât pleacă în Anglia.
Martorul S. a precizat că au cumpărat 30 m3 de cherestea, grinzi, căpriori, 12 t de oțel beton și 30 m3 BCA pentru care a achitat suma de 25.000 lei. Oțelul beton l-au predat la fier vechi, cheresteaua au pus-o pe foc, iar BCA -ul era deteriorat.
La termenul de judecată din data de 27.11.2014, martorul S. a declarat că, la magazinul "Kaufland"; din zona Nicolina, a găsit un anunț prin care o persoană făcea cunoscut că vinde materiale de construcție și a sunat la numărul de telefon indicat. S-a deplasat în zona Bucium unde a discutat cu inculpata X care i-a spus că materialele de construcție îi aparțin și că le vinde pentru că nu mai are posibilități să continue construcția pe care a început-o.
Martorul a precizat că a cumpărat materialele cu intenția de a le revinde consătenilor săi pentru că prețul pe care l-a plătit a fost cu mult mai mic decât prețul pe care l-ar fi plătit pe aceleași materiale dacă ar fi fost noi și că, dacă ar fi știut că materialele nu aparțin inculpatei, nu le-ar fi cumpărat.
Așa cum este definită prin disp. art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, infracțiunea de "înșelăciune"; presupune acțiunea inculpatului de a induce sau a menține în eroare o persoană cu prilejul încheierii sau executării unui contract, eroare în lipsa căreia cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, iar prin încheierea sau executarea contractului s-a produs o pagubă persoanei înșelate.
Deci, persoana în patrimoniul căreia se înregistrează paguba trebuie să fie persoana indusă sau menținută în eroare, persoana înșelată.
Deși inculpata a indus în eroare pe martorul S. la momentul la care a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare prin aceea că s-a prezentat ca fiind proprietara bunurilor vândute, cumpărătorul nu a suferit nicio pagubă, dimpotrivă, acesta a achiziționat materialele pentru că i-a convenit prețul și intenționa să le revândă pentru a obține un profit.
Prejudiciul s-a înregistrat în patrimoniul SC E., societate în evidențele căreia erau înregistrate materialele de construcție, însă față de aceasta inculpata nu a întreprins nicio acțiune de inducere în eroare.
Instanța apreciază că nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de "furt"; întrucât materialele de construcție au fost achiziționate de soți în timpul căsătoriei cu banii obținuți dintr-un credit, iar inculpata nu a luat bunurile în scopul de a și le însuși pe nedrept, condiții în care litigiul dintre părți este unul de natură civilă.
