Săvârşirea de infracţiuni din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aflate în concurs formal de infracţiuni.

Judecătoria GALAŢI Sentinţă penală nr. 1773 din data de 29.10.2015

Obiect - săvârșirea de infracțiuni din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura aflate în concurs formal de infracțiuni.

Cuprins pe materii : Drept penal. Pedepse. Amenda penală. Pedeapsa complementară obligatorie. Procedura în cazul nerecunoașterii învinuirii. Confiscare specială.

Index alfabetic :

- Lege specială - OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura

- Amenda penală

- Concurs de infracțiuni

- Condamnare

Rezumat hotărâre :

Instanța de fond a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului X.X., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

I - pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit și

II- producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit.a) și k) din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, ambele cu aplicarea art.38 alin.2 Cod penal.

Prin același rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului X.Y., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

I-pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit ;

II- producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial și

III- producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit.a), i) și k) din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, toate cu aplicarea art.38 alin.2 din Cod penal.

S-a reținut că inculpatul X.X., în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcațiune care nu poseda licență de pescuit și unelte de pescuit comercial de tip monofilament.

S-a mai reținut că inculpatul X.Y., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcațiune care nu poseda licență de pescuit și fără a deține personal autorizație de pescuit, utilizând unelte de pescuit comercial de tip monofilament și fără a fi autorizat în vederea deținerii de unelte de pescuit comercial.

Actele procesuale specifice efectuate in cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace materiale de probă : proces-verbal de depistare (fila 9 dosar de urmărire penală), dovadă ridicare corp delict (fila 10 dosar de urmărire penală), planșă fotografică (filele 11-13 dosar de urmărire penală), proces verbal de verificare (fila 14 dosar de urmărire penală), adrese ANPA 2292/15.09.14 și 1617/19.06.2014 (filele 15-16 dosar de urmărire penală), înscrisuri ambarcațiune 504 GL (filele 17-24 dosar de urmărire penală), declarație martor Z.Z. (filele 25-26 dosar de urmărire penală), declarație martor Z.Y. (filele 27-28 dosar de urmărire penală), declarații suspecți/inculpați și procese verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor (filele 29-38 dosar de urmărire penală).

Procurorul a reținut că inculpatul X.X. este cetățean român, necăsătorit, în vârstă de 40 ani, furnalist în cadrul S.C. Mital Steel Galați, studii medii, cu mențiuni penale - amenzi administrative. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, fiind nesincer și nu a colaborat cu organele de urmărire penală. Nu au fost dispuse măsuri preventive față de inculpat.

Despre inculpatul X.Y. a reținut că este cetățean român, în vârstă de 36 ani, fără ocupație, studii 8 clase, fără antecedente penale, necăsătorit. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, fiind nesincer și nu a colaborat cu organele de urmărire penală. Nu au fost dispuse măsuri preventive față de inculpat.

În temeiul art.112 alin.1 lit. b) în referire la art. 66 alin.(1),(3) din OUG 23/2008, procurorul a propus instanței luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri folosite de inculpați la săvârșirea infracțiunilor:

I - ambarcațiune de pescuit-Lotcă cu nr. 504 GL și motor marca Parsun-25Cp aparținând inculpatului X.X. (documente filele 17-24 dosar de urmărire penală). Acestea se află în custodia Biroului de Poliție Transporturi Navale Galați, nefiind posibilă predarea către alte instituții.

II - unealtă de pescuit setcă tip monofilament conform dovezii seria H nr. 0125101/11.07.2014 (fila 10 dosar de urmărire penală).

Inculpaților le-a fost asigurat dreptul la apărare după sesizarea instanței prin apărător desemnat din oficiu și prin avocat ales .

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară inculpații a formulat cereri sau excepții, care nu au atras nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, astfel că la data de 19.01.2014 s-a dispus începerea judecății. Instanța de control judiciar a respins contestația inculpaților prin încheierea definitivă din data de 16.02.2015.

Împreună cu răspunsul procurorului la excepțiile ridicate de inculpați, la dosarul cauzei au fost depuse procese verbale de îndreptare a erorilor materiale strecurate în procesele verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor și în declarația inculpatului X.X. (filele 14-19 dosar de fond).

La dosar nu au fost depuse acte în circumstanțiere și au fost atașate fișele de cazier judiciar ale inculpaților (filele 45, 51, 53, 54 dosar de fond).

Apărătorul inculpaților a depus la dosar 3 fotografii cu ambarcațiunea ridicată de la inculpați pentru evidențierea locului și stării în care se găsea. A depus și concluzii scrise cu privire la temeinicia acuzațiilor aduse inculpaților (filele 69-77 dosar de fond).

La primul termen de judecată, inculpații nu au dorit să se prevaleze de procedura în cazul recunoașterii învinuirii și au contestat temeinicia probelor administrate în faza de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații (filele 39, 40 dosar de fond), martorii din rechizitoriu Z.Z. și Z.Y. (filele 48, 61 dosar de fond) și lucrătorii de poliție care au constatat fapta (filele 59, 60 dosar de fond).

La solicitarea inculpatului X.X. a fost atașată comunicarea A.N.P.A. cu privire la activitatea acestuia în domeniul pescuitului comercial (fila 67 dosar de fond).

În fapt, instanța de fond a reținut că la data de 15.06.2014, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului de Poliție Transporturi Navale Galați, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au efectuat o patrulare navală pe fluviul Dunărea cu ambarcațiunea de serviciu.

La mila marină 75+500 au depistat pe inculpații X.X. și X.Y. care practicau pescuitul comercial cu o plasă tip setcă confecționată din fir monofilament, folosind ambarcațiunea de culoare verde cu numărul 504 GL, prevăzută cu motor marca Partsun de 25 Cp, proprietatea inculpatului X.X. (fila 9 dosar de urmărire penală).

Cu ocazia verificărilor, organele de poliție au procedat la fotografierea împrejurărilor depistării inculpaților, fotografiile rezultate fiind atașate la dosarul cauzei (filele 11-13 dosar de urmărire penală).

S-a solicitat celor doi inculpați să prezinte documentele în baza cărora practică pescuitul comercial precum și documentele ambarcațiunii, cei doi declarând că acestea se află pe malul stâng al fluviului, situație în care inculpatul X.X. a eliberat capătul uneltei de pescuit în apă (a abandonat-o), iar celălalt inculpat a pornit motorul ambarcațiunii și împreună s-au deplasat la mal. Inculpații au abandonat ambarcațiunea cu nr. 504GL și au plecat înspre liziera de pădure, fără ca lucrătorii de poliție să-i poată reține.

Unealta de pescuit a fost ridicată de către organele de poliție, constatându-se că este o plasă de tip setcă (ce face parte din categoria uneltelor de pescuit comerciale) și este confecționată din fir monofilament. Unealta de pescuit a fost depusă de organele de poliție la camera de corpuri delicte a Poliției Municipiului Galați (fila 10 dosar de urmărire penală).

Organele de poliție au procedat la audierea martorilor oculari Z.Z. și Z.Y., persoane autorizate în vederea practicării pescuitului comercial, care la data identificării inculpaților se aflau la mila marină 76 și care deși nu i-au recunoscut pe cei doi inculpați, au surprins împrejurările în care ambarcațiunea organelor de poliție a oprit în dreptul ambarcațiunii inculpaților, după care cei din urmă s-au îndreptat spre malul stâng al fluviului și au părăsit zona. Totodată cei doi martori au văzut că cei doi inculpați practicau pescuitul comercial cu o plasă tip setcă. Afirmă, că după identificarea inculpaților, organele de poliție le-au arătat unealta de pescuit folosită de cei doi inculpați, constatând că este vorba despre o setcă confecționată din fir monofilament (fila 25-28 dosar de urmărire penală).

În urma analizării fotografiilor efectuate de organele de poliție (filele 11-13 dosar de urmărire penală) se poate constata, fără dubiu, că inculpații desfășurau o activitate de pescuit folosind unelte de natură comercială.

În urma prezentării planșei foto specialiștilor piscicoli din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, s-a concluzionat că inculpații, în momentul depistării, practicau pescuitul comercial cu unelte de pescuit tip setcă.

Reprezentanții A.N.P.A. au evidențiat modalitatea de folosire a uneltei respective în cazul de față, ținând cont de dinamica efectuării fotografiilor (de la momentul depistării efective până la cel al abandonării în apă de către inculpatul X.X. a uneltei de pescuit) - adresă nr. 2292/15.09.2014 (fila 15 dosar de urmărire penală).

Prin adresa nr. 1617/19.06.2014 (fila 16 dosar de urmărire penală) A.N.P.A. a comunicat organelor de urmărire penală faptul că inculpații X.X. și X.Y. nu dețin licență de pescuit pentru ambarcațiunea cu nr. 504 GL și că pescuitul comercial cu unelte de plasă tip monofilament este interzisă.

Totodată s-a comunicat că inculpatul X.Y. nu este autorizat în vederea deținerii de unelte de pescuit comerciale sau în vederea practicării pescuitului comercial. În privința inculpatului X.X. a rezultat faptul că acesta este autorizat în vederea practicării pescuitului comercial și în vederea deținerii de unelte de pescuit comercial.

Cu toate acestea, inculpatul X.X. ar fi trebuit să folosească ambarcațiunea care este autorizată în vederea activității de pescuit (și nu cea identificată) precum și unelte de pescuit comerciale permise la utilizare (nu de tipul monofilament).

Practicarea pescuitului cu plase monofilament este interzisă întrucât caracteristicile acestei unelte de pescuit provoacă mari pagube resurselor acvatice vii (practic fiind reținute și exemplarele de dimensiuni reduse) cu un impact negativ major produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale.

În urma audierii inculpaților în cursul urmăririi penale, aceștia au declarat în mod similar și nesincer că nu este reală învinuirea ce li se aduce și că la data depistării de către organele de poliție nu practicau pescuitul comercial cu o unealtă setcă de tip monofilament. Au arătat că organele de poliție "ne-au legitimat, ne-au pozat și ne-au dat drumul"; .

În fața instanței, inculpatul X.X. a precizat că : "sfoara care se vede în fotografie este sfoara de la ancoră și cea cu care leg barca atunci când o acostez la mal";. O asemenea apărare este lipsită de orice logică, deoarece dacă era sfoara ancorei, inculpatul ar fi trebuit să o tragă în barcă și nu să lase ancora pe fundul fluviului, în plus nu ar mai fi avut nici cu ce să lege barca când ajungea la mal.

Inculpații au evitat să dea detalii concrete despre eveniment, în schimb s-au apărat spunând că este o înscenare pusă la cale de polițiștii care i-au depistat, pentru că ei sunt pescari cinstiți și nu le-au dat pește polițiștilor.

Instanța, din oficiu, a audiat cei doi polițiști care au detaliat modalitatea în care au depistat inculpații (filele 59, 60 dosar de fond). Aceștia se aflau în misiune de patrulare și efectuau controale tuturor pescarilor aflați la acel moment pe fluviu. În timp ce controlau ambarcațiunea martorilor Z.Z. și Z.Y., polițiștii au observat ambarcațiunea inculpaților și au hotărât să îi controleze și pe ei. Acest fapt se coroborează cu declarația martorului Z.Y. (fila 61 dosar de fond).

Polițiștii îi cunoșteau pe inculpați ca fiind pescari, iar în momentul când inculpații au spus că actele necesare efectuării activității de pescuit se află la mal, polițiștii le-au acordat prezumția de nevinovăție și le-au permis să meargă la mal pentru a le prezenta actele. Dar în momentul în care au observat că au aruncat sfoara plasei de pescuit în apă, abandonând-o, polițiștii au realizat că este posibil ca inculpații să desfășoare activități neautorizate.

Polițiștii au ales ca procedeu tactico-criminalistic să recupereze plasa de pescuit și să identifice posibili martori asistenți la constatarea faptei, mai ales că știau cum și unde îi pot găsi pe inculpați. În plus, un alt motiv plauzibil a fost faptul că inculpații aveau montat un motor de viteză, rapid, pe când polițiștii aveau montat unul de tracțiune, mai lent și care nu le-ar fi permis să îi ajungă pe inculpații care demaraseră spre mal.

Cele consemnate în procesul verbal de constatare sunt întărite de cele susținute de polițiști în fața instanței, astfel că instanța va considera că prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată de inculpați prin probele solicitate a fi administrate nemijlocit în fața instanței.

Inculpații nu au o explicație plauzibilă cu privire la fotografiile efectuate de organele de poliție și nici nu privire la unealta de pescuit identificată de către acestea. De asemenea nu motivează abandonarea ambarcațiunii în acea zonă și justificarea pentru care organele de poliție au procedat la reținerea acesteia (declarații inculpați - filele 31-38 dosar de urmărire penală).

Martorii Z.Z. și Z.Y. au arătat că pescuiau la o distanță apreciabilă față de ambarcațiunea inculpaților, astfel că nu au văzut exact ce s-a întâmplat. Instanța are în vedere corectitudinea declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală, urmând a pune nuanțarea declarațiilor date în fața instanței pe seama subiectivismului specific camaraderie de breaslă, fiind evident faptul că nu doresc să ajute la condamnarea unor colegi pescari.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza "Nicoleta Gheorghe contra României"; din 03.04.2012 a constatat că nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil din moment ce reclamanta a avut posibilitatea să conteste procesul verbal de constatare, tocmai pentru a răsturna prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură un astfel de act ce emană de organele care reprezintă autoritatea de stat.

Guvernul a contestat argumentul reclamantei și a subliniat că nu există nici o dovadă că instanțele interne ar fi avut idei preconcepute despre vinovăția reclamantei. Faptul că instanțele au atribuit o prezumție de temeinicie relativă procesului-verbal nu este contrar art. 6 § 2 din convenție, având în vedere caracterul diminuat al obiectivului reclamantei și respectarea de către instanțele respective a dreptului la apărare. Guvernul a adăugat că, în prezenta cauză, contrar stării de fapt din cauza Anghel contra României, polițistul s-a bazat pe propriile constatări făcute la locul incidentului pentru întocmirea procesului-verbal și că instanțele naționale nu au omis să respecte dreptul la apărare al reclamantei. Acesta susține, în cele din urmă, că practica națională a evoluat semnificativ în urma hotărârii Anghel, citate anterior, după cum atestă hotărârile instanțelor naționale de anulare a proceselor-verbale de contravenție în baza mijloacelor de probă prezentate de reclamanți în cursul procedurii judiciare sau administrate de instanțe la cererea celor interesați.

După exemplul Guvernului, Curtea a evidențiat că nu există dovezi că instanțele sesizate de reclamantă cu o contestație împotriva procesului-verbal întocmit de agentul de poliție la 1 mai 2004 au avut idei preconcepute în ceea ce privește vinovăția sa. Curtea reamintește că în orice sistem de drept există prezumții de fapt și de drept și că, în principiu, convenția nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să încadreze aceste prezumții între niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, seria A nr. 141-A, p. 15, pct. 28; Telfner împotriva Austriei, nr. 33501/96, pct. 16, 20 martie 2001). Curtea a stabilit dacă aceste limite nu au fost depășite în detrimentul reclamantei.

Curtea a subliniat că, în prezenta cauză, în legătură cu modificările aduse regimului juridic al contravențiilor, modificări survenite în cursul procedurii declanșate de reclamantă, aceasta putea fi sancționată pentru faptele care îi erau imputate doar cu amendă. Nu era așadar posibilă înlocuirea acestei sancțiuni cu o pedeapsă privativă de libertate, nici măcar în caz de neplată (a se vedea, a contrario, Anghel, citată anterior).

Nici litera și nici spiritul art. 6 din convenție nu împiedică o persoană să renunțe de bună voie la garanțiile care sunt consacrate în acesta în mod expres sau tacit, printre care cea de a întreba sau de a solicita audierea unui martor, însă această renunțare trebuie să fie neechivocă și să nu fie contrară niciunui interes public important [Håkansson și Sturesson împotriva Suediei, hotărârea din 21 februarie 1990, seria A nr. 171-A, pct. 66 și Kwiatkowska împotriva Italiei (dec.), nr. 52868/99, 30 noiembrie 2000]. Prin precizarea făcută în ședință publică în fața instanțelor naționale că nu dorește să solicite prezentarea altor probe, reclamanta s-a expus cu bună știință riscului unei condamnări întemeiate numai pe probele aflate la dosar, incluzând așadar procesul-verbal de contravenție pe care ea însăși l-a prezentat în fața judecătoriei și căruia îi era atribuită o prezumție de temeinicie relativă.

În prezenta cauză, Curtea nu identifică niciun indiciu privind caracterul inechitabil sau arbitrar. Faptul că instanțele, prin hotărâri motivate, au analizat motivele de nulitate invocate de persoana în cauză și au considerat că acestea nu atrăgeau nulitatea procesului-verbal așa cum ar fi dorit reclamanta nu este suficient pentru a pune la îndoială caracterul echitabil al procedurii în litigiu sau, mai ales, respectarea dreptului său la prezumția de nevinovăție.

Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a stabili că nu a fost încălcat, în speță, art. 6 din convenție.

Principiile Curții își găsesc aplicabilitate în speța de față, deoarece probatoriul principal îl constituie procesul verbal de constatare a unei stări de fapt, întocmit de organele autorității de stat în domeniul respectiv.

Inculpaților li s-a dat posibilitatea să răstoarne prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului verbal, însă prin apărările formulate s-au concentrat pe argumente de ordin personal, privitoare la dușmănia purtată de polițiști, în loc să aducă argumente de natură obiectivă, apte să ducă la răsturnarea celor constatate.

Instanța a reținut, dincolo de orice dubiu, că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, nesocotind normele legale referitoare la practicarea unui pescuit controlat. Inculpații au acționat în acest fel cu intenție directă, cu scopul de a obține bani, ocolind înregistrarea activității lor și plata taxelor aferente autorității din domeniul pescuitului și acvaculturii.

Dacă fiecare persoană ar proceda în modalitatea aleasă de inculpați, într-o perioadă determinată de timp s-ar ajunge la decimarea populației piscicole pe fluviul Dunărea, urmând că generațiile viitoare să afle de existența peștilor doar din poze, fără să mai aibă posibilitatea să afle ce înseamnă frumusețea pescuitului pe o apă curgătoare mare.

În drept, instanța a considerat că faptele au fost comise cu intenție directă astfel cum este reglementat în art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, autorii prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui.

Prin deținerea și utilizarea de către o persoană a uneltei de pescuit setcă de tip monofilament sunt întrunite elementele constitutive atât ale infracțiunii prevăzute de art.64 lit. i) cât și cele prevăzute de art.64 lit. k) din OUG 23/2008 (prima infracțiune nu este absorbită de secunda) întrucât prin reglementarea celor două infracțiuni legiuitorul a înțeles să sancționeze din punct de vedere penal atât comportamentul celui care deține unelte de pescuit în scop comercial fără a avea acest drept cât și situația deținerii/folosirii uneltelor de tip monofilament.

Prin urmare scopul reglementării legale este diferit în cazul celor două infracțiuni (una are în vedere scopul comercial intenționat de către inculpat, iar secunda are în vedere pericolul adus ecosistemului natural cauzat de folosirea plaselor de tip monofilament).

Art. 2 pct. 28-30 din OUG 23/2008 definește următorii termeni:

-licența de pescuit -" actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcațiune îndeplinește condițiile pentru desfășurarea activității de pescuit comercial";

-autorizație de pescuit - actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit;

-permis de pescuit - documentul individual și netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit.

Art.13 din OUG 23/2008 prevede că:

Licența de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcațiuni să desfășoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență

Navele și ambarcațiunile de pescuit au obligația de a avea la bord licența de pescuit.

Fapta inculpatului X.X., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcațiune care nu posedă licență de pescuit și unelte de pescuit comercial de tip monofilament, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit și producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit. a) și k) din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, ambele cu aplicarea art.38 alin. 2 din Cod penal.

Instanța a apreciat că fapta întrunește toate trăsăturile esențiale ale unei infracțiuni, respectiv, este prevăzută de legea penală ca infracțiune, este săvârșită cu vinovăție, este nejustificată și este imputabilă inculpatului, nefiind incidente în cauză nici una din cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.

Fiind vorba de o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptei săvârșite de inculpat.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 alin. 2 Cod penal, a ținut seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs (starea de pericol pentru ecosistem) ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (câștiguri ilicite de bani), natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpatul nu are antecedente penale), conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal nerecunoaștere și neregret), nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (are un loc de muncă) precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța a considerat că o pedeapsă cu amenda penală, orientată spre mediul limitelor speciale, ar constitui un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială. Inculpatul a avut o conduită bună pe tot parcursul procesului penal doar prin prezentarea în fața autorităților, dar nu a recunoscut și nu a regretat fapta comisă. A rugat instanța să țină cont de faptul că este pescar și ar avea nevoie de ambarcațiune și dacă va fi condamnat nu ar dori să o piardă.

Instanța a ținut cont de situația de fapt stabilită, de faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală, în consecință va aplica inculpatului o amendă penală și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui, deoarece conform legii speciale este obligatorie în astfel de cazuri.

Pericolul pentru ecosistem a fost unul real și doar întâmplarea a făcut să fie oprit inculpatul de la practicarea unui pescuit agresiv pe fluviul Dunărea.

În consecință, instanța a condamnat pe inculpatul X.X. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 lei și la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit";, prevăzută de art. 64 lit. a din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

În cazul infracțiunilor cercetate aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a pescui este obligatorie conform O.U.G nr. 23/2008.

A condamnat pe inculpatul X.X. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 lei și la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament";, prevăzută de art. 64 lit. k din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

Deoarece faptele sunt săvârșite în concurs ideal de infracțiuni, în temeiul art. 38 alin. 2 - art. 39 alin. 1 lit. c Cod penal a contopit pedepsele stabilite, inculpatul X.X. urmând să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul va executa o pedeapsă rezultantă de 120 (unasutădouăzeci) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 (douăzeci) lei.

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 din Codul penal instanța a aplicat inculpatului X.X. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive conform art. 68 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanța a avertizat inculpatul X.X. despre prevederile art. 63 din Codul penal, potrivit cărora în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii penale în cuantum de 2400 lei, instanța va înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii de 120 zile.

Fapta inculpatului X.Y., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcațiune care nu posedă licență de pescuit și fără a deține personal autorizație de pescuit, utilizând unelte de pescuit comercial de tip monofilament și fără a fi autorizat în vederea deținerii de unelte de pescuit comercial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescui; producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial și producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit. a), i) și k) din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, toate cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Cod penal.

Fiind vorba de o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptei săvârșite de inculpat.

Instanța va considera că o pedeapsă cu amenda penală, orientată spre mediul limitelor speciale, ar constitui un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială. Inculpatul a avut o conduită bună pe tot parcursul procesului penal doar prin prezentarea în fața autorităților, dar nu a recunoscut și nu a regretat fapta comisă. A rugat instanța să țină cont de faptul că nu are un loc de muncă și dacă va fi condamnat la plata unei sume mari de bani nu ar putea să o plătească.

Instanța a ținut cont de situația de fapt stabilită, de faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală, în consecință va aplica inculpatului o amendă penală, al cărei cuantum va fi mai mic, pe măsura posibilităților inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui, deoarece conform legii speciale este obligatorie în astfel de cazuri.

Pericolul pentru ecosistem a fost unul real și doar întâmplarea a făcut să fie oprit inculpatul de la practicarea unui pescuit agresiv pe fluviul Dunărea.

În consecință, instanța a condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei și la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit";, prevăzută de art. 64 lit. a din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

A condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei și la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial";, prevăzută de art. 64 lit. i din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

A condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei și la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament";, prevăzută de art. 64 lit. k din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

Deoarece faptele sunt săvârșite în concurs ideal de infracțiuni, în temeiul art. 38 alin. 2 - art. 39 alin. 1 lit. c Cod penal a contopit pedepsele stabilite, inculpatul X.Y. urmând să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul va executa o pedeapsă rezultantă de 150 (unasutădouăzeci) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 (zece) lei.

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 din Codul penal instanța a aplicat inculpatului X.Y. pedeapsa complementară obligatorie a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive conform art. 68 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanța a avertizat inculpatul X.Y. despre prevederile art. 63 din Codul penal, potrivit cărora în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii penale în cuantum de 1500 lei, instanța va înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii de 150 zile.

I - ambarcațiune de pescuit - Lotcă cu nr. 504 GL și motor marca Parsun-25Cp aparținând inculpatului X.X. (documente filele 17-24 dosar de urmărire penală). Acestea se află în custodia Biroului de Poliție Transporturi Navale Galați, nefiind posibilă predarea către alte instituții.

II - unealtă de pescuit setcă tip monofilament conform dovezii seria H nr. 0125101/11.07.2014 (fila 10 dosar de urmărire penală).

Având în vedere că aceste bunuri sunt ale inculpaților și au fost folosite efectiv la săvârșirea faptelor penale, instanța a apreciat că lăsarea lor în patrimoniul inculpaților ar prezenta un pericol de reiterare a comportamentului ilicit, motiv pentru care, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală în referire la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 66 alin. 1 și 3 din O.U.G nr. 23/2008, a dispus confiscarea specială de la inculpatul X.X. :

- a plasei de pescuit monofilament tip setcă, depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Poliției Municipiului Galați, conform dovezii seria H nr. 0125101 din data de 11.07.2014,

- a ambarcațiunii de pescuit tip lotcă, cu numărul de înmatriculare 504 GL și a motorului aferent marca Parsun F 25 BMS - 25 Cp aflate în custodia Biroului de Poliție Transporturi Navale Galați.

În temeiul art. 272 din Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală, instanța a obligat pe inculpații X.X. și X.Y. la plata sumei de 200 lei fiecare (din care suma de 120 lei aferentă urmăririi penale) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, această sumă fiind generată de desfășurarea procesului penal ca urmare a comportamentului necorespunzător al inculpaților cu privire la activitatea de pescuit controlat.

Calea de atac

Nici părțile și nici Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați nu au formulat cale de atac, hotărârea rămânând definitivă prin neapelare.

Problema de drept

În cazul infracțiunilor prevăzute de art. 64 din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, pedeapsa prevăzută este amenda penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani ca și pedeapsă complementară.

Săvârşirea de infracţiuni din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aflate în concurs formal de infracţiuni.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Săvârşirea de infracţiuni din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aflate în concurs formal de infracţiuni.