Recidivă. Stabilirea stării de recidivă în cazul când condamnarea anterioară se referă la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fostsuspendată conditionat.
Comentarii |
|
în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, cu intenţie, după condamnarea la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, pentru care s-a suspendat condiţionat executarea, dar în interiorul termenului de încercare stabilit potrivit art. 82 C. pen., sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. a C. pen. referitoare la recidiva postcondamnatorie iar nu cele ale art. 37 lit. b C. pen. referitoare la recidiva postexecutorie.
Secţia Penală, decizia nr. 2060 din 23 iulie 1998.
Prin sentinţa penală nr.575 din6 august1997 a Judecătoriei Buzău, inculpatul S.l. a fost condamnat la1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prevăzută de art.271 alin.1, cu aplicarea art.75 lit. a şi37 lit. b C. pen.
Totodată, revocându-se suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.685/1995 a Judecătoriei Horezu, s-a dispus ca inculpatul să execute şi această pedeapsă, adică în total 2 ani închisoare.
S-a reţinut că, începând din luna iunie1996, inculpatul a ocupat, împreună cu alte şase persoane, o suprafaţă de 2236 mp. aparţinând părţilor vătămate Gh.N. şi Gh. Al. pe baza unei hotărâri judecătoreşti.
împotriva acestei sentinţe, rămasă definitivă prin
neatacare cu apel, s-a declarat recurs în anulare, susţinându- se, între altele, că în mod greşit s-a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea în condiţiile stării de recidivă postexecutorie.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 37 lit. b C. pen., există stare de recidivă postexecutorie "când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după graţierea totală a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
Or, în cazul când condamnarea anterioară, constituind primul termen al recidivei, priveşte o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată condiţionat, acea pedeapsă nu poate fi considerată executată la împlinirea duratei ei, ci numai la expirarea termenului de încercare pe durata căruia s-a dispus suspendarea condiţionată.
Ca urmare, în situaţia în care cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune în interiorul termenului de încercare pentru care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării primei pedepse, această pedeapsă, care constituie primul termen al recidivei, nu poate fi considerată executată, ci în curs de executare, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. b C. pen. referitoare la recidiva postexecutorie.
Cum inculpatul a săvârşit cea de a doua infracţiune în luna iunie 1996, deci în interiorul termenului de încercare, de 3 ani, stabilit pentru prima pedeapsă, acesta expirând la 24 mai 1999, trebuia să se constate că îi erau aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a C. pen. privind recidiva postcondamnatorie, care se referă la săvârşirea noii infracţiuni înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare.
în consecinţă, recursul în anulare a fost admis şi, înlăturându-se aplicarea prevederilor art. 37 lit. b C. pen., s-a dispus aplicarea prevederilor art. 37 lit. a C. pen.