Sporurile de pedeapsă în cazul concursului de infracţiuni Aprecierea judecătorului privind cazurile aplicării acestuia

Comentarii

0

C.A. Ploieşti, nr. 960 din 04.12.2006

Aplicarea cumulului juridic al pedepselor în cazul concursului de infracţiuni, nu poate constitui un unic argument privind constatarea ca neîndestulătoare a pedepsei celei mai grele aplicate, judecătorul având obligaţia să facă o apreciere concretă, legată de pericolul social concret al infracţiunii şi pedeapsa inculpatului. Prin sentinţa penală nr. 255/2006, Judecătoria Pogoanele a condamnat pe inculpatul S.C.I. la pedeapsa de 3,6 ani închisoare pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat prevăzute de art. 208-209 lit. g) şi i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., reţinându-se că acestea au fost săvârşite în concurs real. În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 1 an, în total 4 ani şi 6 luni închisoare. Motivând aplicarea sporului de pedeapsă de 1 an închisoare, instanţa de fond a reţinut ca unic argument aplicarea acestuia „ca echivalent al pedepselor ce nu se vor mai executa”, deci în considerarea aplicării regulilor cumulului juridic de infracţiuni.

Prin decizia penală nr. 303 din 17 octombrie 2006, Tribunalul Buzău a respins ca nefondat apelul inculpatului. Curtea a apreciat însă întemeiat recursul acestuia şi a dispus înlăturarea sporului de 1 an închisoare, aplicat după contopirea pedepselor concurente. S-a considerat că necesitatea aplicării sporului de pedeapsă trebuia să decurgă nu din înseşi dispoziţiile legale, ci din aplicarea concretă, legată de insuficienţa pedepsei celei mai grele, aplicate în raport de pericolul social concret al infracţiunii şi persoana infractorului. S-a concluzionat că, atâta timp cât legiuitorul consacră în Codul penal în vigoare sistemul cumulului juridic al pedepselor în cazul concursului de infracţiuni, aceste dispoziţii nu pot constitui unic argument în aprecierea ca neîndestulătoare a pedepsei celei mai grele aplicate, o astfel de apreciere fiind necesar să se bazeze doar pe elementele concrete din speţa dedusă judecăţii.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Nulitate absolută Cercetare judecătorească Încălcarea dreptului la apărare Concurs între o infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu şi o infracţiune la plângerea prealabilă a părţii vătămate Recursul părţii vătămate în latura penală Inadmisibilitate Achitare greşită pentru motivul prevăzut de art 10 lit a Cod procedură penală fapta nu există Înşelăciune în forma complicităţii Menţinerea arestării preventive în cursul judecăţii Inculpat aflat în executarea altei pedepse stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă Imposibilitatea aplicării sporului de pedeapsă prevăzut de art 39 alin 4 C pen în cazul revocării suspendării condiţionate a executării unei pedepse Dreptul la un proces echitabil Dreptul la apărare Inculpaţi condamnaţi pentru mai multe infracţiuni decât cele pentru care au fost trimişi în judecată prin rechizitoriu Limitele aplicării legii penale Aplicarea legii penale în timp Legea penală mai favorabilă Evaziune fiscală