Plângere împotriva actelor de urmărire penală. Termenul de introducere a plângerii. Data de la care se calculează
| Comentarii |
|
Excepţia tardivităţii plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată adresată instanţei peste termenul de 40 zile de la sesizarea procurorului ierarhic, este nefondată. Termenul de formulare a plângerii în baza art. 2781alin. (1) C.proc.pen. curge de la data comunicării şi nu de la expirarea celor 40 de zile de la data sesizării procurorului ierarhic.
Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, Decizia nr. 622 din 13 decembrie 2007
Prin sentința penală nr. 474 din 26.10.2006, Tribunalul Constanța, în baza art. 278 alin. (8) lit. a) C.proc.pen., a respins ca tardivă plângerea petenților I.A.L. și I.G., menținând rezoluția atacată nr. 1133/P din 27 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, confirmată prin rezoluția nr. 391/II/2 din 22 august 2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța deoarece, deși procurorul nu s-a pronunțat în 20 de zile de la primirea petiției, conform art. 2781alin. (2) C.proc.pen., termenul de 20 de zile în care petentul trebuie să se adreseze instanței curge de la data expirării termenului în care primul procuror era obligat să soluționeze plângerea, iar nu de la comunicarea soluției date de primul procuror.
în termen și motivat, au declarat recurs, petenții, susținând că, instanța de fond nu a soluționat cauza pe fond, reținând neîntemeiat că au încălcat dispozițiile art. 2781alin. (2) C.proc.pen.
Curtea a admis recursurile petenților, a casat sentința penală și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond pentru soluționarea fondului cauzei pentru următoarele considerente:
Introducerea art. 2781C.proc.pen. a răspuns necesității consacrării exprese a dreptului de a se adresa instanței persoana nemulțumită de modul de rezolvare a plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată date de procuror.
Interpretarea logică și sistemică a dispozițiilor legale amintite, conduc la concluzia că termenul de 20 zile la care se referă art. 2781alin. (2) C.proc.pen., este prevăzut în favoarea părții care a formulat plângerea la procurorul ierarhic și care are dreptul la rezolvarea cazului într-un termen rezonabil (de 20 zile stabilit de legiuitor) și se poate adresa instanței și după expirarea acestui termen. în acest sens, sunt și dispozițiile art. 278 alin. (31) C.proc.pen. potrivit cărora este obligatorie comunicarea rezoluțiilor sau ordonanțelor prin care se soluționează plângerile formulate în temeiul art. 278 C.proc.pen.; ori, dacă legiuitorul a prevăzut că procurorul este obligat să comunice rezoluțiile sau ordonanțele prin care se rezolvă plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, este evident că termenul de formulare a plângerii în baza art. 2781alin. (1) C.proc.pen. curge de la data comunicării și nu de la expirarea celor 40 de zile de la data sesizării procurorului ierarhic.
Altfel, scopul pentru care a fost prevăzută procedura plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată ar fi lipsit de eficiență, iar dreptul părții la acces efectiv în fața unei instanțe independente și imparțiale ar fi lipsit de conținut.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în jurisprudență, că efectivitatea dreptului de acces la un tribunal impune ca exercițiul acestuia să nu fie afectat de existența unor obstacole sau impedimente de drept/de fapt, ce ar fi de natură să-i pună în discuție chiar efectivitatea. Referindu-se la existența unor obstacole de drept, Curtea Europeană a decis că exercitarea căilor de atac interne numai pentru a se constata inadmisibilitatea unor acțiuni juridice, prin jocul dispozițiilor legale, nu este de natură să corespundă imperativelor art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
în consecință, pentru a nu se încălca prevederile din art. 6 parag. 1 din Convenție și art. 21 din Constituția României, potrivit cu care în alin. (1) se prevede că „orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea dreptului, a libertății și intereselor sale legitime „s-a considerat excepția tardivității fondată.
Instanța de control judiciar a mai reținut că încălcarea acestui termen de adresare la instanța de judecată, nu atrage de plano constatarea tardivității plângerii, având în vedere că este un termen de recomandare și nu un termen de exercitare a unui drept.
