ÎNŞELĂCIUNE. APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE. COMPETENŢA MATERIALĂ.
| Comentarii |
|
Infracţiunile de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. 1, 2, 3 comise înainte de modificarea Codului penal prin Legea nr. 140/1996, sunt de competenţa materială a judecătoriei, chiar dacă valoarea prejudiciului produs este mai mare de 50 de milioane lei.
Prin sentinţa penală nr. 1.055/1998, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de trei inculpaţi, din art. 215 alin. 1, 2 şi 3 în art. 215 alin. 5 Cod penal şi declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
S-a reţinut că inculpaţii, prin inducerea în eroare a părţii vătămate, cu ocazia încheierii unui contract, i-au cauzat un prejudiciiu de 23.000 USD.
La rândul său, Tribunalul Bucureşti, a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 şi a constatat conflict negativ de competenţă, sesizând Curtea de Apel Bucureşti pentru regulator de competenţă.
Tribunalul a reţinut că, în raport de data săvârşirii infracţiunii -10.11.1995 - inculpaţii beneficiază de aplicarea legii penale mai favorabile, în temeiul căreia faptele sunt sancţionate în baza art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal.
Curtea de Apel Bucureşti a statuat că judecătoria în mod greşit a schimbat încadrarea juridică în art. 215 alin. 5 Cod penal şi a declinat competenţa în favoarea tribunalului, deşi faptele erau comise înainte de modificarea Codului penal, prin Legea nr. 140/1996, fiind aplicabile dispoziţiile art. 13 Cod penal.
în consecinţă, a stabilit competenţa în favoarea judecătoriei. (Judecator inspector Georgeta Onica )
(Secţia l-a penală, sentinţa penală nr. 3/1999)
