ÎNŞELĂCIUNE. BILET LA ORDIN.
| Comentarii |
|
Faptul că inculpatul a completat numai două rubrici ale unui bilet la ordin (emitent şi semnătura), iar partea vătămată a completat celelalte rubrici (scadenţa şi suma de plată) nu constituie un motiv pe baza căruia el să fie exonerat de răspundere pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 Cod penal.
Biletul la ordin reprezintă mijlocul fraudulos prin care inculpatul a indus în eroare partea civilă. Acesta a fost prezentat de inculpat, semnat de el şi ştampilat, constituindu-şi obligaţia de plată a sumei datorate şi asigurând-o cu disponibilul de bancă, care, însă, era inexistent.
Prin sentinta penală nr. 46/1999, Tribunalul Teleorman l-a condamnat pe inculpatul G.M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 2, 3 şi 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 74-76 Cod penal, şi l-a obligat la plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă S.C.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că inculpatul, în calitate de asociat unic al unei S.R.L., cu toate că nu avea disponibil bănesc în contul unei bănci, cu ocazia achiziţionării produselor livrate de la o societate comercială pe acţiuni, a prezentat două bilete la ordin, prin intermediul cărora a indus în eroare furnizorul, cauzându-i un prejudiciu de 152 milioane lei. Biletele la ordin au fost reţinute de bancă cu menţiunea „lipsă totală disponibil în cont".
împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, întrucât el a completat biletele la ordin numai la rubricile „emitent" şi „semnătura emitentului", restul rubricilor (scadenţa şi suma de plată) fiind completate de angajaţii societăţii furnizoare.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, în raport de criticile aduse şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 371 Cod procedură penală, Curtea de Apel a constatat că apelul este nefondat şi l-a respins.
S-a arătat că partea civilă a fost indusă în eroare de inculpat, întrucât, în lipsa biletelor la ordin prezentate de el, nu ar fi livrat mărfurile. Aceste bilete la ordin reprezintă mijlocul fraudulos prin care inculpatul a înşelat partea civilă, fiind lipsit de relevanţă faptul că rubricile „scadenţă" şi „sumele de plată" nu au fost completate de el, din moment ce a semnat - s-a obligat să plătească - şi a ştampilat biletele respective.
întrucât în momentul încheierii convenţiei inculpatul nu a primit decât o parte din mărfuri, restul fiindu-i expediate ulterior, el a predat biletele la ordin fără a completa rubricile referitoare la „scadenţă" şi „suma de plată", acestea urmând să fie completate de furnizor. (Judecator inspector Georgeta Onica )
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 327/1999)
