PENAL-Trafic de persoane. Jurisprudență Abuzuri

Tribunalul BUZĂU Sentinţă penală nr. 105/2013 din data de 07.08.2013

În situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare ori primire a unei persoane, prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

Sub aspectul laturii obiective, pentru existența elementelor infracțiunii de trafic de persoane trebuie să se comită una dintre acțiunile tipice prevăzute în mod alternativ, respectiv recrutare, transportare, transferare, cazare ori primirea unei persoane. Oricare dintre aceste acțiuni dacă este comisă în vreuna dintre modalitățile prevăzute de lege (prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, etc.) poate realiza elementele infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001.

Prin rechizitoriul DIICOT- Biroul Teritorial Buzău din 10.09.2012, dat în dosarul nr. 105/D/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B M pentru infracțiunea de trafic de persoane majore, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că inculpatul a recrutat, prin inducere în eroare pe partea vătămată S A F, sub pretextul încheierii unei căsătorii, la diferite intervale de timp, din primăvara anului 2007 iar ulterior i-a asigurat cazarea și cheltuielile de transport (în perioada mai 2007-august 2011) determinând-o să practice prostituția, în folosul inculpatului, în Italia, Austria, Elveția și Germania. Se mai susține în actul de inculpare că veniturile obținute de către partea vătămată din practicarea acestei activități au fost luate în totalitate de către inculpat.

Din analiza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, tribunalul va reține următoarea situație de fapt:

Inculpatul B M și partea vătămată S A F s-au cunoscut în toamna anului 2005, partea vătămată fiind la acea dată minoră, elevă la Colegiul Economic din Râmnicu Sărat, rămasă în grija tatălui, mama acesteia fiind plecată să muncească în Italia. Partea vătămată a locuit în domiciliul inculpatului, având cu acesta o relație apropiată, aspect confirmat și de către mama părții vătămate în declarația dată pe parcursul cercetării judecătorești.

După împlinirea vârstei de 18 ani, partea vătămată s-a deplasat singură la Viena unde urma să practice prostituția, cu sprijinul unor cunoștințe ale inculpatului, persoane din localitatea Grebănu, jud. Buzău.

Potrivit declarației părții vătămate, confirmată și de susținerea mamei acesteia, martora S A E (declarația dată pe parcursul cercetării judecătorești, f. 90), la scurt timp, partea vătămată a fost nevoită să plece din acest oraș datorită neînțelegerilor intervenite cu persoanele care o găzduiau.

Inculpatul s-a deplasat la Viena iar ulterior, împreună cu partea vătămată, au mers în Italia, la Rimini, unde partea vătămată a practicat prostituția prin racolarea clienților pe străzile Lungomare și Stradalle, raporturile sexuale cu bărbații fiind întreținute în vehicule, pe plajă ori în camera de hotel unde locuia inculpatul B M.

Potrivit susținerilor părții vătămate, această activitate a fost desfășurată la Rimini timp de 7-8 luni, perioadă în care banii era folosiți împreună cu inculpatul sau utilizați pentru renovarea unui imobil din comuna Grebănu, jud. Buzău unde inculpatul locuia împreună cu părinții.

Prezența părții vătămate în Rimini a fost menționată și de către martora M A G care a susținut în fața instanței de judecată că a plecat, împreună cu partea vătămată din Rimini la Viena, unde a pretins că au lucrat la un salon de masaj timp de aproximativ un an de zile, în 2008.

Partea vătămată a declarat la urmărirea penală că a practicat prostituția la Viena timp de aproximativ 10 luni, că a închiriat un apartament împreună cu martorul M I D și prietena acestuia M A iar relațiile sexuale cu clienții le întreținea în locuințele acestora, în camera în care locuia sau la hotel.

Inculpatul B M era prezent în Viena pentru perioade scurte de timp, astfel cum a relatat și martorul M I D în declarația dată pe parcursul cercetării judecătorești.

Banii obținuți de către partea vătămată din practicarea prostituției erau folosiți împreună cu inculpatul, fie expediați în România prin intermediul serviciului Western Union, aspecte ce au rezultat din relațiile comunicate de către instituțiile bancare pe parcursul urmăririi penale.

Inculpatul și partea vătămată au plecat în Elveția, orașul Luzern, unde partea vătămată a practicat prostituția la clubul Palace aproximativ 4-5 luni, relațiile sexuale contra cost cu clienții având loc în camerele acestui club. Întrucât în această țară se efectuau controale cu privire la eventuale activități de proxenetism, inculpatul a trebuit să revină în România pentru a nu fi depistat de către autoritățile elvețiene.

Inculpatul a fost informat de către o persoană care practica prostituția împreună cu partea vătămată, că S A are o relație apropiată cu un client, astfel încât s-a deplasat în Elveția, a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, cei doi întorcându-se în țară la locuința inculpatului B M. Martora S A E a declarat la cercetarea judecătorească faptul că a fost sunată de către inculpat în timp ce se afla în Elveția pentru a-i relata că fiica sa are o relație cu un client, că practică prostituția, martora susținând că a auzit prin telefon cum inculpatul se manifesta violent față de fiica sa.

După ce au locuit timp de aproximativ 3-4 luni în domiciliul inculpatului, cei doi au plecat în Germania, orașul Hanau, clubul Atlantik și la Frankfurt unde partea vătămată a practicat prostituția în camerele cluburilor respective.

Ulterior, în anul 2011, partea vătămată a cunoscut un cetățean grec cu care s-a împrietenit astfel încât a întrerupt relația cu inculpatul, deplasându-se în Sicilia, unde se aflau sora și mama sa, sub pretextul că participă la botezul nepotului său.

Inculpatul a declarat pe parcursul procesului penal că nu a cunoscut natura activități pe care o desfășura partea vătămată, că a avut reprezentarea în sensul că aceasta lucra la un salon de masaj, ceea ce nu impunea și practicarea prostituției.

Apărarea inculpatului este infirmată de declarațiile părții vătămate, ale martorilor S A E și O V A.

Mama părții vătămate a declarat în fața instanței de judecată că a avut întotdeauna sentimentul că fiica sa practică prostituția, însă acest lucru i-a fost confirmat de către inculpat în momentul în care a auzit, prin telefon cum era lovită fiica sa, dar și de către partea vătămată, în anul 2011, când s-a deplasat în Sicilia.

Martorul O V a menționat faptul că a aflat de la partea vătămată și de la un unchi de-al său că S A practica prostituția în perioadele când se afla în străinătate.

La aceste aspecte se adaugă și comunicările efectuate organelor de urmărire penală de către unitățile bancare din care rezultă sumele de bani pe care partea vătămată le expedia pe numele inculpatului sau ale membrilor familiei acestuia, din țările unde practica prostituția. De asemenea, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, inculpatul a manifestat un comportament simulat cu privire la întrebările legate de activitatea pe care o desfășura partea vătămată ori sumele de bani de care a beneficiat de la aceasta.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată, prin "inducere în eroare sub falsul pretext al întemeierii unui cămin și al unei viitoare căsătorii";, că i-a asigurat acesteia cazarea și cheltuielile de transport, determinând-o să practice prostituția iar veniturile obținute au fost puse la dispoziția inculpatului în integralitate. Activitatea infracțională a inculpatului a fost apreciată, potrivit rechizitoriului, ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acesteia.

În raport de aceste dispoziții legale, infracțiunea de trafic de persoane incriminată în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 se poate realiza numai prin acte de constrângere ori asimilate acestora, precum și prin primirea ori acceptarea de bani or de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei ce are autoritate asupra celei vizate să facă obiectul exploatării.

Potrivit art. 2 pct. 2 lit. c) din același act normativ, prin exploatarea unei persoane se înțelege și obligarea la practicarea prostituției.

Prin decizia nr. 16/2007, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit că distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 și cea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de valorile sociale diferite protejate de către legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi. Astfel, în cazul infracțiunilor prev. de Legea nr. 678/2001 este apărată libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., se realizează apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.

În aceste condiții, în situația în are o persoană, fără a întrebuința constrângeri, îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, săvârșește infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.

În cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituție ori trafichează persoane majore în acest scop, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2), tezele I și II C. pen.

În cauza dedusă judecății, fapta inculpatului B M realizează elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) c. pen.

Partea vătămată a declarat în mod constant pe parcursul urmăririi penale și în prima declarație dată în faza de cercetare judecătorească faptul că, în înțelegere cu inculpatul, cu care conviețuia de aproximativ 2 ani, au hotărât, după ce a împlinit vârsta de 18 ani să practice prostituția în Austria, unde urma să fie inițiată în desfășurarea acestei activități de către apropiați ai inculpatului.

Pe parcursul desfășurării acestei activități de către partea vătămată timp de aproximativ 4 ani, cei doi s-au comportat ca într-o relație de concubinaj, banii obținuți de către partea vătămată fiind folosiți în comun cu inculpatul, o parte din aceștia fiind investiți în cumpărarea de mașini, cheltuiți de către cei doi ori folosiți pentru renovarea locuinței părinților inculpatului.

Partea vătămată nu a susținut că inculpatul ar fi exercitat acte de violență ori alte acte asemănătoare pentru a o obliga să practice prostituția, nu a adus la cunoștința familiei aspecte legate de eventuale acte de constrângere pe care le-ar fi exercitat inculpatul asupra sa cu privire la practicarea prostituției.

Aspectele reținute în actul de sesizare a instanței cu privire la violențele exercitate de către inculpat asupra părții vătămate, ce au fost confirmate și de către mama acesteia, s-au datorat geloziei inculpatului pe fondul unei pretinse relații a părții vătămate cu un client în Elveția. Sub acest aspect, urmează a se reține că actele de violență nu au fost exercitate pentru a fi obligată partea vătămată să practice prostituția.

Având în vedere că hotărârea luată în comun de către partea vătămată și inculpat în vederea practicării prostituției a avut loc după trecerea unei perioade de aproximativ 2 ani de zile de la începutul relației celor doi, nu se poate reține că a existat din partea inculpatului o acțiune de recrutare a părții vătămate în vederea obligării la practicarea prostituției prin violență, prin inducere în eroare sau alte metode dintre cele la care face referire art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 sau art. 329 alin. (2) C. pen.

În condițiile în care pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești nu a rezultat din mijloace de probă certe că inculpatul a exercitat violențe fizice sau psihice asupra părții vătămate cu scopul de a înfrânge voința acesteia cu privire la practicarea prostituției, partea vătămată având posibilitatea să aleagă dacă dorește sau nu să practice această activitate, tribunalul va reține că nu au existat acte de constrângere sau inducere în eroare ori fraudă a părții vătămate cu privire la practicarea prostituției.

În acest sens se poate reține și împrejurarea potrivit căreia partea vătămată a putut să plece și să nu mai desfășoare activitatea de prostituție în anul 2011 în condițiile în care a aflat că inculpatul avea o relație apropiată cu o altă fată.

Este semnificativ și faptul că sora și mama părții vătămate au susținut că nu pot spune dacă partea vătămată a fost obligată de către inculpat să practice prostituția timp de aproximativ 4 ani de zile.

Pe baza declarațiilor părții vătămate și ale membrilor familiei acesteia a rezultat că după ce partea vătămată a refuzat să mai conviețuiască cu inculpatul (existând date că aceasta se împrietenise cu un cetățean grec), partea vătămată, la sugestia mamei sale, i-a solicitat inculpatului o sumă de bani pentru a renova apartamentul părinților din Râmnicu Sărat. Mama părții vătămate a declarat pe parcursul cercetării judecătorești că a sfătuit-o pe partea vătămată să reclame autorităților faptul că inculpatul a beneficiat de cea mai mare parte din banii pe care i-a obținut partea vătămată din practicarea prostituției.

Față de aceste aspecte, se va reține că reclamația formulată de către partea vătămată organelor de poliție s-a produs în contextul neînțelegerilor pe care le avea cu inculpatul în legătură cu împărțirea banilor obținuți din activitatea de prostituție.

Nu a rezultat din mijloacele de probă administrate că a exista o acțiune a inculpatului de recrutare a părții vătămate prin inducere în eroare iar susținerile părții vătămate în sensul că a considerat că va întemeia o familie cu inculpatul nu pot fi reținute ca înscriindu-se în acțiunile tipice avute în vedere de legiuitor la incriminarea infracțiunii de trafic de persoane, atâta timp cât partea vătămată a desfășurat această activitate, în mod constant, timp de 4 ani, fără să fie constrânsă de către inculpat.

Acțiunile inculpatului B M de a înlesni practicarea prostituției și de a trage foloase, în mod repetat, de pe urma acestei activități desfășurate în perioada 2007-2011 de către S A F întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Înlesnirea practicării prostituției s-a realizat prin punerea părții vătămate în legătură cu persoanele care au inițiat-o în practicarea acestei activități, în găsirea locurilor de cazare ori a cluburilor și localurilor unde se desfășura această activitate.

Inculpatul a tras foloase în mod repetat din activitatea de prostituție practicată de către partea vătămată, acesta beneficiind de sume de bani expediate prin transfer bancar ori puse la dispoziție în mod direct de către partea vătămată.

Sub acest aspect, urmează a se reține că pe parcursul urmăririi penale partea vătămată a susținut că a obținut din practicarea prostituției în toată perioada suma de 300.000-350.000 euro pe care a pretins că i-a cedat-o în totalitate inculpatului.

Ulterior, pe parcursul cercetării judecătorești, partea vătămată a declarat că nu poate aprecia ce sumă a realizat din practicarea prostituției, că a folosit aceste sume împreună cu inculpatul pentru a se întreține, a renova locuința acestuia și pentru a cumpăra mai multe autoturisme. De asemenea, a mai susținut că obținea lunar câte o mie de euro, bani din care trebuia să plătească chiria ce se ridica în perioada de vară la sume cuprinse între 500 și 700 euro.

Față de aceste declarații contradictorii date de către partea vătămată, reținând că sora și mama părții vătămate au declarat că nu cunosc ce sume a obținut aceasta din practicarea prostituției, constatând că pe parcursul urmăririi penale partea vătămată nu a precizat ce sume de bani obținea zilnic, săptămânal sau lunar urmează a fi avute în vedere relațiile comunicate de către instituțiile bancare cu privire la sumele de bani expediate în România pe numele inculpatului și ale familiei acestuia dar și contravaloarea autoturismelor achiziționate de către inculpat ca fiind sume de bani ce i-au revenit inculpatului cu titlul de foloase din practicarea prostituției de către partea vătămată. În acest sens, potrivit relațiilor comunicate pe parcursul urmăririi penale de către Banca Carpatica, Banca Transilvania și BRD, inculpatul sau membrii familiei acestuia au primit suma de 36.000 euro prin transfer bancar în perioada 2007-2011.

La această sumă se adaugă contravaloarea mașinilor achiziționate, respectiv o mașină BMW pentru care s-a plătit suma de 21.000 euro, conform declarațiilor părții vătămate, mașină ce a fost vândută ulterior pentru suma de 11.000 euro, bani folosiți de către inculpat la cumpărarea autoturismului BMW, cu nr. de înmatriculare BZ-53-FAN, indisponibilizat de către organele de urmărire penală și un autoturism Skoda, în valoare de aproximativ 1.500 euro ce i-a fost predat părții vătămate pe parcursul procesului penal.

Autoturismul BMW (BZ-53-FAN) a fost achiziționat pentru suma de 49.000 euro (din care 11.000 euro provenind din vânzarea primei mașini și 6.000 euro dați de către martora G C, conform precizărilor părții vătămate). Urmează a se reține că pentru cumpărarea autoturismelor rămase în posesia inculpatului s-a folosit suma de 53.000 euro (21.000 primul autoturism și 32.000 euro pentru BMW, după deducerea sumelor menționate ca provenind din vânzarea primului BMW cumpărat și a celei puse la dispoziție de martora G C).

Totalizând sumele de bani ce au fost expediate prin transfer bancar și cele achitate pentru cumpărarea autoturismelor, se va reține că inculpatul a beneficiat de suma de 89.000 euro (36.000 prin transfer bancar și 53.000 valoarea autoturismelor cumpărate).

Față de aceste considerente, în conformitate cu art. 334 C. pr. pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B M din infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, datele ce caracterizează persoana inculpatei precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social a infracțiunii comise se vor reține modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările comiterii infracțiunii, urmările produse, precum și conduita și datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Inculpatul a acționat în mod repetat, pe o perioadă de aproximativ 4 ani înlesnind practicarea prostituției de către partea vătămată și trăgând foloase de pe urma acestei activități, concretizate în obținerea unor sume importante de bani ce au fost investite în renovarea locuinței și achiziționarea de autoturisme.

Infracțiunea comisă prezintă un grad ridicat de pericol social, determinat de durata în timp a acțiunilor infracționale, modul în care a înțeles inculpatul să realizeze cele mai importante mijloace de trai beneficiind de pe urma practicării prostituției de către altă persoană. Semnificativ este sub acest aspect și suma de aproximativ 89.000 euro de care a beneficiat inculpatul în perioada 2007-2011.

La aspectele ce caracterizează fapta comisă se adaugă și datele ce caracterizează persoana inculpatului care este tânăr, nu a mai fost condamnat anterior, iar pe parcursul procesului penal a făcut dovada că este angajat în calitate de șofer, din data de 29.09.2012, la SC P P SRL Râmnicu Sărat, jud. Buzău. Se va avea în vedere însă că inculpatul a susținut pe tot parcursul procesului penal că nu a cunoscut natura activităților desfășurate de către partea vătămată, că nu a înlesnit practicarea prostituției de către aceasta, aspecte ce reflectă poziția psihică a inculpatului față de fapta comisă și urmările acesteia chiar și în condițiile în care a rezultat vinovăția sa pe baza mijloacelor de probă administrate.

Față de toate aceste considerente se va dispune condamnarea inculpatului după cum urmează:

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. va fi condamnat inculpatul B M la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de proxenetism.

Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durată de 1 an, pedeapsă ce se execută după executarea pedepsei principale.

Se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă ce se execută pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din data de 20.08.2012.

În baza art. 329 alin. 4 C. pen., rap. la art. 118 alin. 1 lit. e) C. pen. se va dispune confiscarea de la inculpatul B M a echivalentului în lei a sumei de 73.000 euro de la data executării măsurii de siguranță. La stabilirea acestei sume s-a avut în vedere că inculpatul a restituit părții vătămate pe parcursul procesului penal suma de 15.000 euro și o mașină Skoda în valoare de aproximativ 1000 euro.

În baza art. 163 C. pr. pen .și art. 357 C. pr. pen. se va menține măsura sechestrului asigurătoriu dispusă prin ordonanța procurorului din 3.09.2012, dată în dosarul nr. 105/D/P/2011, cu privire la autoturismul marca BMW, tip 530 D, cu seria șasiu WBAFW51080C244026, cu numărul de înmatriculare BZ 53 FAN și suma de 300 de euro consemnată la CEC Bank Sucursala Buzău cu recipisa nr. 870062/1 din 4.09.2012. La menținerea măsurii asiguratorii cu privire la autoturism s-a avut în vedere faptul că inculpatul, deși a înstrăinat acest autoturism martorului T G, tribunalul a reținut că acest act de vânzare-cumpărare a fost efectuat la scurt timp după ce partea vătămată a formulat plângere la organele de urmărire penală împotriva inculpatului, pentru a se evita indisponibilizarea bunului. În plus, a rezultat că martorul T G nu a intrat în posesia mașinii după încheierea actului de vânzare-cumpărare, aceasta rămânând în continuare în posesia inculpatului care avea și toate exemplarele actului întocmit. De asemenea, pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că martorul T G, astfel cum rezultă din corespondența purtată pe facebook cu partea vătămată, deși încheiase contractul de vânzare -cumpărare pentru autoturism cu inculpatul, se interesa de cumpărarea unei mașini, susținând că dorește o mașină ieftină, motivat de faptul că nu are cu ce se deplasa. Pentru toate aceste considerente, tribunalul va dispune menținerea măsurii asigurătorii pentru a se garanta executarea măsurii de siguranță a confiscării speciale cu privire la suma de 73.000 euro.

În latura civilă se va lua act că partea vătămată S A F nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 199 alin. (2) C. pr. pen. se va dispune scutirea de amenda judiciară în cuantum de 2.500 lei aplicată martorei V M prin încheierea de ședință din 28.03.2013 avându-se în vedere că martora a dovedit imposibilitatea prezentării la termenele anterioare fiind plecată în Italia și având în îngrijire un copil în vârstă de 2 ani, martora fiind audiată al termenul de judecată din 4.06.2013.

In baza art. 191 alin. (3) C. pr. pen. va fi obligat inculpatul B M la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 150 lei onorariu apărător din oficiu la instanța de fond pentru partea vătămată S A F.

PENAL-Trafic de persoane. Jurisprudență Abuzuri

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre PENAL-Trafic de persoane. Jurisprudență Abuzuri