înşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 215 al.1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 75 al. 1 lit.a) şi c) în cond. art. 41 al. 2 C.p., art. 192 al.2 C.p., art. 211 al.2ind. 1 lit. a) şi c) C.p. toate cu aplic art. 33 lit. a) C.p.

Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă penală nr. 124 din data de 21.05.2013

Dosar nr. 2393/214/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA COSTEȘTI.

SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 124/2013

PREȘEDINTE Dumitru C.an Bogdan

Ministerul Public reprezentat prin procuror Carmen Olaru, din cadrul P.J.C..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpații I.B., I.C., D.G.N., I.A., D.G.N., părți vătămate/părți civile fiind C.E., S.T., M.I., M.M., Z.I., D.E., I.M., M.B., Ș.F., Ș.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G., P.S., S.A., D.G., C.N., C.E., P.A., P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., A.M., B.I., având ca obiect înșelăciunea (art. 215 C.p.) art. 215 al.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 75 al. 1 lit.a) și c) în cond. art. 41 al. 2 C.p., art. 192 al.2 C.p., art. 211 al.2ind. 1 lit. a) și c) C.p. toate cu aplic art. 33 lit. a) C.p.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

Prin rechizitoriul nr. 619/P/2011 din data de 24.10.2011 al P.J.C.. au fost trimiși în judecată inculpații I.B., în stare de arest preventiv, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen., violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen. și tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., I.C., în stare de arest preventiv, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen., violare de domiciliu. prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. și furt, prev. de art. 208 alin. 1 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., D.G.N., în stare de libertate, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., D.G.N., în stare de libertate, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen. și I.A., în stare de liberate, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.10.2011 sub nr. unic 2393/214/2011.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, cu privire la inculpatul I.B., că în perioada 01.02.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu A.N. și cu inculpații I.A. (minor), I.C., D.G.N., D.G.N. a înșelat părțile vătămate Z.I., D.E., Ș.F., M.B., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G., D.G., A.M., M.D., F.T. și a încercat să înșele părțile vătămate I.M., S.A., N.I., iar la data de 06.05.2011 a sustras împreună cu inculpatul I.C., care amenința cu un cuțit, suma de 2500 lei de la partea vătămată I.M., după ce au pătruns fără drept în locuința acesteia.

Referitor la inculpatul I.C., s-a reținut că în perioada 01.02.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.A. (minor), I.B., D.G.N., D.G.N. a înșelat părțile vătămate S.T., D.E., Ș.F., M.B., L.D., P.G., V.E., D.G., P.A., C.N., M.D., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I. și a încercat să înșele părțile vătămate I.M., S.A., C.N. și C.E., N.I., iar în data de 06.05.2011, prin amenințare cu un cuțit, a sustras de la partea vătămată I.M. suma de 2500 lei, după ce a pătruns fără drept în locuința acesteia, împreună cu inculpatul I.B., iar în data de 16.06.2011, a sustras suma de 5500 lei de la partea vătămată P.A..

În ceea ce-l privește pe inculpatul D.G.N., s-a reținut că în stare de recidivă post-executorie, în perioada 28.04.201-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.C., I.B., D.G.N. și cu numitul F.L. a înșelat părțile vătămate D.E., P.A., C.V., V.P., B.I. și a încercat să înșele părțile vătămate I.M., C.N. și C.E..

Prin același act de sesizare, s-a reținut, referitor la inculpatul D.G.N., că în perioada 23.03.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.A. (minor), I.C., D.G.N. a înșelat părțile vătămate M.I. și M.M., P.A., C.N., I.M., V.P., B.I. și a încercat să înșele părțile vătămate C.N. și C.E., N.I..

De asemenea, s-a mai reținut, referitor la inculpatul I.A., că în perioada 13.11.2010-27.06.2011, minor fiind, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu A.N. și cu inculpații I.C., D.G.N., I.B. a înșelat părțile vătămate C.E., V.E., S.T., M.I. și M.M., M.B., Ș.F., N.C., L.D., P.G., P.G., D.G., M.D. și A.M. și a încercat să înșele partea vătămată S.A..

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații inculpat D.G.N., I.C., plângeri, sesizări și declarații părți vătămate, procese-verbale de cercetare la fața locului cu fotografii judiciare, rapoarte de constatare tehnico- științifică dactiloscopică, declarații martori, procese-verbale pentru redare convorbiri telefonice și localizare, procese-verbale pentru recunoaștere din fotografii judiciare, procese-verbale pentru efectuarea perchezițiilor domiciliare cu fotografii judiciare, proces-verbal de predare bani-parte vătămată fiind L.D.

Cu prilejul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea părților vătămate și a martorilor indicați în actul de sesizare a instanței.

Inculpații, deși s-au prezentat la judecată, au refuzat să dea declarație în cauză.

La dosarul instanței au fost atașate fișele de cazier judiciar ale inculpaților, din care reiese că singurul care are antecedente penale este inculpatul D.G.N.

La termenul de judecată din data de 29.03.2012 instanța a dispus efectuarea în cauză a unui referat de evaluare cu privire la inculpatul minor I.A., acesta fiind depus la dosar la data de 19.04.2012.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1). La data 23.03.2011, în jurul orei 09:00, inculpații I.A. și D.G.N. au indus în eroare părțile vătămate M.I. (78 ani) și M.M. (82 ani), din Orașul R., Sat G., Județul D., determinându-le să le remită suma de 1.595 lei.

Astfel, aceștia au afirmat față de părțile vătămate, în mod mincinos, că au avut o înțelegere cu ginerele lor, potrivit căreia acesta a intenționat să cumpere o foaie de tablă din cupru, pentru a confecționa un boiler, în schimbul sumei de 2.000 lei. Au adăugat că au primit de la el o arvună de 500 lei, iar restului prețului urma să le fie plătit, potrivit înțelegerii, de ele (părțile vătămate).

Pentru a reuși inducerea în eroare a părții vătămate M.I., inculpații i-au înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este ginerele său. În urma discuției telefonice purtate, partea vătămată a avut convingerea că persoana cu care a vorbit era ginerele său, motiv pentru care a remis inculpaților suma de 900 lei, pe care o avea în casă. Apoi, s-a deplasat la locuința martorei M.M., căreia i-a solicitat cu împrumut suma de 600 lei, pe care a predat-o, de asemenea, inculpaților.

În intervalul de timp în care partea vătămată M.I. a fost plecată, soțul acesteia a remis inculpaților și suma de 95 lei, tot ca urmare a inducerii în eroare. În schimbul sumei primite, inculpații au remis părților vătămate o foaie de tablă din cupru.

Cu ocazia audierii, partea vătămată M.I. a precizat că în ziua respectivă, în timp ce se afla în curtea locuinței sale, a observat un autoturism alb, din care au coborât doi bărbați. Unul dintre aceștia a rămas la autoturism, iar celălalt a venit la ea și a întrebat-o dacă ginerele său este acasă, pentru că are o înțelegere cu el, respectiv să îi dea suma de 2.000 lei pe o foaie de tablă din cupru. I-a mai spus că primise deja arvună suma de 500 lei, iar diferența urma să o primească în cursul zilei respective. Partea vătămată a adăugat că persoana respectivă i-a înmânat un mobil, spunându-i că la telefon este chiar ginerele său și, în urma discuției purtate, a crezut că, într-adevăr, a vorbit cu acesta. Ca atare, a remis unuia dintre bărbați suma de 900 lei, iar diferența de 600 lei a luat-o cu împrumut de la cumnata sa, M.M. (filele 69-73 vol. VI, d.u.p.).

Susținerile părții vătămate sunt confirmate de cele ale martorei M.M., care a precizat că la data de 23.03.2011, în jurul orei 09,00, partea vătămată a venit la domiciliul său, fiind însoțită de un bărbat și i-a cerut cu împrumut suma de 600 lei, pentru a o plăti unor persoane în schimbul unor foi de tablă. A adăugat că a fost de acord, iar partea vătămată a remis suma primită bărbatului care o însoțea, chiar în curtea sa (fila 92 vol. VI, d.u.p.).

Identificarea inculpaților I.A. si D.G.N. s-a realizat prin recunoașterea acestora de către părțile vătămate M.I. și M.M. (filele 74-83, 88-91 vol. VI, d.u.p.).

2). La data de 06.05.2011, în jurul orelor 06:30, inculpații I.B. și I.C. au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată I.M. (71 ani), domiciliată în comuna B., jud. Argeș, spunându-i acesteia că trebuie să le remită suma de 2.000 lei, în schimbul unei foi de tablă, conform înțelegerii pe care o aveau cu fiul său.

Pentru a câștiga încrederea părții vătămate, inculpatul I.C. i-a înmânat acesteia un mobil, spunându-i că la telefon este fiul său, însă partea vătămată și-a dat seama că nu este fiul său la telefon, motiv pentru care le-a cerut acestora să plece. După scurt timp, cei doi inculpați, având asupra lor foaia de tablă împachetată într-un ziar și o față de pernă, au intrat în casă peste partea vătămată, iar inculpatul I.C. a amenințat-o cu un cuțit, reușind să sustragă de la aceasta suma de 2.500 lei.

Fiind audiată, partea vătămată a declarat că în dimineața zilei de 06.05.2011, după ce s-a întors de la tămâiat, a observat o mașină de culoare roșie-vișinie oprind în fața porții, în ea aflându-se trei persoane. Din interior au coborât doi bărbați de etnie rromă și i-au spus că au fost trimiși de băiatul său, Dan, cu care aveau o înțelegere, cerându-i în acest sens suma de 2.000 lei, în schimbul unei bucăți de tablă.

Partea vătămată a adăugat că le-a comunicat că nu are această sumă, însă imediat unul dintre bărbați i-a înmânat un mobil, spunându-i că la telefon este chiar fiul său. Dându-și seama că persoana cu care vorbea nu era fiul său, le-a cerut acestora să plece și a închis poarta.

La scurt timp, cei doi au intrat în casă și, amenințând-o cu un cuțit, i-au sustras suma de 2.500 lei, aflată într-o cutie (filele 196-203 vol. VI- d.u.p.).

Susținerile părții vătămate se coroborează atât cu procesele-verbale de recunoaștere după planșe foto (filele 204-205 vol. VI- d.u.p.), cei doi inculpați fiind identificați de către partea vătămată, cât și cu listingul convorbirilor lor telefonice, aceștia purtând convorbiri telefonice la data de 06.05.2011, între orele 06:19-06:28, fiind localizați pe raza comunei B..

Cu prilejul efectuării perchezițiilor domiciliare din data de 01.07.2011, ora 07:58, inculpații I.A. și I.C. au discutat telefonic cu privire la această faptă.

De asemenea, la data de 29.06.2011, ora 15:57, inculpații I.B. și I.C. au avut o discuție telefonică cu privire la faptă, în cadrul căreia au recunoscut săvârșirea acesteia.

În raport de cele de mai sus, în sarcina inculpaților I.C. și I.B. se va reține doar săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., nu și comiterea unei tentative la infracțiunea de înșelăciune, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată. În acest sens, instanța are în vedere că acțiunea inițială, prin care inculpații au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată, a fost urmată imediat de acțiunea de constrângere și deposedare a acesteia de suma de bani, ce caracterizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie.

Referitor la inculpatul D.G.N., instanța apreciază că în sarcina sa nu se poate reține săvârșirea acestei fapte, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Astfel, din materialul probator nu rezultă, în primul rând, că acesta a fost prezent la locul faptei. Simpla împrejurare că a fost localizat pe raza Comunei Bârla, la data respectivă, nu este echivalentă cu prezența sa la locul faptei și, cu atât mai mult, nu îi poate atribui acestuia calitatea de participant la comiterea infracțiunii.

Pe de altă parte, acesta nici nu a fost identificat de partea vătămată ca fiind unul dintre participanți.

În plus, faptul că a purtat convorbiri telefonice în dimineața zilei de 06.05.2011 cu ceilalți doi inculpați (potrivit listingului convorbirilor telefonice), al căror conținut este necunoscut, nu poate conduce la presupunerea că a contribuit în vreun fel la inducerea în eroare a părții vătămate.

3). La data 12.05.2011, în jurul orei 07:15, inculpații I.A. și I.B. au indus în eroare părțile vătămate Ș.F. (85 ani) și Ș.A., din com. C., sat C., jud. D., determinându-le să le remită suma de 1.900 lei.

Astfel, inculpații au solicitat primei părți vătămate suma de 1.500 lei, afirmând în mod neadevărat că au avut o înțelegere cu nepotul său, potrivit căreia, în schimbul sumei de 2.000 lei acesta urma să achiziționeze o foaie de tablă.

În acest sens, inculpații au înmânat părții vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său. În timp ce partea vătămată Ș.F. vorbea la telefon, soția sa a fost, de asemenea, indusă în eroare, motiv pentru care aceasta a intrat în locuință pentru a lua suma de 1.500 lei. Inculpatul I.B. a însoțit-o și a primit de la ea suma arătată. Observând că partea vătămată mai are în portofel încă 400 lei, inculpatul I.B. a indus-o din nou în eroare, spunându-i că trebuie să îi mai aducă încă o foaie de tablă, fapt ce a determinat-o pe partea vătămată să îi dea și această sumă de bani.

Situația de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate (filele 332, 347 vol. VI- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situație de fapt identică celei expuse, cu recunoașterea din grup a inculpaților de către părțile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 333-361, dar și cu listingul convorbirilor telefonice ale inculpaților I.B. și I.C., aceștia purtând convorbiri telefonice la data de 12.05.2011, ocazie cu care primul a fost localizat, printre altele, și pe raza comunei C., jud. D. (fila 323 vol. VI- d.u.p.).

Referitor la inculpatul I.C., instanța apreciază că în sarcina sa nu se poate reține săvârșirea acestei fapte, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În acest sens, instanța subliniază că din materialul probator nu rezultă, în primul rând, că inculpatul a fost prezent la locul faptei. Faptul că a fost localizat pe raza comunei C, jud. D, la data respectivă, nu este echivalent cu prezența sa la locul faptei și, cu atât mai mult, nu îi poate atribui acestuia calitatea de participant la comiterea infracțiunii.

Pe de altă parte, acesta nici nu a fost identificat de părțile vătămate ca fiind unul dintre participanți.

În altă ordine de idei, împrejurarea că a purtat convorbiri telefonice în dimineața zilei de 12.05.2011 cu inculpatul I.B. (potrivit listingului convorbirilor telefonice), al căror conținut este necunoscut, nu poate conduce în mod automat la presupunerea că a contribuit în vreun fel la inducerea în eroare a părților vătămate.

4). La data de 01.06.2011, în jurul orei 06:10, inculpații I.A. și I.B. au indus în eroare partea vătămată N.C. (76 ani), din com. C, sat U, jud. D, determinând-o să le remită suma de 2.000 lei.

Astfel, inculpații au afirmat în mod fals că au avut o înțelegere cu nepotul său, pe nume Marius, potrivit căreia, în schimbul sumei de 2.500 lei acesta urma să achiziționeze de la ei o foaie de tablă. De asemenea, au mai susținut că au primit deja o arvună de la el în sumă de 500 lei, pe care ar fi pierdut-o dacă nu ar fi fost achitată diferența de preț.

Pentru a întări convingerea părții vătămate, inculpatul I.B. a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său, în realitate fiind inculpatul I.A..

Situația de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 6-9 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație de fapt identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpaților de către partea vătămată, conform proceselor-verbale aflate la filele 10-14 și 26-27, cu declarațiile martorei N.P. (filele 15-17 vol. V- d.u.p.), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.A. de către martora N.P., conform proceselor-verbale aflate la filele 18-25, precum și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților I.A. și I.B. (filele 34-35 vol. V- d.u.p.).

5). La data de 03.06.2011, în jurul orei 06:15, inculpații I.C. și I.B. au indus-o în eroare pe partea vătămată L.D. (82 ani), din com. S., jud. T., determinând-o să le remită suma de 1.400 lei.

Astfel, în timp ce partea vătămată se afla în curtea locuinței sale, inculpații au abordat-o, spunându-i că s-au înțeles cu nepotul său, S., ca în schimbul sumei de 1.000 lei să îi dea acestuia o bucată de tablă din aramă. Partea vătămată le-a comunicat că nepotul său nu este acasă, motiv pentru care inculpații i-au cerut lui să achite suma arătată, predându-i totodată bucata de tablă. Partea vătămată a mers în casă și, din eroare, a luat suma de 1.400 lei, pe care a înmânat-o inculpaților.

Situația de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 56-60 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație de fapt identică celei expuse, cu declarațiile martorei L.M. (soția părții vătămate), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată (filele 61-63 vol. V- d.u.p.), dar și cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților (filele 79-82). Cu privire la aceste ultime mijloace de probă, instanța reține că inculpatul I.B. a fost cel care a apelat telefonic prima dată, la ora 06:14:51, pe inculpatul I.C., iar apoi pe inculpatul I.A., la ora 06:17:01.

În plus, instanța are în vedere și împrejurarea că la data de 21.06.2011 părții vătămate i-a fost restituită suma de 1.400 lei de către apărătorul ales al inculpatului I.B., conform procesului-verbal aflat la fila 71 vol. V- d.u.p., ceea ce confirmă existența unei așa-zise înțelegeri între partea vătămată și inculpat.

În ceea ce-l privește pe inculpatul I.A., instanța apreciază că în sarcina sa nu se poate reține săvârșirea acestei fapte, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În primul rând, din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că acest inculpat a fost prezent la locul faptei. Apoi, acesta nici nu a fost identificat de părțile vătămate ca fiind unul dintre participanți.

Instanța reține că la data de 03.06.2011 inculpatul I.A. a purtat o convorbire telefonică cu inculpatul I.B., astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice aflat la fila 82, însă în cadrul acesteia inculpatul nu a făcut afirmații mincinoase, de natură a înșela încrederea părții vătămate.

6). La data de 04.06.2011, în jurul orei 07:30, inculpații I.A., I.C. și I.B. au abordat-o pe partea vătămată P.G. (85 ani), din Orașul P., Jud. I., în timp ce se deplasa către piață, sub pretextul că fiul său, M, îi trimite o foaie din tablă. În momentul în care soția părții vătămate a intrat în casă pentru a lua suma de 1.600 lei, solicitată de inculpați drept preț pentru tabla respectivă, aceștia i-au mai cerut încă 1.600 lei, susținând că această sumă este pentru o altă bucată de tablă pe care o dăduseră anterior fiului său. Astfel, au reușit să o inducă în eroare pe partea vătămată și pe soția sa, obținând de la aceștia suma de 3.200 lei.

Pentru a întări convingerea părții vătămate, inculpatul I.B. a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A.. În fundal se aude și vocea inculpatului I.C., care spune și el părții vătămate: ";Atunci pierde arvuna…";.

Pentru a reține situația de fapt mai sus expusă, instanța are în vedere declarațiile părții vătămate (filele 92-95 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, care se coroborează cu declarațiile martorei P.M. (soția părții vătămate), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată, cu recunoașterea după planșe foto a inculpaților I.B. și I.C. de către martora P.M., conform procesului-verbal aflat la filele 97-104, precum și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților I.A. și I.B. (filele 115-116 vol. V- d.u.p.).

7). La data de 11.06.2011, în jurul orei 06:30, inculpații I.A., I.C. și I.B. au înșelat-o pe partea vătămată V.E. (78 ani), din Com. D., Jud. T., afirmând că fiul său, N. îi trimite o foaie din tablă pentru a confecționa un cazan, urmând ca prețul acesteia, în sumă de 1.500 lei, să fie achitat de ea. Totodată, inculpații i-au comunicat că fiul său a achitat deja o arvună de 500 lei.

În felul acesta, inculpații au reușit să o inducă în eroare pe partea vătămată și, observând că aceasta avea în casă suma de 2.600 lei, au continuat acțiunea de inducere în eroare, determinând-o să le dea întreaga sumă.

Pentru a întări convingerea părții vătămate, inculpatul I.B. a vorbit la telefonul mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A..

Pentru a reține situația de fapt mai sus expusă, instanța are în vedere declarațiile părții vătămate (filele 125-127 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, care se coroborează cu recunoașterea după planșe foto a inculpaților I.B. și I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 129-133, precum și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților I.A. și I.B. (filele 134-135 vol. V- d.u.p.).

8). La data de 13.06.2011, în jurul orei 06:40, inculpații I.A. și I.B. au abordat-o pe partea vătămată P.G. (86 ani), din Com. Ș.D.J., Jud. I., în timp ce desfășura activități în gospodărie și, sub pretextul că au fost trimiși de fiul său, Costel, pentru a-i preda o foaie din tablă, i-au cerut suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea acesteia.

Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat soției părții vătămate, P.S., un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A.. În urma acestei acțiuni, părțile vătămate le-au predat inculpaților suma de 1.500 lei.

Situația de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate (filele 144-147), în care acestea au prezentat o situație identică celei expuse, cu declarația martorului G.M. (filele 150-151), care a afirmat că a observat în dimineața respectivă două persoane care au intrat în curte la părțile vătămate, după ce în prealabil l-au întrebat pe el despre locuința acestora, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților I.A. și I.B. (filele 152-153 vol. V- d.u.p.).

9). La data de 15.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpații I.C., I.A. și I.B., au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată S.A. (73 ani), din com. C., jud. O., spunându-i că fiul său le datorează suma de 1.500 lei.

Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat părții vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A., însă partea vătămată și-a dat seama de acest lucru și a refuzat să le dea inculpaților suma solicitată.

Situația de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 156-161), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 162-166, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților I.A. și I.B., din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au încercat să o înșele pe partea vătămată (filele 167-168 vol. V- d.u.p.).

10). La data de 15.06.2011, în jurul orei 07:50, inculpații I.A., I.B. și I.C. au înșelat-o pe partea vătămată D.G. (76 ani), din com. M., jud. O., determinând-o să le predea suma de 1.000 lei.

Astfel, unul dintre inculpați i-a spus părții vătămate că este coleg cu fiul său, Adrian, care are nevoie urgentă de bani, având o problemă la serviciu.

Pentru a o convinge pe partea vătămată de realitatea susținerilor sale, inculpatul I.B. l-a apelat telefonic pe inculpatul I.C., spunând părții vătămate că interlocutor este fiul acesteia.

Ca urmare a acțiunii de inducere în eroare, partea vătămată s-a deplasat la martorul M.R. de la care a luat cu împrumut suma de 1.000 lei, pe care a predat-o inculpaților. Deoarece aceștia i-au mai cerut încă 500 de lei, partea vătămată a strigat la poarta numitului D.D., moment în care inculpații au plecat.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 174-176), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpaților de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 183-191, cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au înșelat-o pe partea vătămată (filele 177-180 vol. V- d.u.p.), dar și cu declarația martorului M.R..

Fiind audiat, martorul M.R. a declarat că la data de 15.06.2011, dimineața, a venit la el partea vătămată și i-a solicitat cu împrumut suma de 1.000 lei, spunându-i că fiul său are o problemă la serviciu și a trimis trei colegi să ia această sumă de bani.

A adăugat că i-a dat părții vătămate suma solicitată, iar aceasta a înmânat-o imediat celor trei bărbați care o însoțeau, aflați într-un autoturism de culoare albă.

11). La data de 16.06.2011, în jurul orei 07:00, inculpații I.C., D.G.N. și D.G.N. au încercat să inducă în eroare părțile vătămate C.N. și C.E., în vârstă de 75 ani, respectiv 64 ani, din Mun. S., Jud. O.

Astfel, inculpații au spus părților vătămate că s-au înțeles cu fiul lor ca acesta să achiziționeze de la ei o foaie din tablă, pentru care a și plătit o arvună de 500 lei. De asemenea, le-au comunicat părților vătămate că diferența de preț, de 1.000 lei, urma să fie achitată de ele, conform înțelegerii.

În momentul în care partea vătămată C.E. a vrut să apeleze telefonic pe fiul său, a fost oprită de către inculpatul I.C., care s-a oferit să îl sune personal. Acesta a înmânat, pe rând, mobilul părților vătămate, care însă și-au dat seama că la telefon nu era fiul lor, în realitate fiind inculpații D.G.N. și D.G.N., motiv pentru care le-au solicitat inculpaților să părăsească curtea gospodăriei.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate (filele 195-197 vol. V- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către părțile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 198, 206-212 vol. V- d.u.p., dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au încercat să înșele părțile vătămate (filele 199-204 vol. V- d.u.p.).

12). La data de 16.06.2011, în jurul orei 07:15 inculpații I.C. și D.G.N. le-au abordat pe părțile vătămate P.A. (67 ani) și P.C. (71 ani), din Mun. S., Jud. O., zicându-le că au fost trimiși de fiul lor, cu care au avut o înțelegere. Astfel, inculpații le-au spus părților vătămate că fiul lor a cumpărat de la ei o foaie de tablă din cupru, pentru care le-a lăsat o arvună de 500 lei, urmând ca ele (părțile vătămate) să le achite suma de 1.500 lei.

Pentru a induce în eroare părțile vătămate, inculpatul I.C. a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunându-le acestora că interlocutor este fiul lor.

Ca urmare a inducerii în eroare, partea vătămată P.A. a intrat în casă, fiind urmată de inculpatul I.C. și a luat suma de 1.500 lei dintr-o pungă, predând-o acestuia. Inculpatul a lăsat foaia de tablă jos, a luat banii și a cerut părții vătămate o sticlă cu apă, iar în momentul în care aceasta a mers să îi aducă sticla solicitată a sustras punga, în care se mai afla suma de 5.500 lei.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate (filele 236-242 vol. V- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către părțile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 246-257, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare părțile vătămate (filele 258-265 vol. V- d.u.p.).

În ceea ce-l privește pe inculpatul D.G.N., instanța apreciază că în sarcina sa nu se poate reține săvârșirea acestei fapte, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În acest sens, deși din cuprinsul procesului-verbal de redare a conținutului convorbirilor telefonice reiese că acesta a purtat o discuție cu o persoană, totuși intervenția sa a fost relativ sumară, iar procesul-verbal menționat nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Pe de altă parte, inculpatul nici nu a fost identificat de părțile vătămate cu ocazia prezentării de planșe foto, în condițiile în care acestea au afirmat că au văzut în autoturism trei persoane.

13). La data de 17.06.2011, în jurul orei 07:50, inculpații I.C. și D.G.N. au înșelat-o pe partea vătămată C.N. (79 ani), din comuna C., sat B., jud. I., determinând-o să le predea suma de 1.300 lei, spunându-i acesteia că fiul său, Ionel, i-a trimis pentru a le achita o datorie în sumă de 2.000 lei.

Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părții vătămate că interlocutor este fiul său.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 272-274 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 275-283 vol. V- d.u.p., dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 286-288 vol. V- d.u.p.).

14). La data de 18.06.2011, în jurul orei 05:40, inculpații I.A., I.B. și I.C. au abordat-o pe partea vătămată M.D. (87 ani), din com. C., jud. O., afirmând în mod fals că s-au înțeles cu ginerele său, A., să îi construiască un boiler, în schimbul sumei de 1.000 lei, pe care urma să o plătească ea (partea vătămată).

Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat părții vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este ginerele său, în realitate fiind inculpatul I.A..

În momentul în care partea vătămată a vrut să le achite suma solicitată, inculpații au observat că aceasta avea mai mulți bani, astfel că i-au distras atenția, iar inculpatul I.C. a sustras toată suma de bani, respectiv 4.000 lei.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 309-315 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpaților I.C. și I.B. de către partea vătămată, conform proceselor-verbale aflate la filele 316-325 vol. V- d.u.p., dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 326-327 vol. V- d.u.p.).

15). La data de 18.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpații I.C. și D.G.N. au încercat să o înșele pe partea vătămată N.I. (65 ani) din com. C., jud. O..

Astfel, sub pretextul că s-au înțeles cu un nepot de-al său, C., care le achitase deja un avans de 500 lei, inculpații i-au cerut părții vătămate suma de 1.000 lei în schimbul unei foi de tablă, urmând ca această sumă să-i fie restituită de nepotul său.

Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. i-a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său, în realitate fiind inculpatul D.G.N..

Dându-și seama că nu vorbește cu nepotul său, partea vătămată i-a solicitat inculpatului I.C. să părăsească gospodăria.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 330-335 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 336-339, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au încercat să inducă în eroare partea vătămată (filele 351-355 vol. V- d.u.p.).

În ceea ce-l privește pe inculpatul I.B., instanța apreciază că în sarcina sa nu se poate reține săvârșirea acestei fapte, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Astfel, deși inculpatul a fost recunoscut de martora C.N. cu ocazia prezentării de planșe foto, totuși acest aspect nu îi poate atribui calitatea de participant, în condițiile în care martora a afirmat că doar l-a văzut pe acesta stând lângă autoturism. Așadar, din cuprinsul declarației martorei nu rezultă care a fost contribuția inculpatului la comiterea faptei, iar acest lucru nu reiese nici din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților.

16). La data de 18.06.2011, în jurul orei 06:30, inculpații I.C. și D.G.N. au înșelat-o pe partea vătămată C.V. (76 ani), din Comuna N.T., Jud. O., determinând-o să le remită suma de 700 lei.

Astfel, inculpatul I.C. a abordat-o pe partea vătămată C.V. în timp ce desfășura diverse activități gospodărești și, sub pretextul că a fost trimis de nepotul său, C., pentru a-i preda o foaie din tablă, i-a cerut să îi achite suma de 1.000 lei în locul acestuia. Întrucât partea vătămată avea doar 700 lei, i-a remis inculpatului doar această sumă de bani.

În scopul inducerii în eroare a părții vătămate, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părții vătămate că interlocutor este nepotul său.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 370-373 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 374-377, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 380-382 vol. V- d.u.p.).

17). La data de 21.06.2011, în jurul orei 07:40, inculpații D.G.N. și I.C. au înșelat-o pe partea vătămată I.M. (73 ani) din Mun. București, sector 3, determinând-o să le predea suma de 1.500 lei.

Astfel, cei doi inculpați i-au solicitat părții vătămate suma de 1.500 lei, afirmând în mod mincinos că aceasta reprezintă prețul unei bucăți de tablă din cupru cumpărate de fiul său, M., de la ei. Totodată, i-au comunicat părții vătămate, tot în mod mincinos, că fiul său le dăduse deja o parte din preț, respectiv suma de 500 lei.

Pentru inducerea și menținerea în eroare a părții vătămate, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunându-i părții vătămate că interlocutor este fiul său.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarației părții vătămate (fila 397 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 404-406, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 413-414 vol. V- d.u.p.).

18). La data de 22.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpații I.C. și D.G.N. au indus-o în eroare pe partea vătămată V.P. (80 ani) din orașul L.G., jud. C., determinând-o să le predea suma de 3.700 lei.

Astfel, cei doi inculpați i-au solicitat inițial părții vătămate suma de 2.000 lei, afirmând în mod mincinos că aceasta reprezintă prețul unui cazan pe care i l-au făcut fiului său, G., cu care s-au înțeles în acest sens.

Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părții vătămate că interlocutor este fiul său.

Fiind indusă în eroare, partea vătămată V.P. s-a deplasat la o altă locuință a sa și le-a predat inculpaților suma de 2.000 lei, însă aceștia, prin inducerea în eroare, în continuare, a părții vătămate au determinat-o să le remită și suma de 1.500 lei, iar apoi suma de 200 lei pentru transport.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 423-428 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea din grup a inculpaților I.C. și D.G.N. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 433-442, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 452-453 vol. V- d.u.p.).

De asemenea, fiind audiați, inculpații I.C. și D.G.N. au recunoscut săvârșirea acestei fapte.

În acest sens, instanța subliniază că inculpatul nu a fost recunoscut de partea vătămată cu ocazia recunoașterii din grup (spre deosebire de ceilalți doi), iar din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților nu reiese că a participat în vreun fel la inducerea în eroare a părții vătămate.

19). La data de 24.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpații I.B. și I.C. au înșelat-o pe partea vătămată F.T. (80 ani) din com. S., sat B., jud. T., determinând-o să le predea suma de 1.000 lei.

Astfel, inculpații i-au solicitat inițial părții vătămate suma de 2.000 lei, afirmând în mod mincinos că s-au înțeles cu ginerele său în sensul confecționării unui cazan de țuică. Au adăugat că acesta le-a plătit deja o parte din preț, rămânând de achitat suma pretinsă. Totodată, inculpații i-au predat părții vătămate o bucată de tablă din cupru.

Întrucât partea vătămată nu avea această sumă de bani, la îndemnul inculpaților s-a deplasat la martora R.P., de la care a luat cu titlu de împrumut suma de 1.000 lei, pe care a predat-o acestora.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 462-464 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a ambilor inculpați de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 465-470, cu declarațiile martorei R.P. (filele 477-478), în cuprinsul cărora aceasta a precizat că a înmânat părții vătămate suma de 1.000 lei, solicitată cu titlu de împrumut, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (fila 479 vol. V- d.u.p.).

20). La data de 27.06.2011, în jurul orei 05:20, inculpații I.A. și I.B. au înșelat-o pe partea vătămată A.M. (74 ani), din com. S., jud. O., determinând-o să le predea suma de 1.600 lei.

Astfel, inculpații au afirmat în mod mincinos că au fost trimiși de nepotul său, Lucian, pentru a le achita această sumă, reprezentând diferența de preț pentru niște foi de tablă, pentru care acesta le dăduse drept arvună suma de 500 lei.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 500-505 vol. V- d.u.p.), cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 514-516 vol. V- d.u.p.).

21). La data de 28.06.2011, în jurul orei 08:30, inculpații I.C. și D.G.N. au indus-o în eroare pe partea vătămată B.I. (82 ani), din com. M., jud. I., determinând-o să le predea suma de 800 lei.

Astfel, inculpații au afirmat în mod mincinos că au fost trimiși de fiul său, V., pentru a le achita suma de 1.000 lei, reprezentând diferența de preț pentru o foaie de tablă. Totodată, inculpații i-au spus părții vătămate că fiul său le achitase deja o parte din preț, respectiv suma de 500 lei.

Întrucât partea vătămată nu a avut decât suma de 800 lei, le-a înmânat inculpaților doar această sumă de bani.

Situația de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate (filele 527-529 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situație identică celei expuse, cu recunoașterea după planșe foto a inculpatului D.G.N. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 530-540, dar și cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceștia au indus în eroare partea vătămată (filele 524-526 vol. V- d.u.p.).

Instanța subliniază că deși inculpatul a fost recunoscut de partea vătămată cu ocazia recunoașterii după planșe foto, totuși din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice și localizare a inculpaților nu reiese că acesta a participat în vreun fel la inducerea în eroare a părții vătămate.

Cu privire la faptele descrise la punctele 1, 2, 4, 5 și 7 din rechizitoriu, părți vătămate fiind C.E., S.T., Z.I., D.E. și M.B., instanța reține următoarele:

22). Referitor la fapta din data de 13.11.2010, parte vătămată fiind C.E., descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.A., instanța apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obține de la ea suma de 2.000 lei, astfel că nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea acestei fapte.

Potrivit art. 215 alin. 1 C. pen., constituie infracțiunea de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

În cauză, partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat cu ocazia prezentării planșelor foto (filele 17-18, 27-29 vol. VI- d.u.p.), iar urma papilară a acestuia a fost identificată pe cazanul lăsat părții vătămate, astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. 333142/06.10.2011 (filele 24-26 vol. VI- d.u.p.

Cu toate acestea, din materialul probator nu reiese în ce a constat acțiunea de inducere în eroare a inculpatului. Declarația părții vătămate, în care aceasta a prezentat modul în care a fost înșelată, nu poate fi avută în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, astfel cum prevede art. 75 C.p.p.

23). Referitor la fapta din data de 01.02.2011, parte vătămată fiind S.T., descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I.A. și I.C., instanța apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obține de la ea suma de 2.000 lei, astfel că nu se poate reține în sarcina lor săvârșirea acestei fapte.

Și în acest caz, singurele mijloace de probă sunt declarațiile părții vătămate (filele 48-53 vol. VI- d.u.p.) și procesele-verbale de prezentare pentru recunoaștere (filele 54-59). Ca și în situația precedentă, declarațiile părții vătămate, în care aceasta a prezentat modalitatea prin care a fost înșelată, nu pot fi avute în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

24). Referitor la fapta din data de 10.04.2011, parte vătămată fiind Z.I., descrisă la punctul 4 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.B., instanța apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obține de la ea suma de 1.000 lei, astfel că nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea acestei fapte.

În acest caz, mijloacele de probă sunt declarațiile părții vătămate (filele 115-118 vol. VI- d.u.p.) și raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. 332364/28.06.2011, care a concluzionat că urma papilară ridicată de pe foaia de tablă descoperită la fața locului a fost creată de inculpatul I.B. (filele 133-135).

Cu toate acestea, din materialul probator nu reiese în ce a constat acțiunea de inducere în eroare a inculpatului. Ca și în celelalte două situații precedente, declarația părții vătămate, în care aceasta a prezentat modul în care a fost înșelată, nu poate fi avută în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

25). În ceea ce privește fapta din data de 28.04.2011, parte vătămată fiind D.E., descrisă la punctul 5 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I.C., D.G.N. și I.B., instanța apreciază că nici în această situație nu rezultă din materialul probator existent la dosar că inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată.

Astfel, deși partea vătămată, cu ocazia audierilor, a prezentat detaliat modul prin care a fost înșelată (filele 145-148 vol. VI- d.u.p.), totuși declarația sa nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă cu privire la acest aspect.

Referitor la recunoașterea după planșe foto efectuată de partea vătămată, se constată existența unei neconcordanțe între procesul-verbal întocmit cu această ocazie (în cuprinsul căruia se specifică faptul că partea vătămată a recunoscut persoanele din fotografiile aflate la pozițiile 1 și 5- fila 150 vol. VI-d.u.p.) și planșele foto care însoțesc procesul-verbal, din cuprinsul cărora reiese că partea vătămată a recunoscut persoana din fotografia aflată la poziția nr. 4 (fila 153).

În ceea ce privește listingul convorbirilor telefonice ale inculpaților I.B. și I.C. (fila 162 vol. VI- d.u.p.), din cuprinsul căruia rezultă că aceștia au purtat convorbiri telefonice la data de 28.04.2011, ora 07:09, ambii fiind localizați pe raza comunei Lunca Corbului, instanța reține că acesta nu face și dovada conținutului convorbirilor telefonice, aspect esențial pentru a se demonstra dacă a existat sau nu o acțiune de inducere în eroare (având în vedere susținerile părții vătămate, potrivit cărora unul dintre inculpați i-a înmânat un mobil, afirmând că la telefon este chiar fiul său).

26). Cât privește fapta din data de 12.05.2011, parte vătămată fiind M.B., descrisă la punctul 7 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I.C., I.A. și I.B., instanța apreciază că nici în acest caz nu rezultă din materialul probator existent că inculpații au indus-o în eroare pe partea vătămată.

În acest sens, instanța subliniază că declarația părții vătămate, în care a prezentat modalitatea prin care a fost indusă în eroare (filele 307-308 vol. VI- d.u.p.) nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

Pe de altă parte, listingul convorbirilor telefonice ale inculpaților I.B. și I.C. (fila 323) nu face și dovada conținutului acestor convorbiri, aspect esențial pentru a se demonstra dacă a existat sau nu o acțiune de inducere în eroare.

De asemenea, împrejurarea că partea vătămată a recunoscut pe inculpații I.A. și I.B. este lipsită de relevanță sub acest aspect.

În drept, faptele inculpatului I.C., care în perioada 03.06.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.A. (minor), I.B., D.G.N. și D.G.N., a indus în eroare părțile vătămate L.D., P.G., V.E., D.G., P.A. și P.C., C.N., M.D., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani și a încercat să inducă în eroare părțile vătămate S.A., C.N. și C.E., N.I. în același mod, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele aceluiași inculpat, care la data de 06.05.2011, prin amenințare cu un cuțit, a sustras de la partea vătămată I.M. suma de 2.500 lei, după ce a pătruns fără drept în locuința acesteia, împreună cu inculpatul I.B., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.

În drept, fapta aceluiași inculpat, care la data de 16.06.2011 a sustras suma de 5.500 lei de la părțile vătămate P.A. și P.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prev. de art. 208 alin. 1 C. pen.

În drept, faptele inculpatului I.B., care în perioada 12.05.2011-27.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.A. (minor) și I.C., a indus în eroare părțile vătămate Ș.F. și Ș.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. și P.S., D.G., M.D., F.T. și A.M., prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani și a încercat să inducă în eroare partea vătămată S.A. în același mod, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele aceluiași inculpat, care la data de 06.05.2011 a sustras împreună cu inculpatul I.C. suma de 2.500 lei de la partea vătămată I.M., prin amenințarea acesteia cu un cuțit de către ultimul, după ce ambii au pătruns fără drept în locuința sa, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele inculpatului D.G.N., care în stare de recidivă postexecutorie, în perioada 16.06.2011-18.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.C. și D.G.N., a indus în eroare partea vătămată C.V. prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinând-o astfel să le predea suma de 700 lei și a încercat să inducă în eroare părțile vătămate C.N. și C.E. în același mod, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen.

Instanța reține că inculpatul a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie, în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 997/18.10.2007 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 146/25.02.2009 a Curții de Apel Ploiești.

În drept, faptele inculpatului D.G.N., care în perioada 23.03.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații I.A. (minor), I.C. și D.G.N., a indus în eroare părțile vătămate M.I. și M.M. (soți), P.A. și P.C. (soți), C.N., I.M., V.P. și B.I., prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani și a încercat să inducă în eroare părțile vătămate C.N. și C.E. (soți) și N.I. în același mod, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele inculpatului I.A., minor, care în perioada 23.03.2011-27.06.2011, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații D.G.N., I.B. și I.C., a indus în eroare părțile vătămate M.I. și M.M. (soți), Ș.F. și Ș.A. (soți), N.C., P.G., V.E., P.G. și P.S. (soți), D.G., M.D., A.M., prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani și a încercat să inducă în eroare partea vătămată S.A. în același mod, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen.

La individualizarea pedepsei care urmează a fi aplicată fiecărui inculpat, instanța are în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a codului, limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, gradul de pericol social al faptelor, persoana fiecăruia dintre ei, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În acest sens, instanța are în vedere numărul mare de acte materiale reținute în sarcina fiecăruia dintre inculpați (în cazul infracțiunii de înșelăciune), modul ingenios, elaborat, prin care au înșelat încrederea părților vătămate, dar și împrejurarea că aceștia au acționat întotdeauna împotriva unor persoane neajutorate, aflate la o vârstă înaintată.

De asemenea, în cazul inculpatului D.G.N. instanța va ține seama că acesta a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie, astfel cum s-a arătat mai sus, ceea ce denotă că nu a înțeles să-și conformeze conduita în sensul respectării valorilor sociale.

Referitor la inculpații I.C. și I.B., instanța reține că activitatea infracțională a acestora este deosebit de complexă, în sensul că în afara numeroaselor acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, fiecare dintre ei a comis și o infracțiune de tâlhărie, precum și o infracțiune de violare de domiciliu (iar primul și o infracțiune de furt) în dauna unei părți vătămate aflate, de asemenea, la o vârstă înaintată. Mai mult, unele dintre fapte au fost comise împreună cu inculpatul minor I.A., ceea ce este cu atât mai grav cu cât inculpatul I.B. este tatăl acestuia.

Toate aceste aspecte denotă din partea inculpaților o periculozitate sporită și imprimă faptelor un caracter extrem de grav.

În ceea ce-l privește pe inculpatul I.A., instanța reține că la data comiterii faptelor era minor, aspect de care se va ține seama, de asemenea, la individualizarea judiciară a pedepsei. Pe de altă parte, instanța va avea în vedere și activitatea sa infracțională, care este extrem de complexă, acesta participând la săvârșirea a numeroase fapte.

În raport de cele de mai sus, instanța apreciază că în cazul tuturor inculpaților se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind necesar să li se asigure un cadru instituționalizat pentru a se încerca reeducarea lor în condiții optime.

În consecință, în baza art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind L.D., P.G., V.E., S.A., D.G., C.N. și C.E., P.A. și P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. va condamna același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen. va condamna același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. 1 C. pen. va condamna același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt, părți vătămate fiind P.A. și P.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunile mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză fiind aplicabile prevederile legale referitoare la concursul real de infracțiuni, conform art. 33 lit. a C. pen., instanța va face aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. și va contopi pedepsele anterior menționate, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare, 5 ani închisoare și 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.B. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind Ș.F. și Ș.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. și P.S., S.A., D.G., M.D., F.T., A.M., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen. va condamna același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen. va condamna același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunile mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză fiind aplicabile prevederile legale referitoare la concursul real de infracțiuni, conform art. 33 lit. a C. pen., instanța va face aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. și va contopi pedepsele anterior menționate, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare și 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul D.G.N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții C.N. și C.E. și C.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul D.G.N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții M.I. și M.M., soții C.N. și C.E., soții P.A. și P.C., C.N., N.I., I.M., V.P. și B.I., la pedeapsa de 6 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții M.I. și M.M., soții Ș.F. și Ș.A., N.C., P.G., V.E., soții P.G. și P.S., S.A., D.G., M.D. și A.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 2 C. pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c C. pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși, potrivit deciziei nr. 74/2007 pronunțată de ÎCCJ pe calea recursului în interesul legii, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

În acest sens, având în vedere natura infracțiunilor săvârșite de către inculpați, instanța va interzice fiecăruia dintre ei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen.

În temeiul art. 350 C.p.p., urmează a revoca măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 1451 C.p.p., cu privire la inculpații I.C. și I.B., ținând seama că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere cu ocazia luării acesteia. În acest sens, instanța apreciază că finalizarea procesului penal, prin adoptarea unei soluții de condamnare a inculpaților, are menirea să-i avertizeze pe aceștia asupra conduitei de urmat în viitor. La aceasta se adaugă și faptul că de la luarea măsurii preventive și până în prezent a trecut un interval de timp considerabil.

Pe de altă parte, în baza art. 357 alin. 2 lit. f C.p.p. rap. la art. 1603 C.p.p. va dispune ridicarea controlului judiciar instituit față de inculpații D.G.N. și D.G.N. prin decizia penală nr. 557/R/10.10.2011 a T.A., astfel cum acesta a fost modificat ulterior prin decizia nr. 44/R/02.02.2012 a T.A., având în vedere intervalul de timp relativ mare scurs până în prezent.

În baza art. 88 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada reținerii și arestării preventive. Astfel, în cazul inculpatului I.C. va deduce perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011, în cazul inculpatului I.B. va deduce perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011, în cazul inculpatului D.G.N. va deduce perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011, în cazul inculpatului D.G.N. va deduce perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011, iar în cazul inculpatului I.A. va deduce perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-18.09.2011.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța reține că în cursul cercetării judecătorești, prin cererea depusă la dosar la data de 23.02.2012 (fila 176), s-au constituit părți civile C.E. cu suma de 2.000 lei, daune materiale, M.I. și M.M. cu suma de 1.595 lei daune materiale și 30.000 lei daune morale, Z.I. cu suma de 1.000 lei, daune materiale, D.E., cu suma de 2.500 lei, daune materiale, I.M. cu suma de 2.500 lei, daune materiale, M.B. cu suma de 400 lei, daune materiale, Ș.F. cu suma de 1.900 lei, daune materiale, N.C. cu suma de 2.000 lei, daune materiale, P.G. cu suma de 3.200 lei, daune materiale, V.E. cu suma de 2.600 lei, daune materiale, P.G. și P.S. cu suma de 1.500 lei, daune materiale, D.G. cu suma de 1.000 lei, daune materiale, P.A. și P.C. cu suma de 7.000 lei, daune materiale, C.N. cu suma de 1.300 lei, daune materiale, M.D. cu suma de 4.000 lei, daune materiale, C.V. cu suma de 7.000 lei, daune materiale, I.M. cu suma de 1.500 lei, daune materiale, V.P. cu suma de 3.700 lei, daune materiale, F.T. cu suma de 1.000 lei, daune materiale și A.M. cu suma de 1.000 lei, daune materiale.

Potrivit art. 998 C. civ., în vigoare la momentul săvârșirii faptelor, orice faptă a omului, care a cauzat un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, la repararea acestuia.

În cauză, instanța reține întrunirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale, în cazul fiecărei fapte dintre cele reținute în sarcina inculpaților, respectiv existența unui prejudiciu, a faptei ilicite săvârșite de aceștia, a legăturii de cauzalitate dintre fiecare faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpaților, ce îmbracă forma intenției.

Ca atare, va obliga inculpații să restituie părților civile sumele de bani obținute prin inducerea în eroare a acestora, iar în cazul părții civile I.M. suma de bani obținută prin constrângerea ei. De asemenea, va dispune restituirea către părțile civile P.A. și P.C. a sumei de bani sustrase de inculpatul I.C..

În consecință, în baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile M.I. și M.M. și va obliga în solidar inculpații D.G.N. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părților civile suma de 1.595 lei, reprezentând despăgubiri civile. Cât privește suma de 30.000 lei, solicitată cu titlu de daune morale, instanța apreciază că infracțiunea de înșelăciune, în modalitatea în care a fost săvârșită, nu a fost aptă să cauzeze părților vătămate un prejudiciu moral, menit a justifica acordarea de despăgubiri civile cu acest titlu. Ca atare, instanța apreciază ca neîntemeiată această solicitare.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. și va obliga în solidar inculpații I.C. și I.B. să plătească acesteia suma de 2.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ș.F. și va obliga în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.900 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă N.C. și va obliga în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată L.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă P.G. și va obliga în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 3.200 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă V.E. și va obliga în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 2.600 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de părțile civile P.G. și P.S. și va obliga în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă D.G. și va obliga în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că părțile vătămate C.N. și C.E. nu s-au constituit părți civile în cauză pentru fapta din data de 16.06.2011.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de părțile civile P.A. și P.C. și va obliga în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acestora suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, iar pe inculpatul I.C. să plătească acelorași părți civile suma de 5.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, în compensarea prejudiciului cauzat prin sustragerea de către acesta a sumei de 5.500 lei.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă C.N. pentru fapta din data de 17.06.2011 și va obliga în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă M.D. și va obliga în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 4.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată N.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C.V. și va obliga în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 700 lei, reprezentând despăgubiri civile. Instanța reține că urmare a acțiunii de inducere în eroare, partea vătămată a predat inculpaților suma de 700 lei și nu 7.000 lei, cum de altfel a și precizat în cuprinsul declarațiilor date pe parcursul procesului.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. și va obliga în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă V.P. și va obliga în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 3.700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă F.T. și va obliga în solidar inculpații I.C. și I.B. să plătească acesteia suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă A.M. și va obliga în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată B.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În ceea ce privește acțiunile civile exercitate de părțile civile C.E., Z.I., D.E. și M.B., instanța urmează a le respinge ca neîntemeiate, având în vedere că din materialul probator nu rezultă că sumele pretinse de părțile civile au fost remise inculpaților ca urmare a inducerii în eroare a acestora. Instanța subliniază că pentru același argument, cel al inexistenței unei acțiuni de inducere în eroare, nici nu au fost reținute în sarcina inculpaților aceste acte materiale.

Va lua act că partea vătămată S.T. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e C.p.p. va confisca de la inculpații I.C. și D.G.N. suma de 800 lei, obținută de la partea vătămată B.I., care nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.p.p. rap. la art. 163 alin. 1 C.p.p. va menține măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 619/P/2011 din data de 05.07.2011 a P.J.C.., cu privire la sumele de 4.700 lei și 300 euro, ridicate de la inculpatul I.B., suma de 331 lei, ridicată de la inculpatul I.C. și sumele de 12 euro și un leu, ridicate de la inculpatul I.A., în vederea reparării pagubelor cauzate părților civile.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. va respinge cererea de confiscare a cazanului lăsat în custodia numitei C.E. și va dispune restituirea acestuia către inculpatul I.A., având în vedere soluția adoptată cât privește latura penală referitor la această faptă.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. va confisca de la inculpați foile de tablă folosite la săvârșirea infracțiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044544 (fila 326, vol. I. d.u.p.), precum și telefoanele mobile și cartelele SIM folosite la săvârșirea infracțiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044562 (fila 325, vol. I d.u.p.).

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. va respinge cererea de confiscare a biletelor de călătorie introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044563 (fila 341, vol. I d.u.p.) și va dispune restituirea lor către inculpații de la care au fost ridicate, având în vedere că aceste bunuri nu au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. va confisca de la inculpații I.C. și I.B. fața de pernă de culoare portocalie, ambalată în plicul de hârtie nr. 1, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870 și pagina dublă a ziarului Click și chitanța Pireus Bank, acestea din urmă fiind ambalate în plicul de hârtie nr. 3, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870, bunuri ridicate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, faptă comisă în dauna părții vătămate I.M..

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p. va obliga pe fiecare dintre inculpații I.C., I.B., D.G.N. și D.G.N. să plătească suma de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul I.A., în solidar cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească aceeași sumă, de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu al părților civile, în sumă de 4.650 lei, urmând a fi avansat către Baroul Argeș din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.C., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind L.D., P.G., V.E., S.A., D.G., C.N. și C.E., P.A. și P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. 1 C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt, părți vătămate fiind P.A. și P.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Instanța constată că inculpatul I.C. a săvârșit cele patru infracțiuni în stare de concurs real, conform art. 33 lit. a C. pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului I.C. prin prezenta sentință, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare, 5 ani închisoare și 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 350 C.p.p. revocă măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 1451 C.p.p.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.B., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind Ș.F. și Ș.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. și P.S., S.A., D.G., M.D., F.T., A.M., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a și c C. pen., condamnă inculpatul I.B., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen., condamnă inculpatul I.B., pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Instanța constată că inculpatul I.B. a săvârșit cele trei infracțiuni în stare de concurs real, conform art. 33 lit. a C. pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului I.B. prin prezenta sentință, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare și 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 350 C.p.p. revocă măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 1451 C.p.p.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul D.G.N., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții C.N. și C.E. și C.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 357 alin. 2 lit. f C.p.p. rap. la art. 1603 C.p.p. dispune ridicarea controlul judiciar instituit față de inculpatul D.G.N. prin decizia penală nr. 557/R/10.10.2011 a T.A., astfel cum acesta a fost modificat ulterior prin decizia penală nr. 44/R/02.02.2012 a T.A..

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul D.G.N., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții M.I. și M.M., soții C.N. și C.E., soții P.A. și P.C., C.N., N.I., I.M., V.P. și B.I., la pedeapsa de 6 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 și 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condițiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.A., fiul lui B. și M.a, născut la data de 31.07.1994 în Mun. S., Județul O., cu domiciliul în Comuna B., Sat B., Județul T., CNP 1940731284562, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate fiind soții M.I. și M.M., soții Ș.F. și Ș.A., N.C., P.G., V.E., soții P.G. și P.S., S.A., D.G., M.D. și A.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reținerii și arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-18.09.2011.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile M.I. și M.M. și obligă în solidar inculpații D.G.N. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părților civile suma de 1.595 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. și obligă în solidar inculpații I.C. și I.B. să plătească acesteia suma de 2.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ș.F. și obligă în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.900 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă N.C. și obligă în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată L.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă P.G. și obligă în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 3.200 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă V.E. și obligă în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 2.600 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de părțile civile P.G. și P.S. și obligă în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă D.G. și obligă în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că părțile vătămate C.N. și C.E. nu s-au constituit părți civile în cauză pentru fapta din data de 16.06.2011.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de părțile civile P.A. și P.C. și obligă în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acestora suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, iar pe inculpatul I.C. să plătească acelorași părți civile suma de 5.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă C.N. pentru fapta din data de 17.06.2011 și obligă în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă M.D. și obligă în solidar inculpații I.B., I.C. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 4.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată N.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C.V. și obligă în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. și obligă în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă V.P. și obligă în solidar inculpații I.C. și D.G.N. să plătească acesteia suma de 3.700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă F.T. și obligă în solidar inculpații I.C. și I.B. să plătească acesteia suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă A.M. și obligă în solidar inculpații I.B. și I.A., acesta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească părții civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată B.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Respinge, ca neîntemeiate, acțiunile civile exercitate de părțile civile C.E., Z.I., D.E. și M.B..

Ia act că partea vătămată S.T. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e C.p.p. confiscă de la inculpații I.C. și D.G.N. suma de 800 lei, obținută de la partea vătămată B.I., care nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.p.p. rap. la art. 163 alin. 1 C.p.p. menține măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 619/P/2011 din data de 05.07.2011 a P.J.C.., cu privire la sumele de 4.700 lei și 300 euro, ridicate de la inculpatul I.B., suma de 331 lei, ridicată de la inculpatul I.C. și sumele de 12 euro și un leu, ridicate de la inculpatul I.A., în vederea reparării pagubelor cauzate părților civile.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. respinge cererea de confiscare a cazanului lăsat în custodia numitei C.E. și dispune restituirea acestuia către inculpatul I.A..

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. confiscă de la inculpați foile de tablă folosite la săvârșirea infracțiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044544 (fila 326, vol. I. d.u.p.), precum și telefoanele mobile și cartelele SIM folosite la săvârșirea infracțiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044562 (fila 325, vol. I d.u.p.).

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. respinge cererea de confiscare a biletelor de călătorie introduse în camera de corpuri delicte a Poliției Orașului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044563 (fila 341, vol. I d.u.p.) și dispune restituirea lor către inculpații de la care au fost ridicate.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. confiscă de la inculpații I.C. și I.B. fața de pernă de culoare portocalie, ambalată în plicul de hârtie nr. 1, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870 și pagina dublă a ziarului Click și chitanța Pireus Bank, acestea din urmă fiind ambalate în plicul de hârtie nr. 3, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870, bunuri ridicate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, faptă comisă în dauna părții vătămate I.M..

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre inculpații I.C., I.B., D.G.N. și D.G.N. să plătească suma de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul I.A., în solidar cu părțile responsabile civilmente I.B. și I.M., să plătească aceeași sumă, de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu al părților civile, în sumă de 4.650 lei, urmând a fi avansat către Baroul Argeș din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 31.05.2013.

#Inselaciune. Jurisprudenta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre înşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 215 al.1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 75 al. 1 lit.a) şi c) în cond. art. 41 al. 2 C.p., art. 192 al.2 C.p., art. 211 al.2ind. 1 lit. a) şi c) C.p. toate cu aplic art. 33 lit. a) C.p.