Termenul de recurs împotriva deciziei pronunţate în apel de desesizare şi restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 145/13.04.2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în baza art. 379 pct. 2 lit. b) CPP în referire la art. 380 CPP, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinţei penale nr. 453/P/03.03.2010 pronunţată de Judecătoria Mangalia, s-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi s-a trimis cauza Parchetului dc pe lângă Judecătoria Medgidia în vederea respectării dispoziţiilor privind legala sesizare a instanţei.
împotriva sus-menţionatei decizii a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.
La termenul de judecată din 23.06.2011, Curtea de Apel Constanţa a invocat excepţia tardivităţii recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, excepţie admisă cu opinie majoritară, având în vedere următoarele considerente:
Conform art. 385' CPP, termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Termenul de recurs de 10 zile este aplicabil atunci când în apel se pronunţă vreuna din soluţiile prevăzute de art. 379 CPP, respectiv respinge apelul, menţinând hotărârea atacată dacă apelul este tardiv sau inadmisibil sau dacă apelul este nefondat, sau admite apelul şi desfiinţează sentinţa primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre, şi procedează potrivit art. 345 şi urm. privind judecata în fond ori desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate.
Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. (2), cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.
Este de observat că instanţa de apel nu a pronunţat nicio astfel de soluţie, ci soluţia prevăzută de art. 380 CPP, potrivit căreia, dacă hotărârea este desfiinţată pentru că s-a constatat existenţa vreunuia dintre cazurile
prevăzute în art. 332 alin. (2), se dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua măsuri în vederea refacerii urmăririi penale.
în consecinţă, devin aplicabile dispoziţiile procedurale reglementate prin art. 332 CPP.
Conform art. 332 alin. (4) CPP, împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
Este evident că decizia instanţei de apel este o hotărâre de desesizare şi, având în vedere că dispoziţiile art. 380 fac trimitere la art. 332 CPP, s-a apreciat că în cauză termenul de recurs este de 3 zile, şi nu cel de 10 zile.
Opinie separată
Recursul declarat a fost formulat în termenul legal de recurs de 10 zile, termen care este aplicabil în cauză, iar nu termenul de 3 zile prevăzut de art. 332 alin. (4) CPP.
Potrivit art. 332 alin. (1) şi (2) CPP, când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătoreşti, că în cauza supusă judecăţii s-a efectuat cercetare penală de un alt organ decât cel competent, instanţa se desesi-zează şi restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art. 268 alin. (1). Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanţa, în urma cercetării judecătoreşti, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infracţiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare; instanţa se desesi-zează şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale şi în cazul nerespectării dispoziţiilor privitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de către apărător.
In alin. (4) se prevede că împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de către orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
Aceste dispoziţii sunt aplicabile exclusiv pentru judecata în primă instanţă, dat fiind că art. 332 CPP face parte din Titlu II - Judecata, Capitolul II - Judecata în prima instanţă, astfel că localizarea şi conţinutul acestui text de lege, ce face referire exclusiv la proceduri aplicabile primei instanţă, converg către concluzia că textul de lege nu poate fi extins şi în cazul soluţiilor de desesizare pronunţate de instanţa de apel.
Decizia penală pronunţată dc Tribunalul Constanţa, prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii actului de sesizare, este în mod evident o hotărâre de desesizare, dar natura juridică a hotărârii instanţei de apel nu atrage în mod necesar aplicabilitatea dispoziţiilor art. 332 alin. (4) CPP.
Potrivit art. 380 CPP, dacă instanţa de apel constatată existenţa vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 332 alin. (2), dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua măsuri în vederea refacerii urmăririi penale. Acest text de lege dă posibilitatea pronunţării de către instanţa de apel a unei hotărâri de desesizare, însă dispoziţiile art. 380 CPP fac trimitere exclusiv la cazurile prevăzute de art. 332 CPP, ce permit restituirea cauzei, dar nu menţionează aplicabilitatea întregii proceduri reglementate de art. 332 CPP, deci nici la vreun termen derogator de recurs aplicabil hotărârii de desesizare a instanţei de apel.
De altfel, interpretarea dispoziţiilor procesuale este supusă principiului interpretării restrictive a excepţiilor de la procedura obişnuită. Termenul de recurs de 3 zile prevăzut de art. 332 alin. (4) CPP este un termen special, aplicabil într-o ipoteză singulară - hotărârea de desesizare a primei instanţe şi, în lipsa unei prevederi explicite, aplicabilitatea sa nu poate fi extinsă la decizia instanţei de apel prin care se pronunţă o hotărâre de desesizare.
Natura derogatorie a termenului de recurs de 3 zile rezultă din prevederile art. 385' CPP, potrivit căruia termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Calea de atac împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, este reglementată de art. 385' alin. (1) lit. e) CPP [în redactarea în vigoare anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 202/2010, care nu sunt aplicabile cauzei, deoarece hotărârea primei instanţe a fost pronunţată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2902/2010, care prevede în art. XXIV alin. (1) că hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a legii rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul], respectiv recursul, iar termenul de recurs este cel reglementat de art. 3853 CPP, şi anume 10 zile. Nu există nicio prevedere procedurală care să stabilească un alt termen de recurs decât cel dc 10 zile pentru deciziile deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale.
C.A. Constanţa, s. pen., min. şi fam., dec. nr. 615/P/27.06.2011
Notă. Prin Dec. nr. 28/16.04.2007 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, în dosarul nr. 53/2006, s-a stabilit că hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, în vederea refacerii actului de sesizare, în temeiul art. 300 alin. (2) CPP, este supusă căii ordinare de atac a recursului, într-un termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă, potrivit art. 332 alin. (4) CPP.
