Plângere împotriva rezoluţiei procurorului. Admitere. Anchetă pur formală. Restituirea dosarului către organele de urmărire penală în vederea începerii urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
| Comentarii |
|
Organele de urmărire penală trebuie să efectueze o anchetă efectivă cu privire la cele reclamate de petentă, să procedeze la audierea făptuitorilor cu privire la modalitatea de lucru în cazuri similare invocate de către petentă, să o audieze pe aceasta, să analizeze actele normative în vigoare la momentul solicitării eliberării actului administrativ şi abia după efectuarea acestor acte de urmărire penală să constate dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Secţia penală şi de minori, Sentinţa nr. 23 din 25 februarie 2013
Prin plângerea formulată de către petenta SC M.A. SRL înregistrată pe rolul Curții de Apel la data de 10.12.2012 s-a solicitat instanței desființarea rezoluției din 21.10.2012 și a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu nr. 1029/II/2/2012, ambele emise în dosarul nr. .../P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, restituirea dosarului organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor, a completării probațiunii și a începerii urmăririi penale sub aspectul comiterii de către făptuitori a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
în susținerea plângerii formulate, petenta a învederat că la baza soluției din rezoluția atacată a stat probatoriul insuficient și incomplet administrat. Cu toate că în plângere a făcut trimitere la un număr de 9 făptuitori, nu a fost audiat niciunul dintre cei indicați, iar pe de altă parte, art. 65 C.proc.pen. stipulează că sarcina probei revine organului de urmărire penală, ceea ce presupune ca acesta să manifeste un rol activ, identificând mijloacele de probă necesare și subsecvent administrându-le în cauză.
Or, se poate observa că, departe de a identifica orice mijloc de probă în afara celor indicate de petentă, organele de anchetă nici măcar nu au procedat la audierea reprezentantei părții vătămate. în acest sens subliniază că numita F.G. nici măcar nu a fost audiată vreodată, deși aceasta avea cele mai ample și detaliate cunoștințe despre situația prezentată.
în al doilea rând, prin plângerea înregistrată a prezentat o anumită stare de fapt, anexând totodată un set de documente, care în opinia sa erau în măsură să asigure suficiente elemente pentru demararea unei anchete penale. Așa cum a arătat anterior, întreaga „activitate de ancheta”, actele premergătoare, efectuate de către procuror, se rezumă la o corespondență purtată cu Primăria Cluj-Napoca, sub aspectul unor elemente nerelevante, fiind departe de ceea ce ar putea fi considerată o anchetă în sensul real al cuvântului. Din întreaga motivare deduce că procurorul înțelege să propună soluția mai degrabă ca o sancțiune aplicată petentei, deoarece și-a permis să-și exercite un drept procesual prin înregistrarea plângerii penale, acest fapt fiind interpretat ca o formă de presiune în vederea eliberării acordului de funcționare.
Mai mult, se arată în rezoluția atacată că reprezentanții petentei, dacă au fost nemulțumiți de faptul că nu li s-a dat acordul de funcționare, aveau posibilitatea să promoveze o acțiune în instanța de contencios administrativ; în acest sens arată că SC N.C. SRL (fiind societatea de la care SC M.A. SRL a închiriat spațiul) a atacat la data de 14.04.2011 procesul-verbal nr. 42/481 din 11.02.2011 încheiat de Municipiul Cluj-Napoca - Direcția Poliția Comunitară, prin care societatea a fost sancționată pentru lipsa autorizației de construire pentru amenajările din spațiul respectiv, deoarece era vorba de un imobil monument istoric.
Astfel, prin sentința nr. 11872/2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca, procesul-verbal indicat mai sus a fost anulat, exonerând contestatoarea de la plata amenzii contravenționale, înlăturând totodată celelalte consecințe ale sancțiunii respective. în motivarea instanței s-a arătat că „în ce privește temeinicia, instanța reține că în sarcina contestatoarei a fost reținută contravenția prevăzută de art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 422/2001”, iar din acel text de lege rezultă că o condiție a contravenției o constituie calitatea de „monument istoric” a imobilului aflat în proprietatea sau administrarea autorului faptei contravenționale, dar din înscrisurile de la dosar, respectiv adresa nr. 124679/431 din 2.07.2009 a municipiului Cluj-Napoca și adresa nr. 162108/431/07.06.2011 a Direcției Urbanism și Dezvoltare Urbană rezultă că „nici în intervalul 3.07.2009 - 10.10.2009, în care s-au derulat lucrările din litigiu conform susținerilor contestatoarei confirmate de martorul audiat, și nici în prezent, imobilul aflat în proprietatea contestatoarei și la care au fost efectuate lucrările pentru care s-a aplicat sancțiunea, nu a avut și nu are calitatea de monument istoric”.
Așadar, din punctul de vedere al petentei este evident că lucrările efectuate la imobil nu necesitau autorizare, nefiind vorba de un monument istoric. Mai mult, sentința Judecătoriei Cluj-Napoca a fost menținută prin decizia civilă nr. 1848/2011 a Tribunalului Cluj, pentru aceleași motive. Referitor la cele de mai sus arată că, deși instanțele de judecată au statuat că imobilul nu este monument istoric, încă de la data de 14.07.2011 și astfel nu sunt necesare autorizații privind amenajările efectuate, Comisia, în continuare, a solicitat respectivele autorizații, în ședințele din 9.03.2012, 23.04.2012, 23.05.2012, acordul de funcționare nefiind eliberat nici până la ora actuală.
Analizând plângerea formulată, Curtea constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Petenta SC M.A. SRL a formulat inițial plângere penală împotriva făptuitorilor R.M., A.I., C.D., L.F.D., T.M., C.C., C.A., A.C. și O.S. care, în calitate de membri ai Comisiei de aprobare a acordului de funcționare pentru agenții economici care desfășoară activități de comerț și serviciu de piață, inclusiv cele de alimentație publică din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, nu au eliberat, în mod nejustificat, acordul de funcționare solicitat de SC M.A. SRL Cluj-Napoca pentru un spațiu situat în Cluj-Napoca, str. P., destinat activității de simigerie.
în opinia petentei făptuitorii se fac vinovați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Prin rezoluția din data de 29.10.2012, procurorul căruia i-a fost repartizat spre soluționare acest dosar a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, neexistând niciun indiciu că funcționarii reclamanți și-ar fi îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, decizia de amânare a acordului de funcționare fiind justificată de lipsa autorizației de construire pentru amenajările interioare pentru spațiul respectiv.
Aceeași motivare a fost preluată și de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în rezoluția nr. 1029/II/2/7.12.2012, care a mai arătat în plus că nu se impuneau cercetări suplimentare, cauza fiind pe deplin lămurită.
Analizând scriptele depuse la dosar de petentă, Curtea constată că există unele indicii cu privire la săvârșirea de către făptuitori a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, aspecte care trebuie lămurite de către organele de urmărire penală, aceasta fiind singura soluție legală potrivit art. 2781și raportat la Decizia în interesul legii nr. 48/2007.
Astfel, se observă că între petentă și Comisia din cadrul Primăriei Cluj-Napoca s-a purtat o amplă corespondență. în data de 19.01.2011 petenta a depus la Primăria Cluj-Napoca cererea înregistrată sub nr. 15859/45/19.01.2011 prin care aceasta solicita eliberarea acordului de funcționare pentru spațiul situat în Cluj-Napoca, str. P.
La data de 20.01.2011 Serviciul Autorizări Comerț din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a înaintat petentei adresa cu nr. 15859/452 prin care arăta că este necesară completarea dosarului cu anumite acte, respectiv certificatul constatator pentru punctul de lucru și autorizațiile de urbanism care să ateste schimbarea destinației spațiului din apartament în spațiu comercial.
La data de 3.02.2011 s-a încheiat procesul-verbal de contravenție nr. 42 prin care s-a constatat că SC N.C.I. SRL a efectuat lucrări de schimbare de destinație și lucrări de construcții la ap. nr. 7 din str. P., fără a deține autorizație de construire, respectiv avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj, imobilul fiind amplasat în zona protejată a monumentelor istorice.
Acest proces-verbal de constatare a contravenției a fost atacat în instanță de către contravenientă, iar prin sentința civilă nr. 11872/14.07.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1848/14.12.2011 a Tribunalului Cluj, a fost anulat procesul-verbal menționat și a fost exonerată contravenienta de la plata amenzii ce i-a fost aplicată, reținându-se că imobilul aflat în proprietatea acesteia nu a avut și nu are calitatea de monument istoric și, ca atare, pentru efectuarea lucrărilor în interiorul imobilului nu era nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.
Pe parcursul derulării procesului civil între Primăria Cluj-Napoca prin Serviciul Autorizări Comerț și petentă s-a mai purtat corespondență.
Petenta a înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, la data de 31.05.2012, o acțiune civilă în contradictoriu cu Municipiul Cluj-Napoca - Direcția Patrimoniului Municipal și Evidența Proprietății - Serviciu Autorizări Comerț având ca obiect obligarea pârâtului la emiterea autorizației de funcționare pentru spațiul comercial situat în Cluj-Napoca, str. P., ap. 7.
Curtea de apel constată că până la momentul pronunțării deciziei civile a Tribunalului Cluj, anterior menționată, justificarea Comisiei din cadrul primăriei pentru a nu elibera acordul de funcționare solicitat de către petentă era faptul că acesta nu avea autorizare de construire pentru lucrările efectuate în interiorul apartamentului, ca apoi să se amâne eliberarea acestui acord până la adoptarea unei hotărâri de Consiliu local referitoare la activitatea de servire a produselor de patiserie ce se comercializează la geam, deși o astfel de hotărâre exista din anul 2004.
în opinia Curții pare abuzivă această atitudine a membrilor comisiei care amână în mod nejustificat eliberarea unui acord de funcționare cu motivul că se va pronunța la o dată nespecificată Consiliul local prin adoptarea unei hotărâri care să reglementeze această activitate, când legal ar fi fost să analizeze solicitarea petentei în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la momentul solicitării. Se observă că acest ultim refuz datează din 23.04.2012.
în aceste condiții, instanța apreciază că organele de urmărire penală trebuie să efectueze o anchetă efectivă cu privire la cele reclamate de petentă, să procedeze la audierea făptuitorilor cu privire la modalitatea de lucru a comisiei în cazuri similare invocate de către petentă, să o audieze pe petentă care poate să dea ample informații în legătură cu starea de fapt reclamată, să analizeze actele normative în vigoare la momentul solicitării eliberării acordului de funcționare de către petentă și abia după efectuarea acestor acte de urmărire penală să constate dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Ancheta desfășurată de organele de urmărire penală este una pur formală, neconformă cu principiile expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase decizii de speță.
Pentru aceste considerente, a fost admisă plângerea petentei.
(Judecător Monica Șortan)
