Recuzare. Recurs pe cale separată. Inadmisibilitate

Potrivit dispoziţiilor art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazului când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

Prin dispoziţiile art. 52 din Codul de procedură penală nu se prevede expres calea de atac a recursului, separat de fondul cauzei; astfel, recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este inadmisibil, aceasta putând fi atacată numai odată cu fondul.

(Decizia nr. 227 din 13 februarie 2001 - Secţia a Il-a penală)

Prin încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2000, pronunţată de Tribunalul Teleorman - Secţia penală, în Dosarul nr. 3960/2000, s-a respins ca nefondată cererea de recuzare a tuturor magistraţilor Judecătoriei Turnu Măgurele, formulată de inculpaţii D.F. şi D.R.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că, prin cererea depusă la 12 octombrie 2000, în Dosarul nr. 1219/2000, pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele, inculpaţii D.F. şi D.R. au recuzat toţi magistraţii de la acea instanţă, cu motivarea că, pe de o parte, procesele-verbale de sechestru, întocmite în cauză, nu poartă semnătura lor, iar pe de altă parte, că inculpatul D.R., în perioada 28.03.1998-18.02.1999, a efectuat serviciul militar, astfel că nu putea participa la comiterea faptelor cercetate.

Tribunalul, luând în examinare cererea formulată de inculpaţi, în incidenţă cu dispoziţiile art. 52 - 53 din Codul de procedură penală, a constatat că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, considerând că motivele invocate pot face obiectul examinării şi cercetării judecătoreşti, şi nu pe calea unei cereri de recuzare.

Inculpaţii au declarat recurs împotriva acestei încheieri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

în motivarea recursurilor, inculpaţii au arătat că nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 239 alin. 1 şi 3 din Codul penal, iar urmărirea penală s-a făcut abuziv.

Examinând recursurile declarate de inculpaţi, Curtea constată că acestea sunt inadmisibile.

Potrivit dispoziţiilor art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazului când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

în dispoziţiile art. 52 din Codul de procedură penală nu se prevede expres calea de atac a recursului, separat de fondul cauzei; astfel, recursul împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este inadmisibil, aceasta putând fi atacată doar ddată cu fondul.

Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea va respinge recursurile inculpaţilor, ca inadmisibile. 

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Recuzare. Recurs pe cale separată. Inadmisibilitate