Plângere împotriva ordonanţei de arestare preventivă.

în cazul în care măsura arestării preventive a fost dispusă numai pe baza unui denunţ, iar celelalte probe nu se coroborează cu declaraţia denunţătorului, presupunerea că inculpatul a comis o infracţiune nu are caracter rezonabil şi deci măsura preventivă este luată ilegal.

(Decizia nr. 347 din 13 martie 2001 - Secţia Ipenală)
Prin încheierea de şedinţă din data de 1.03.2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia
I penală a admis plângerile formulate în temeiul art. 1401 din Codul de procedură penală de inculpatele S.E. şi N.M., a dispus revocarea arestării preventive a acestor inculpate şi punerea lor în libertate, dacă nu sunt arestate în altă cauză.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatele S.E. şi N.M., inspectori sanitari, au fost arestate preventiv pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 254 din Codul penal, constând în aceea că au primit suma de 3 milioane lei de la denunţătorul N.R., în scopul neînregistrării unui proces-verbal de contravenţie încheiat de cele două inculpate.

în motivarea soluţiei s-a arătat că măsura arestării preventive a celor două inculpate s-a luat cu încălcarea condiţiilor prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală, în sensul că din cuprinsul denunţului făcut de numitul N.R. nu rezultă că inculpatele au pretins, primit sau acceptat suma de bani, iar cea de 3 milioane lei, găsită în geanta inculpatei N.M., nu prezintă urme de atingere de către nici una dintre cele două inculpate.

Această încheiere de şedinţă a fost atacată cu recurs de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pe motiv că prin soluţia de revocare a arestării preventive a celor două inculpate s-a făcut o greşită aplicare a legii, deoarece în cauză sunt date şi indicii temeinice că inculpatele au luat mită pentru neînregistrarea procesului-verbal de contravenţie.

Curtea a examinat cauza pentru temeiurile invocate şi din oficiu sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Recursul este nefondat.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, la data de 12 februarie 2001, inculpatele S.E. şi N.M., în calitate de inspectori sanitari, au verificat activitatea firmei al cărei patron este N.R. şi au constatat nerespectarea legislaţiei de către acesta, motiv pentru care au întocmit Procesul-verbal de contravenţie nr. 156.

La data de 19 februarie 2001, cele două inculpate se aflau pe teren pentru executarea atribuţiilor de serviciu şi au fost contactate telefonic de N.R., care a insistat să se întâlnească cu el. Deşi cele două inculpate nu i-au solicitat nici o sumă de bani, împrejurare relatată şi de denunţător în declaraţia sa, acesta a introdus în geanta inculpatei N.M. o sumă de bani, fără ca inculpata să observe această împrejurare. Din verificările efectuate cu lampa cu raze ultraviolete nu s-au constatat urme de substanţe fluorescente pe mâinile sau pe hainele celor două inculpate. Curtea nu a reţinut, din nici o împrejurare, că inculpatele ar fi pretins, ar fi acceptat ori ar fi primit vreo sumă de bani de la denunţătorul N.R. Mai mult decât atât, apar mari dubii cu privire la legalitatea acestui "flagrant" care, în lipsa unor dovezi temeinice, poate fi situat aproape de limita unei veritabile "provocări".

Singurul temei invocat de procuror pentru justificarea măsurii arestării preventive este împrejurarea că inculpatele "au acceptat" să se întâlnească cu denunţătorul. Această împrejurare însă nu are valoarea unei probe, ci mai degrabă a unei simple "bănuieli", care nu poate justifica luarea unei măsuri preventive grave, şi anume arestarea preventivă a unor funcţionari publici care îşi făcuseră datoria şi îl sancţionaseră contravenţional pe denunţător.

în concluzie, prima instanţă a apreciat just că măsura arestării preventive a celor două inculpate este nelegală şi a dispus în mod legal revocarea acestei măsuri preventive.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 3859 pct. 171 din Codul de procedură penală, Curtea a respins, ca nefondat, recursul declarat de procuror.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plângere împotriva ordonanţei de arestare preventivă.