Tăiere fără drept de arbori de pe terenuri din afara fondului forestier naţional
| Comentarii |
|
Suprafaţa de teren de pe care cei doi inculpaţi au tăiat arborii face parte din categoria fâneţe împădurite, ce reprezintă una dintre cele 8 categorii ce intră în componenţa vegetaţiei forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier naţional, conform pct. 50 lit. c) din Anexa la Legea nr. 46/2008, ca atare, pentru exploatarea celor trei arbori existenţi pe acest teren era necesară marcarea acestora, fapt neîndeplinit de către cei doi inculpaţi. De altfel, din nota raportului de expertiză tehnică rezultă că „pe această fâneaţă, chiar dacă vegetaţia forestieră nu realizează condiţiile care se cer unei păduri pentru a fi încadrată ca fâneaţă împădurită, exploatarea şi valorificarea arborilor izolaţi, aşa cum au fost cei trei arbori, trebuie să se realizeze cu respectarea regimului silvic privind evaluarea şi transportul masei lemnoase rezultate”. S-a stabilit, însă, că arborii nu au fost tăiaţi din pădure, ci de pe un teren cu vegetaţie forestieră, situat în afara fondului forestier naţional.
Secţia penală, pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 126 din 7 februarie 2013
Prin sentința penală nr. 561 din 16.10.2012, pronunțată de Judecătoria Onești în dosar nr. 3762/270/2011, s-a dispus:
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 pct. 1 lit. d) C.proc.pen. achitarea inculpaților B.A., și G.S., pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori prevăzută și pedepsită de art. 108 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008.
S-a luat act că părțile vătămate G.A. și D.S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere următoarele:
La data de 5.01.2011 inculpații B.A. și G.S. au tăiat 3 arbori de pe proprietatea privată a părții vătămate G.A. (mama inculpatului G.S.) pe care i-au transportat cu căruța ce aparținea părinților acestora.
Identificați și interogați pe parcursul cercetării judecătorești, inculpații B.A. și G.S. nu au recunoscut comiterea faptelor așa cum au fost ele reținute în actul de sesizare. Astfel, inculpații au declarat că au luat materialul lemnos de pe proprietatea privată a părții vătămate (mama inculpatului G.S.) de pe un fânaț care nu necesită marcare.
în cursul cercetării judecătorești s-a solicitat de către inculpați și s-a încuviințat o proba cu expertiza tehnică topo având ca obiective:
- identificarea terenului de pe care s-au tăiat arborii;
- să se determine categoria de folosință a terenului;
- să se stabilească dacă terenul de pe care s-au tăiat arborii intră în componența terenurilor descrise de Anexa - Definiții din Codul silvic, pct. 50.
Expertul a răspuns obiectivelor stabilite, a identificat terenul și a arătat că terenul face parte din categoria de folosință fânaț și că nu se încadrează în terenurile descrise în art. 50 din anexa arătată mai sus. Concluziile raportului de expertiză topografică se coroborează cu răspunsul Primăriei Oituz, prin care se arată că terenul este fânaț.
Probele în procesul penal nu au valoare dinainte stabilită, ele trebuie să se coroboreze, iar în situația dată raportul de expertiză, declarațiile inculpaților, adeverința emisă de către Primăria Oituz, declarația martorului B.I. și planșele foto existente la dosarul de urmărire penală (care dovedesc că în afară de cei 3 arbori nu mai există și nu au mai existat și alți arbori în fânaț) se coroborează în totalitate.
Codul silvic are ca obiect de reglementare relațiile sociale referitoare la tăierea arborilor aflați pe Fondul forestier național și de pe terenurile din afara Fondului forestier național, așa cum este definită noțiunea de fond forestier din afara fondului forestier național în art. 50 din Anexă - Definiții. Art. 50 definește fondul forestier din afara Fondului forestier național ca fiind un fond forestier național, dar care nu îndeplinește unul sau mai multe criterii de definire a pădurii și este alcătuit limitativ din categoriile descrise în acest articol de la lit. a) la lit. h).
Din concluziile raportului de expertiză tehnică rezultă clar că suprafața de teren de pe care s-au tăiat arborii nu intră sub incidența art. 50 din Codul silvic. Astfel, terenul fiind fâneață, nu se încadrează în art. 50 lit. c) din Codul silvic care face trimitere la fâneața împădurită.
în concluzie, suprafața de teren arătată nu intră în reglementarea normativă a Codului silvic și prin urmare cei 3 arbori tăiați de către cei 2 inculpați nu erau supuși regulilor de marcare.
Potrivit principiului nemijlocirii, instanța este obligată să reia în faza de cercetare judecătorească administrarea tuturor probelor deoarece numai acestea din urmă satisfac criteriul probei apte să elimine „orice îndoială rezonabilă”, exigență impusă de jurisprudența CEDO și regăsită, printre altele, în cauza nr. 15473/89 Klaas c. Germania, hotărâre din 22.09.1993.
în dreptul nostru, învinuitul sau inculpatul nu trebuie să-și dovedească nevinovăția, organelor judiciare revenindu-le obligația administrării probelor în procesul penal. Fiind o prezumție relativă, prezumția de nevinovăție poate fi răsturnată prin dovedirea vinovăției în cursul activității de probațiune. Răsturnarea prezumției de nevinovăție poate fi făcută numai prin probe certe de vinovăție.
Astfel, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică din care rezultă cu certitudine că terenul de pe care s-au tăiat arborii de către cei 2 inculpați nu se încadrează în prevederile art. 50 din Anexa - Definiții din Codul silvic, neavând categoria de „fâneață împădurită”, instanța a apreciat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută și pedepsită de art. 108 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii și, în consecință, a dispus achitarea inculpaților B.A. și G.S., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 pct. 1 lit. d) C.proc.pen.
S-a luat act că părțile vătămate G.A. și D.S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.
împotriva sentinței penale mai sus menționate a formulat, în termen legal, recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești pentru nelegala achitare a inculpaților.
Analizând sentința penală recurată, sub aspectul motivelor de recurs invocate, dar și potrivit art. 3856alin. (3) C.proc.pen., Curtea de Apel reține următoarele:
Din probele administrate în cauză rezultă că G.A. - mama învinuitului G.S. - deține o suprafață de 0,2400 ha fânețe naturale, în punctul M. de pe raza comunei Oituz, înscrisă în registrul agricol vol. 14, poziția 2, a Primăriei Oituz. Suprafața sus-menționată este ocupată de vegetație forestieră, se află în afara fondului forestier național, însă conform art. 6 alin. (2), (3) din Legea nr. 46/2008, recoltarea și valorificarea masei lemnoase de pe acest teren este supusă regimului silvic de marcare și tăiere.
La data de 5.01.2011, având nevoie de lemne de foc pentru încălzirea locuinței, învinuitul G.S. a solicitat sprijinul lui B.A. pentru a transporta material lemnos din pădurea proprietatea părinților săi. în acest sens, învinuiții s-au deplasat în punctul M. cu câte o căruță tractată de câte doi cai, aparținând părinților acestora, de unde au tăiat de pe picior, cu ajutorul unui fierăstrău mecanic, proprietatea lui B.P. - tatăl învinuitului B.A., un arbore esență stejar cu diametrul la cioată de 88 cm și doi arbori esență arțar, cu diametrul de 64 cm și respectiv 28 cm, fără a fi marcați de către organele silvice.
Curtea de Apel reține că art. 108 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 stabilesc că:
„(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se sancționează după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este mai mică decât limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.
(2) Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane împreună (…)”.
Anexa la Legea nr. 46/2008 pct. 50 referitoare la vegetația forestieră din afara fondului forestier național: „vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului afara fondului forestier național, care nu îndeplinește unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din următoarele categorii:
a) plantațiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetația forestieră de pe pășuni cu consistență mai mică de 0,4;
c) fânețele împădurite;
d) plantațiile cu specii forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare;
e) arborii situați de-a lungul cursurilor de apă și canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri;
g) parcurile dendrologice și arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport și comunicație”.
Curtea de Apel reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 104 din Codul silvic, exploatarea pădurilor și a vegetației forestiere nu se face în mod arbitrar de către proprietari, chiar dacă se are de-a face cu păduri sau terenuri cu vegetație forestieră proprietate privată, ci respectându-se regulile de exploatare stabilite prin lege, iar cei ce încalcă aceste reguli trebuie trași la răspundere penală sau contravențională, după caz.
Suprafața de teren proprietatea particulară a numitei G.A., de pe care inculpații au tăiat fără drept cei trei arbori, intră în categoria fânețe cu vegetație forestieră, din afara fondului forestier național, așa cum rezultă din adresa nr. 2026/16.05.2011, emisă de Direcția silvică Bacău, în care se precizează că vegetația forestieră este supusă normelor tehnice silvice, iar recoltarea și valorificarea masei lemnoase din vegetația forestieră de pe aceste terenuri este la latitudinea proprietarilor, însă cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2), (3) din Legea nr. 46/2008.
Din examinarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) lit. g), art. 62,art. 63,art. 68,art. 70 din Codul silvic,art. 1, 2, 4, art. 11,art. 12 din Ordinul nr. 606/2008 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport a materialului lemnos și art. 1 alin. (1), art. 2,art. 4,art. 10 și art. 11 din Ordinul nr. 33/2002, pentru aprobarea Regulamentului privind confecționarea și folosirea ciocanelor silvice, emis de același minister, rezultă că indiferent de natura proprietății, exploatarea masei lemnoase se face numai după obținerea autorizației de exploatare, inventarierea și marcarea cu dispozitive speciale de către personalul silvic autorizat a arborilor ce urmează a fi tăiați.
Legiuitorul a prevăzut obligativitatea exploatării materialului lemnos din pădurile ce fac parte din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara acestui fond, indiferent de forma de proprietate, cu respectarea regimului silvic, cu scopul ca proprietarii să nu exploateze pădurile și vegetația forestieră în mod arbitrar și pentru gestionarea durabilă a fondului forestier național.
Suprafața de teren de pe care cei doi inculpați au tăiat arborii face parte din categoria fânețe împădurite, ce reprezintă una dintre cele 8 categorii ce intră în componența vegetației forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier național, conform pct. 50 lit. c) din Anexa la Legea nr. 46/2008, ca atare, pentru exploatarea celor trei arbori existenți pe acest teren era necesară marcarea acestora, fapt neîndeplinit de către cei doi inculpați.
De altfel, din nota raportului de expertiză tehnică rezultă că „pe această fâneață, chiar dacă vegetația forestieră nu realizează condițiile care se cer unei păduri pentru a fi încadrată ca fâneață împădurită, exploatarea și valorificarea arborilor izolați, așa cum au fost cei trei arbori, trebuie să se realizeze cu respectarea regimului silvic, privind evaluarea și transportul masei lemnoase rezultate”.
S-a stabilit, însă, că arborii nu au fost tăiați din pădure, ci de pe un teren cu vegetație forestieră, situat în afara fondului forestier național.
Față de cele mai sus reținute, curtea de apel apreciază că faptele comise de inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, urmând a dispune condamnarea inculpaților.
în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, curtea de apel apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție față de criteriile mai sus arătate, dar având în vedere și motivul care a condus la comiterea faptei, în cauză fiind realizate și cerințele impuse de art. 81 C. pen., față de care suspendarea condiționată a executării pedepsei apare ca legitimă.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea a apreciat sentința penală recurată ca nelegală, a admis recursul declarat de Parchet, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. și a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.
(Judecător Valerica Niculina Grosu)
---
www.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/taiere_arbori.pdf
---
Emil BUTUCIANU
Procuror P.Î.C.C.J.
---
scrie :
---
""" Subiect activ principal (autor) al contravenţiei prevăzute de art.1 alin.1 lit.j din Legea nr.31/2000
poate fi numai proprietarul unei păduri private care, deşi a obţinut autorizaţia de exploatare, s-au inventariat şi
marcat arborii şi i s-a predat şi a primit parchetul sau suprafaţa în exploatare a tăiat şi/sau numai arbori nemarcaţi cu dispozitivul special de către personalul autorizat, indiferent de volumul acestor arbori nemarcaţi, cu condiţia ca acesta, cumulat cu
Citește mai mult
cel al arborilor marcaţi şi tăiaţi, să nu depăşească limita aprobată prin autorizaţia de exploatare (Anexa nr.3 a Ordinului nr.606 din 30 septembrie 2008). """---
Se poate recolta sau nu lemn dintr-un zavoi , cu autorizatie de exploatare , cu inventariere , cu predare primire suprafata de exploatare , dar fara marcare ???
---
Padurarul sustine ca ocolul silvic privat din care face parte nu mai marcheaza lemnele din afara fondului forestier.(potrivit unei circulare)
---
Mentionez ca suprafata va fi recoltata , taiata "la ras " , in totalitate , 400 m patrati din 4000 m patrati propietate personala, cu titlu de proprietate.