PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA REZOLUŢIEI PROCURORULUI. TERMEN. CONSECINŢE.

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Potrivit art.278¹ alin.1 C.proc.pen., termenul de formulare a plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este de 20 de zile şi începe să curgă de la data comunicării rezoluţiei sau ordonanţei prin care procurorul ierarhic superior menţionat în art.278 alin.1 şi 2 C.proc.pen. a respins plângerea formulată conform art.275-278 împotriva acestor acte ale procurorului.

Conform alin.2 al aceluiaşi articol, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art.277 C.proc.pen., termenul de 20 de zile curge de la data expirării termenului iniţial.

Conform deciziei nr.2075 din 9 iunie 2008 a ÎCCJ dispoziţiile art.278¹ alin.2 C.proc.pen. nu pot fi interpretate în sensul că rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecată pot fi atacate numai într-un termen de maximum 40 de zile, care curge de la data comunicării acestor acte ale procurorului.

Pe de altă parte, termenul de 20 de zile în care trebuie soluţionată plângerea formulată conform art.278 C.proc.pen. este distinct de cel de 20 de zile în care se poate formula plângere în temeiul art.278¹ C.proc.pen.

Fiind termene distincte, fiecare dintre acestea trebuie calculat diferit, cu respectarea disp. art. 186 C.proc.pen., referitoare la calcularea termenelor procedurale, aşa încât nu pot fi cumulate două termene de strict 20 de zile, durata efectivă a fiecăruia putând fi diferită.

DECIZIA PENALĂ NR. 55/R/27.01.2009

Prin sentinţa penală nr.539 din 23 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj în baza art.278¹ alin.2 C.proc.pen. s-a respins ca tardivă plângerea formulată de petenta P.G.A., împotriva rezoluţiei din dosarul nr.761/P/2007 din 12.05.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi a rezoluţiei nr.369/II/2/2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele: Prin plângerea formulată de petenta P.G.A. împotriva rezoluţiei procurorului dată în dosar nr.7611P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, petenta a solicitat cercetarea numitului B.Gh. pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, furt şi tulburare de posesie, constând în aceea că în cursul zilei de 8.06.2007 a pătruns în livada proprietatea petentei, ocazie cu care a distrus gardul şi iarba şi a tăiat un număr de 37 meri. De asemenea a mai arătat petenta că în cursul anului 1997 i-a defrişat 300 de pomi fructiferi şi în anul 2006 i-a sustras întreaga producţie de mere.

S-a reţinut de către Parchet că la data de 24.07.2007, petenta P.G.A. a depus plângere penală prin care a solicitat cercetarea numitului B.Gh. pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, furt şi tulburare de posesie, constând în aceea că în cursul zilei de 8.06.2007 a pătruns în livada proprietatea petentei, ocazie cu care a distrus gardul şi iarba, a tăiat un număr de 37 meri. În continuare, în plângere se arată că în cursul anului 1997 i-a defrişat 300 de pomi fructiferi şi în anul 2006 i-a sustras întreaga producţie de mere.

Totodată, la data de 23.08.2007 petenta a depus în completarea plângerii penale de mai sus o sesizare prin care arată că persoana reclamată B.Gh. a sustras merii tăiaţi anterior, solicitând efectuarea de cercetări faţă de susnumitul pentru comiterea infracţiunilor de distrugere, de furt şi tulburare de posesie (f. 2-6).

Plângerea penală cu completarea ulterioară a fost trimisă la organele de cercetare penală, iar în urma efectuării actelor premergătoare sub aspectul infracţiunilor prev. de art. de art. 220, art. 217 şi art 208 din C. pen., organele de poliţie au propus neînceperea urmăririi penale, propunere confirmată de către Parchetul de pe langă Tribunalul Cluj.

Împotriva acestei rezoluţii petenta a formulat plangere la prim-procurorul Parchetului de pe langă Tribunalul Cluj la data de 4 iunie 2008, prim-procurorul respingand această plangere prin rezoluţia nr.369/II/2/2008 din data de 19.06.2008 (f.4-5). Plangerea adresată instanţei în temeiul dispoziţiilor art. 278¹ C.proc.pen. a fost înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 18.07.2008.

Din oficiu, la termenul de judecată din data de 23.10.2008 instanţa a invocat tardivitatea plangerii adresată instanţei de judecată

Cu privire la excepţia tardivităţii, tribunalul a reţinut că potrivit alin. 1 din art. 278¹ C.proc.pen. "după respingerea plângerii făcută conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori după caz a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror persoana vătămată, precum şi orice alte persoane al căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 şi 278 la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii competenţa să judece cauza în primă instanţă... Potrivit alin. 2 din acelaşi articol, "În cazul în care prim procurorul parchetului sau după caz procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în aliniatul 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile".

Art. 277 C.proc.pen. prevede că " procurorul este obligat să rezolve plângerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice persoanei care a făcut plângere modul în care a fost rezolvată".

Astfel, tribunalul a apreciat că prin dispozitia art.278¹ alin.1 şi 2 C.proc.pen. se prevăd două termene distincte de 20 de zile în care trebuie să fie adresată plângerea instanţei de judecată. Astfel, potrivit alin.1, după comunicarea soluţiei prim procurorului de respingere a plângerii, persoana interesată poate să facă plângere la instantă în termen de 20 de zile de la data acestei comunicări.

Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, acest termen de 20 de zile prevăzut în alin.1 curge de la o altă dată în situaţia în care prim procurorul parchetului sau după caz procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277 C.proc.pen., respectiv de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile în care prim procurorul este obligat să soluţioneze plângerea în conformitate cu art.277 C.proc.pen.

Ca atare, tribunalul a reţinut că legiuitorul a avut în vedere la momentul reglementării instituţiei plângerii contra soluţiilor procurorului asigurarea celerităţii acestei proceduri prin instituirea unor termene exacte în care se poate formula plângerea, precum şi evitarea situaţiilor în care prim procurorul nu şi-ar respecta la timp obligaţia de a soluţiona plângerea făcută împotriva unui act a procurorului din subordine. Aceste dispoziţii au fost instituite într-un dublu scop, pe de o parte în favoarea persoanelor care contestă soluţiile procurorilor şi pentru protejarea intereselor acestora, deoarece obiectiv există situaţii când nu toate plângerile formulate împotriva soluţiei procurorului sunt soluţionate de către prim procuror în termen de 20 de zile, iar pe de altă parte pentru a se evita menţinerea unei stări de incertitudine asupra potenţialei vinovăţii a persoanelor cercetate, prin prelungirea nejustificată a momentului la care soluţia de netrimitere în judecată poate fi atacată la o instanţă de judecată.

Normele procedurale instituite de textele de lege mai sus menţionate sunt de ordine publică şi de strictă interpretare, neadmiţând nici o excepţie, nerespectarea termenului legal imperativ prev. de art. 278¹ C.proc.pen. urmând să antreneze conform art. 185 C.proc.penaIă decăderea din exerciţiul acelui drept şi nulitatea actului făcut peste termen.

Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că aceste termene prev. de art.278¹ alin.1 şi 2, sunt două termene distincte.

Astfel, alin.1 are în vedere ipoteza în care prim-procurorul respectă termenul de 20 de zile prev. de art.277 C.proc.pen. şi comunică persoanei care a făcut plângerea solutia de respingere.

În condiţiile în care însă plângerea este soluţionată de prim-procuror după expirarea termenului de 20 de zile instituit de art.277 C.proc.pen., persoana vătămată este obligată ca în decurs de 20 de zile de la data când el trebuia să răspundă să formuleze plângere la instanţa de judecată.

Prin aprecierea ca imperativă a naturii juridice a acestui termen nu se lezează interesele procedurale ale persoanei care face plângerea şi nici nu se instituie în sarcina sa o sancţiune procedurală care ar avea ca temei nu culpa sa, ci culpa prim procurorului care nu a respectat termenul de 20 de zile. Din contră, norma procedurală este în favoarea persoanei interesate care astfel, formulând plângerea la instanţă, îl obligă pe prim procuror să se pronunţe asupra plângerii pe care i-a adresat-o iniţial.

Este de menţionat împrejurarea că în ipoteza prev. de art.278¹ C.proc.pen., ceea ce se contestă în faţa instanţei de judecată, nu este rezoluţia prim procurorului

de respingere a acţiunii, ci soluţia procurorului de caz, astfel încât nu pot fi primite susţinerile potrivit cărora în lipsa rezoluţiei emisă de către prim procuror nu există un act care să fie atacat în instanţă, actul respectiv fiind chiar rezoluţia sau ordonanţa de netrimitere în judecată adoptată de către procurorul de caz.

Dacă, prin ipoteză, după formularea plângerii la instanţă în condiţiile art.278¹ alin.2 C.proc.pen., prim procurorul ar admite plângerea adresată lui de către persoana interesată şi ar infirma soluţia procurorului ierarhic inferior, instanţa de judecată ar urma să respingă ca lipsită de obiect plângerea adresată ei deoarece rezolutia sau ordonanta atacată nu ar mai exista în materialitatea sa.

Concluzionând, tribunalul a apreciat că termenele prev. de art.278¹ alin.2 sunt diferite şi sunt imperative, nerespectarea lor urmând a avea aceeaşi sancţiune ca şi nerespectarea termenelor de declarare a căilor de atac, respectiv respingerea plângerilor ca tardive.

În legătură cu natura termenelor prev. de art. 278¹ alin.1 C.proc.pen. în sensul că acestea nu sunt termene de recomandare, ci de decădere, având natura juridică a unei căi de atac împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale s-a pronunţat şi instanţa supremă prin decizia penală nr.84/23.09.2002 şi decizia penală nr. 209/19.09.2005.

În prezenta cauză, aşa cum reiese din actele dosarului plângerea formulată de petentă împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale a fost înregistrată la prim procuror în data de 4 iunie 2008, astfel încât prim procurorul avea obligaţia să o soluţioneze până la data de 24 iunie 2008. De la această dată, a început să curgă termenul de 20 de zile prev. de art.278¹ alin. 2 C.proc.pen., urmând ca acesta să se împlinească în data de 14 iulie 2008.

Plângerea a fost adresată însă instanţei la data de 18 iulie 2008 fiind deci încălcate dispoz.art.278¹ alin.2 C.proc.pen. In cauză nu sunt incidente dispoz.art.278¹ alin.1 C.proc.pen. deoarece aşa cum s-a arătat anterior, acestea au în vedere o altă ipoteză, respectiv aceea a soluţionării plângerii de către prim procuror cu respectarea termenului prev. de art.277 C.proc.pen.

Ca atare, tribunalul a admis excepţia tardivităţii plângerii invocată din oficiu şi în consecinţă, a respins ca tardivă plângerea formulată de petentă, nemaimpunându-se examinarea cauzei pe fond.

Împotriva soluţiei instanţei de fond a declarat recurs petenta P.G.A. susţinând că în mod greşit i-a fost respinsă plângerea ca tardivă, întrucât a formulat-o în termenul prevăzut de lege, care a început să curgă de la data când i s-a comunicat rezoluţia dispusă de procurorul general. Apreciază că se impune casarea hotărârii şi trimiterea dosarului pentru rejudecare la Tribunalul Cluj, plângerea formulată fiind în termen.

Recursul declarat este fondat.

Prin sentinţa penală 539 din 23 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petiţionara P.G.A..

Instanţa a reţinut că la 4 iunie 2008 s-a înregistrat la Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj plângerea formulată conform art.278¹ C.proc.pen., iar acesta a soluţionat plângerea înăuntrul termenului de 20 de zile prevăzut de lege, respectiv la 19 iunie 2008, soluţie ce i-a fost comunicată la aceeaşi dată petiţionarei deci, după 15 zile de la înregistrare, înainte de expirarea termenului de 20 de zile prevăzut de lege.

Instanţa a constatat că Prim procurorul avea obligaţia să soluţioneze plângerea petentei până la 24 iunie 2008, dată de la care a început să curgă termenul de 20 de zile prev.de art.278¹ alin.2 C.proc.pen., urmând ca acesta să se

împlinească în data de 14 iulie 2008, condiţii în care plângerea petentei fiind adresată tribunalului la 18 iulie 2008, a fost tardivă, fiind încălcate disp.art.278¹ alin.2 C.proc.pen., plângerea fiind formulată tardiv la instanţă, peste termenul cumulat de 40 de zile prevăzut în art.278 alin.2 C.proc.pen.

Curtea a apreciat că în mod greşit Tribunalul Cluj a reţinut că plângerea formulată de petiţionară este tardivă, fiind depusă peste termenul cumulat de 40 de zile prevăzut în art.278¹ alin.2 C.proc.pen., termen care a fost calculat de instanţă de la data de 24 iunie 2008, dată de la care a început să curgă termenul de 20 de zile prev.de art.278¹ alin.2 C.proc.pen., urmând ca acesta să se împlinească la 14 iulie 2008.

Dispoziţiile legale ce reglementează procedura plângerii împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, nu prevăd că aceste acte pot fi atacate într-un termen cumulat de 40 de zile de la comunicarea rezoluţiei sau ordonanţei procurorului.

Conform alin.2 al aceluiaşi articol, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art.277 C.prroc.pen., termenul de 20 de zile curge de la data expirării termenului iniţial.

Se impune precizarea că dispoziţiile art.278¹ alin.2 C.proc.pen. devin incidente numai în situaţia în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează în termen de 20 de zile plângerea cu care a fost investit în condiţiile art.278 alin.1 şi 3 C.proc.pen.

Pe de altă parte, termenul de 20 de zile în care trebuie soluţionată plângerea formulată conform art.278 C.proc.pen.este distinct de cel de 20 de zile în care se poate formula plângere în temeiul art.278¹ C.proc.pen.

Fiind termene distincte, fiecare dintre acestea trebuie calculat diferit, cu respectarea disp.art.186 C.proc.pen., referitoare la calcularea termenelor procedurale, aşa încât nu pot fi cumulate două termene de strict 20 de zile, durata efectivă a fiecăruia putând fi diferită.

Este de reţinut şi faptul că termenul de 20 de zile, în care procurorul ierarhic superior trebuie să soluţioneze plângerea, începe să curgă, în mod firesc, de la data înregistrării acesteia.

În concluzie, curtea a reţinut că disp.art.277, art.278 şi art.278¹ alin.2 C.proc.pen. nu pot fi interpretate decât în sensul că, termenul de 20 de zile, în care procurorul ierarhic superior soluţionează o plângere în condiţiile art.278 alin.3 C.proc.pen., începe să curgă în momentul primirii petiţiei.

Tot astfel, disp.art.278¹ alin.2 C.proc.pen.nu pot fi interpretate decât în sensul că, în situaţia nerezolvării plângerii de către procurorul ierarhic superior în termenul legal, la expirarea acestuia începe să curgă un termen distinct de 20 de zile, în care se poate face plângere la instanţă.

Din actele de la dosar, rezultă fără nici un dubiu că plângerea petentei a fost înregistrată la Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj la 4 iunie 2008, prim procurorul a soluţionat plângerea după 15 zile de la înregistrare respectiv la 19

iunie 2008, soluţie pe care i-a comunicat-o petiţionarei la 19 iunie 2008, conform adresei de la fila 9.

Prin urmare, petiţionara putea să formuleze plângere la instanţă de la data când lua la cunoştinţă soluţia Prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Conform scriptului de la fila 12, petiţionara a primit la domiciliu comunicarea soluţiei trimisă de Prim procurorul parchetului la 1 iulie 2008, dată de la care curgea un termen de 20 de zile pentru formularea plângerii la instanţă, termen care a fost respectat deoarece plângerea a fost înregistrată la 18 iulie 2008.

Confuzia Tribunalului Cluj s-a datorat împrejurării că Prim procurorul a rezolvat plângerea petentei înainte de expirarea termenului de 20 de zile, condiţii în care petiţionara a trebuit încunoştiinţată de îndată, lucru care s-a şi întâmplat deoarece i s-a trimis comunicarea la 19 iunie 2008 prin poştă, înştiinţare care aşa cum am arătat i-a parvenit la 1 iulie 2008, dată de la care curgea un nou termen de 20 de zile pentru formularea plângerii la instanţă.

Faţă de cele expuse mai sus, rezultă că plângerea a fost formulată de petentă în termen, astfel că instanţa a admis recursul promovat în baza art.385¹⁵ pct.2 lit.c C.proc.pen. ca fiind fondat, s-a casat în întregime sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond, Tribunalul Cluj, pentru a fi soluţionată pe fond.

PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA REZOLUŢIEI PROCURORULUI. TERMEN. CONSECINŢE.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA REZOLUŢIEI PROCURORULUI. TERMEN. CONSECINŢE.