Omisiunea introducerii în faza de urmărire penală a unei părţi vătămate. Consecinţe ce decurg în faza de cercetare judecătorească
| Comentarii |
|
Dacă instanţa de judecată a apreciat că partea vătămată a fost prejudiciată în drepturile sale prin neparticiparea în dosarul penal, potrivit art. 76 alin. (2) C.proc.pen. avea posibilitatea de a o introduce în cauză şi de a-i aduce la cunoştinţă dreptul de a se constitui parte civilă, şi nu de a restitui cauza la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 1297 din 13 decembrie 2011
Prin sentința penală nr. 254 din 1.11.2011, Judecătoria Câmpulung, în baza art. 332 pct. 2 C.proc.pen. raportat la art. 197 pct. 2 C.proc.pen., a admis cererea inculpatului L.G.
A dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, în vederea refacerii urmăririi penale.
A menținut cheltuielile judiciare în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 13.10.2010 Ocolul Silvic Câmpulung, în calitate de agent constatator a sesizat Parchetul Local Câmpulung asupra infracțiunilor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Codul silvic, infracțiuni săvârșire de numitul L.G.
Adresa nr. 3659/11.10.2010 a fost însoțită de 3 procese-verbale de constatare a contravenției, în care s-a menționat faptul că părți vătămate sunt familia G. și familia S., proprietari privați.
Prin Decizia nr. 2/2010 a înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a statuat că: „în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008, Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de parte vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția situației în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii”.
în acest context, s-a constatat că organul de urmărire penală avea obligația să întreprindă cercetările și urmărirea penală împotriva inculpatului în contradictoriu și cu părțile vătămate proprietare ale fondului forestier din care s-a constatat că inculpatul a tăiat material lemnos pe care și l-a însușit. Neidentificarea corectă a părților vătămate, instanța o apreciază ca o neregularitate a actului de sesizare a instanței ce nu poate fi înlăturată.
Astfel, din cele 3 procese-verbale de constatare a contravenției reiese faptul că infracțiunea s-a săvârșit în fond forestier privat, astfel încât prejudiciul material a fost înregistrat în dauna proprietarului privat.
Conform art. 222 C.proc.pen., plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.
Deși părțile vătămate erau cunoscute chiar de la momentul constatării faptelor, acestea nu au fost audiate, fiind astfel vătămate în dreptul lor de a-și preciza prejudiciul și de a se constitui parte civilă, alături de Ocolul Silvic Câmpulung.
Este adevărat că persoana păgubită are la dispoziție calea acțiunii civile derivate din acțiunea penală pentru valorificarea pretențiilor, însă la fel de adevărat este că partea vătămată nu poate fi obligată să acționeze pe cale civilă, câtă vreme ascultarea părții vătămate este obligatorie, iar probațiunea administrată în acțiunea penală îi poate fi utilă numai dacă participă la judecată.
Procedându-se astfel, s-a încălcat dreptul părții vătămate la un proces echitabil, aceasta fiind împiedicată să-și manifeste opțiunea.
La dosar nu s-a constatat existența vreunui contract de pază sau prestări servicii silvice între proprietarul privat și Ocolul Silvic Câmpulung, prejudiciul fiind stabilit aleatoriu.
întrucât partea vătămată nu a fost audiată, inculpatul este lipsit de efectul potențial favorabil al unei norme legale, încălcându-se astfel dispozițiile art. 6 din Convenție, respectiv dreptul la un proces echitabil.
în conformitate cu art. 263 pct. 2 C.proc.pen. rechizitoriul trebuie să cuprindă și numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces și locul unde urmează a fi citate, mențiuni care lipsesc din actul de sesizare a instanței în prezenta cauză cu privire la părțile vătămate proprietare ale fondului forestier privat, ceea ce s-a constatat că atrage, în conformitate cu art. 197 pct. 2 C.proc.pen., nulitatea actului de sesizare și în conformitate cu art. 332 pct. 2 C.proc.pen., restituirea cauzei procurorului în vederea refacerii urmăririi penale.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 1297 din 13.12.2011, Curtea a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, a casat sentința penală sus-menționată și a trimis cauza pentru continuarea judecății la Judecătoria Câmpulung.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că restituirea cauzei la procuror este actul procesual prin care instanța de judecată se desesizează și înaintează dosarul în vederea refacerii urmăririi penale.
Instanța de judecată poate dispune prin sentință restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
Prin Decizia nr. II din 15.03.2010 pronunțată în recurs în interesul legii de Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a statuat că în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic - prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de parte vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția situației în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 332 alin. (2) C.proc.pen. rezultă că soluția desesizării și restituirii cauzei la procuror se poate pronunța când au fost încălcate dispozițiile privind prezența inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
Referitor la părțile vătămate - subiecți activi ai acțiunii penale, Curtea are în vedere și dispozițiile art. 76 alin. (2) C.proc.pen.
Ca o garanție a exercitării dreptului persoanei vătămate prin infracțiune de a deveni parte vătămată în procesul penal, în art. 76 alin. (2) C.proc.pen. se prevede că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au obligația de a chema persoana vătămată și de a-i pune în vedere că poate participa în proces ca parte vătămată, cu arătarea expresă a termenului legal - până la citirea actului de sesizare.
După dobândirea calității, partea vătămată participă în proces până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Or, dacă instanța de judecată a apreciat că partea vătămată - persoană fizică a fost prejudiciată în drepturile sale prin neparticiparea în dosarul penal, potrivit art. 76 alin. (2) C.proc.pen. avea posibilitatea de a o introduce în cauză și de a-i aduce la cunoștință dreptul de a se constitui parte civilă.
Cum instanța de fond a pronunțat o soluție cu încălcarea dispozițiilor art. 332 alin. (2) C.proc.pen. raportat la art. 197 alin. (2) C.proc.pen. și la art. 76 alin. (2) C.proc.pen., Curtea constată că în mod greșit s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung în vederea refacerii urmăririi penale.
(Judecător Marius Gabriel Săndulescu)
