Soluţionarea acţiunii civile. Act notarial din care rezultă că partea civilă a primit de la asigurător suma de 50.000 Euro, renunţând la toate pretenţiile civile
| Comentarii |
|
În soluţionarea laturii civile a procesului penal operează principiul disponibilităţii părţilor. Din declaraţia notarială a părţii civile din data de 20.10.2009, aceasta a precizat că „în cazul în care voi primi de la E.R.A.R. SA suma de 50.000 euro în contul X cu titlu de despăgubiri morale şi materiale pentru accidentul auto din data de 2.11.2007, mă oblig să renunţ la pretenţiile reprezentând daune materiale şi morale pretinse societăţii de asigurări E.R.A.R. SA formulate în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa, nemaiavând nici o pretenţie de natură civilă (morală sau materială) faţă de societatea de asigurări sus menţionată”. La termenul din data de 4.10.2011, partea civilă arată că a primit suma de 50.000 euro doar pentru operaţia de la picior, însă pentru celelalte cheltuieli nu i s-a acordat nimic. Insă, această susţinere a părţii civile încalcă principiul disponibilităţii care guvernează soluţionarea acţiunii civile, aceasta menţionând în acest sens în mod expres în faţa unui notar public la data de 2.11.2009 că: „renunţ la pretenţiile civile, atât materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. SA în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. SA pentru accidentul auto din data de 2.11.2007”.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 882 din 4 octombrie 2011
Prin sentința penală nr. 97/29.01.2011 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr. 8164/212/2009 s-a hotărât:
„în baza art. 184 alin. (2) și (4) C.pen. condamnă inculpatul M.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
în baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durată de 2 ani și 8 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 C.pen.
în baza art. 359 C.pen. raportat la art. 83, art. 84 C.pen. atrage atenția inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor atrage revocarea suspendării condiționate.
în baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C.pen.
în baza art. 71 alin. (5) C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
în baza art. 14 și art. 346 C.pen. raportat la art. 998-999 C.civ., art. 1000 alin. (3) C.civ. obligă inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL și alături de asigurătorul SC E.A.R. SA (asigurătorul urmând să răspundă în limita plafonului legal) la plata următoarelor sume:
- 72.893,33 lei cu titlu de daune materiale și 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părții civile M.D.;
- 9.258 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
în baza art. 14 și art. 346 C.pen. raportat la art. 998-999 C.civ. 1000 alin. (3) C.civ. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL și alături de asigurătorul SC E.A.R. SA la plata unei prestații periodice, lunare, în cuantum de 600 lei în favoarea părții civile M.D., de la data pronunțării prezentei hotărâri până la redobândirea capacității de muncă.
Respinge restul pretențiilor civile ca neîntemeiate.
în baza art. 193 alin. (1) și (2) C.pen. obliga inculpatul alaturi de asiguratorul SC E.A.R. SA, catre partea civila M.D. la plata sumei de 3600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 2.11.2007, inculpatul M.I. se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu la SC A.I. SRL Constanța si efectua o deplasare cu autotrenul marca DAF, cu nr. de înmatriculare CT…, ce tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT…, pe DN3, dinspre localitatea Valu lui Traian către municipiul Constanta.
Ajungand la km. 246+660 m, inculpatul a pierdut controlul direcției, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare CT…, condus de partea vătămată M.D.
In urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate M.D. și a numitului H.R., pasager în autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare CT…, care au fost transportați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța pentru investigații.
Partea vatamata M.D. a suferit leziuni pentru care i-au fost necesare 1 an de zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în pericol viața prin hemoragie și contuzie meningo-cerebrală, conform raportului de constatare medico-legala nr. l65/AC din data de 9.05.2008, emis de Serviciul de Medicină Legală Constanța.
Din raportul de expertiză medicală nr. 2823/8.11.2010 întocmit de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă reiese că partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficiență globală medie prin tulburări în metabolismul cerebral și tulburări locomotorii, prezentând 50% incapacitate adaptivă și 50% capacitate de muncă pierdută.
Din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in faza de urmarire penala rezulta ca, starea de pericol a fost creată în exclusivitate de inculpatul M.I. care, rulând nepreventiv, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia care circula regulamentar. Viteza de deplasare a autotractorului condus de inculpat, în premomentul producerii accidentului, a fost stabilită la 92-93 km/h, valoare ce corespunde cu diagrama tahograf atașată la dosar și care este peste limita maximă admisă în zonă. Cauza care a condus la producerea accidentului rutier a constituit-o conducerea nepreventivă și cu viteză peste limita admisă a autotrenului de către inculpatul M.I. care, în nicio situație, nu avea dreptul de a trece peste axul drumului marcat cu linie dublă continuă.
Partea vatamata a aratat ca, la data de 2.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare CT… pe DN 3, dinspre mun. Constanța către Bucuresti; ajungând la intrarea în localitatea Valu lui Traian, în zona pădurii, în timp ce circula pe banda I cu o viteză de 50 Km/h, a observat farurile unui autovehicul care circula în direcția opusă și care a pătruns pe sensul său de mers; partea vătămată a arătat că a acționat sistemul de frânare, a tras dreapta de volan, după care a auzit o bubuitură și și-a pierdut cunoștința.
Martorul H.R. a arătat că, la data de 2.11.2007, în jurul orelor 22:40, se afla ca pasager pe locul din dreapta fata în autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare CT… condus de partea vătămată pe DN 3, dinspre mun. Constanța către Bucuresti; la intrarea în loc. Valu lui Traian, în zona pădurii, a observat la cca. 50-100 m în față farurile unui autovehicul care circula în direcția opusă care nu păstra banda sa de circulație și apoi a realizat că acest autovehicul se îndreaptă către autoturismul condus de partea vătămată.
Inculpatul a aratat ca la data de 2.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autotrenul marca DAF, cu nr. de înmatriculare CT…, ce tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT…, pe DN3, dinspre localitatea Valu lui Traian către municipiul Constanta; după ce a trecut de localitatea Valu lui Traian, în timp ce circula pe banda II, a fost depășit peste marcajul continuu de un autoturism care a frânat în fața sa; pentru a evita coliziunea cu acest autoturism, inculpatul a arătat că a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune cu autoturismul condus de partea vătămată.
Pe baza tuturor probelor administrate in cauza, respectiv, proces verbal de cercetare la fata locului, declaratiile partilor implicate in evenimentul rutier, declarațiile martorului H.R., raportul de expertiza tehnica auto, raportul de constatare medico-legala, raportul de expertiză medicală, instanta va retine vinovatia inculpatului M.I. pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, si incalcarea de catre acesta a dispozitiilor art. 50 alin. (l) lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată și art. 120 alin. (l) lit. i) din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002, republicată, urmand sa se retina culpa exclusiva in producerea accidentului.
Va fi inlaturata apararea inculpatului, in sensul ca a fost depășit peste marcajul continuu de un autoturism care a frânat în fața sa, întrucât aceste aspecte nu au fost dovedite cu nici un mijloc de probă.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului M.I., care la data de 2.11.2007, în timp ce conducea autotrenul marca DAF, cu nr. de înmatriculare CT…, ce tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT…, pe DN3, a pierdut controlul direcției, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare CT…, din eveniment rezultând vătămarea corporală a numitei M.D. care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 1 an de zile de îngrijiri medicale, fiindu-i pusă în pericol viața prin hemoragie și contuzie cerebrală, intrunește elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin. (2) și (4) C.pen.
Instanta apreciaza ca fiind dovedita fapta de natura penala a inculpatului, savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege, culpa cu prevedere, și aceasta constituie infractiune pentru care se va aplica o pedeapsa in limitele prevazute de lege.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de stabilire a pedepsei prevazute in art. 52 C.pen. si art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala a Codului penal, modalitatea concreta de comitere a faptei, constand in producerea unui accident soldat cu lovirea unei persoane ce a necesitat un numar mare de ingrijiri medicale, din culpa sa exclusiva, consecintele producerii accidentului, dar si datele ce caracterizeza persoana inculpatului care este în vârstă de 55 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale și care a manifestat o vădită lipsă de interes față de prezentul proces penal.
Pentru aceste considerente, instanta va condamna pe inculpatul M.I. la o pedeapsa situata spre minimul special prevazut de lege, de 8 luni inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 184 alin. (2) si (4) C.pen.
De asemenea, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C. pen. instanța apreciază că reeducarea inculpatului, in sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fără privare de libertate, dând posibilitatea inculpatului să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relațiile sociale pe care a înțeles să le încalce prin săvârșirea infracțiunilor astfel că va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit in condițiile art. 82 C.pen. și compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani .
Instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării acordate.
în baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen. și în baza art. 71 alin. (5) C.pen. se va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Cu privire la latura civila, se constata ca partea vatamata M.D. s-a constituit parte civila cu suma de 350.000 lei daune materiale, reprezentand cheltuieli ocazionate de spitalizare, consultații medicale, deplasarea la unitati spitalicesti, plata unui îngrijitor, beneficiul nerealizat - diferența dintre veniturile salariale obținute la societatea unde era angajată la momentul producerii accidentului și veniturile realizate la actualul loc de muncă, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei, eveniment care nu a mai avut loc datorită accidentului; despăgubiri periodice lunare în cuantum de 500 euro si 500.000 lei daune morale pentru suferinta provocata de accident.
De asemenea, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța s-a constituit parte civila cu suma de 9258 lei reprezentând daune materiale.
Instanța constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită a inculpatului constând în provocarea unui accident rutier prin neobservarea prevederilor legale, prejudiciile materiale suferite de părțile civile și morale suferite de partea civila M.D., legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii, vinovăția dovedită a inculpatului.
Instanta va admite, in parte, actiunea civila formulata de partea civila M.D., in contradictoriu cu inculpatul, partea responsabila civilmente si asiguratorul de raspundere civila, inculpatul fiind obligat sa raspunda intrucat prin actiunea sa ilicita a adus prejudicii partii civile, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, asiguratorul SC E.A.R. SA va raspunde alaturi de inculpat in temeiul Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asa cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 61/2005 si prin Legea nr. 172/2004, iar partea responsabila civilmente va fi tinuta sa raspunda intrucat prin actiunea ilicita a inculpatului ce se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu la societatea citata in proces s-a produs un prejudiciu, fiind indeplinite conditiile raspunderii pentru fapta altuia.
In ceea ce priveste daunele materiale, instanta va avea in vedere pentru partea civila M.D., faptul ca aceasta a facut dovada cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu inscrisuri fiind completata cu proba testimoniala cu martorii B.A. și H.M. pentru cheltuielile privind consulatații medicale in cuantum de 493,33 lei, cheltuielile cu deplasarea la unitati spitalicesti in valoare de 10.000 lei, cheltuieli ocazionate de plata martorei H.M. care a îngrijit partea vătămată în cuantum de 8.400 lei, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei în valoare de 30.000 lei, eveniment care era programat la data de 10.11.2007 și care nu a mai avut loc datorită accidentului, la care se adaugă beneficiul nerealizat - diferența dintre veniturile salariale obținute de partea vătămată la societatea unde era angajată la momentul producerii accidentului și veniturile realizate la actualul loc de muncă în cuantum de 24.000 lei.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză medicală nr. 2823/8.11.2010 întocmit de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă din care reiese că partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficiență globală medie prin tulburări în metabolismul cerebral și tulburări locomotorii, prezentând 50% incapacitate adaptivă și 50% capacitate de muncă pierdută, ținând cont de principiul reparării integrale a prejudiciului, instanța va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL și alături de asigurătorul SC E.A.R. SA la plata unei prestații periodice, lunare, în cuantum de 600 lei în favoarea părții civile M.D., de la data pronunțării prezentei hotărâri până la redobândirea capacității de muncă.
Referitor la restul daunele materiale pretinse de partea vătămată M.D., principiul actori incumbit probatio expres prevăzut de legiuitor prin dispozițiile art. 1169 C.civ. presupune ca cel ce face o propunere înaintea judecății este obligat a dovedi. Ori, în speță, partea vătămată nu au făcut dovada celorlalte pretenții solicitate, astfel că acestea vor fi respinse ca neîntemeiate.
In ceea ce priveste daunele morale, fata de natura leziunilor suferite de partea civila, ce au determinat imobilizarea partii vatamate pe o durata mare de timp, resimtindu-se si dupa acest interval de timp si ramanand in continuare cu sechele si suportand dureri, instanta va aprecia ca pentru disconfortul fizic si suferinta partii civile suma de 100.000 lei este in masura sa compenseze aceste suferinte, urmand ca restul pretentiilor solicitate cu acest titlu sa fie respinse ca neintemeiate.
Conform adresei nr. 24506 din 9.10.2009 partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părții civile M.D. în perioada 2.11-12.12.2007 cheltuieli în cuantum de 9258 lei, astfel că se va dispune obligarea inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL și alături de asigurătorul SC E.A.R. SA la plata acestei sume.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs asiguratorul SC A.A. SA și partea responsabilă civilmente SC A.I.T. SRL
în dezvoltarea motivelor de recurs ale asiguratorului SC A.A. SA (fostă E.R.A.R. SA) s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și rejudecând, respingerea acțiunii civile a părții civile M.D., întrucât aceasta a dat declarație notarială prin care a renunțat la pretențiile civile, fiind despăgubită de asigurator cu suma de 50.000 euro.
în dezvoltarea motivelor de recurs ale părții responsabile civilmente SC A.I.T. SRL s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și respingerea în totalitate a pretențiilor civile formulate de M.D., prejudiciul fiind integral recuperat, despăgubirile date de asigurator fiind chiar mai mari decât cele acordate de instanță.
în recurs, asiguratorul a depus la dosar, în copie, o declarație notarială a părții civile M.D. din data de 20.10.2009, o declarație notarială a părții civile M.D. din data de 5.11.2009 și un ordin de plată.
Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de recurs.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cele două recursuri formulate în cauză sunt fondate, pentru următoarele:
Din examinarea motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile formulate vizează doar soluționarea laturii civile a cauzei, nefiind aduse critici cu privire la modalitatea de soluționare a laturii penale.
în ceea ce privește soluționarea laturii civile, Curtea reține că în civil operează principiul disponibilității părților.
Din declarația notarială a părții civile M.D. din data de 20.10.2009, Curtea constată că partea civilă M.D. a precizat că „în cazul în care voi primi de la E.R.A.R. SA suma de 50.000 euro în contul X cu titlu de despăgubiri morale și materiale pentru accidentul auto din data de 2.11.2007, mă oblig să renunț la pretențiile reprezentând daune materiale și morale pretinse societății de asigurări E.R.A.R. SA formulate în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanța, nemaiavând nici o pretenție de natură civilă (morală sau materială) față de societatea de asigurări sus menționată”.
Ulterior, ca urmare a plății la data de 2.11.2009 de către asigurator a echivalentului în lei a sumei de 50.000 euro în contul indicat de către partea civilă M.D., parteaață de societatea de asigurări sus menționată” Constanța, nemaiavând nici o pretenție de natură civilă (morală sauparteapartea civilă M.D. a dat o declarație notarială la data de 05.11.2009, Curtea constatând că această parte civilă a menționat în mod expres că „renunț la pretențiile civile, atât materiale cât și morale formulate împotriva E.R.A.R. SA în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanța și nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. SA pentru accidentul auto din data de 2.11.2007”.
Curtea mai reține că la termenul din data de 4.10.2011 partea civilă M.D. arată că a primit suma de 50.000 euro doar pentru operația de la picior, însă pentru celelalte cheltuieli nu i s-a acordat nimic.
Curtea apreciază însă că această susținere a părții civile M.D. încalcă principiul disponibilității care guvernează soluționarea acțiunii civile, aceasta menționând în acest sens în mod expres în fața unui notar public la data de 2.11.2009 că: „renunț la pretențiile civile, atât materiale cât și morale formulate împotriva E.R.A.R. SA în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanța și nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. SA pentru accidentul auto din data de 2.11.2007”.
Prin urmare, Curtea constată că, în mod injust, instanța de fond a obligat inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL și alături de asigurătorul SC E.R.A.R. SA (asigurătorul urmând să răspundă în limita plafonului legal) la plata sumei de 72.893,33 lei cu titlu de daune materiale și 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părții civile M.D., atâta timp cât această parte civilă renunțase la toate pretențiile civile ca urmare a primirii sumei de 50.000 euro.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., Curtea va admite recursurile declarate de către asiguratorul SC A.A. SA și partea responsabilă civilmente SC A.I.T. S.R.L, va extinde efectele recursului și în ceea ce-l privește pe inculpatul M.I., potrivit art. 385/7, va casa în parte hotărârea recurată și, rejudecând, va respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă M.D. în contradictoriu cu inculpatul M.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente și asigurătorul de răspundere civilă.
Conform art. 192 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina statului.
(Judecător Dan Iulian Nastase)
