Ucidere din culpă. Culpa victimei în producerea accidentului de circulaţie
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 455/2001, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de parchet împotriva deciziei penale nr. 114/2000 a Tribunalului Prahova, şi a dispus casarea acesteia, menţinându-se sentinţa penală nr. 1727/2000 a Judecătoriei Ploieşti.
Instanţa de fond a constatat că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, reţinând că la data de 10 aprilie 1999 acesta se deplasa cu autoturismul proprietate personală pe D.N. 1, dinspre Bucureşti spre Ploieşti, şi pe raza localităţii Bărcăneşti a apărut din sens contrar, circulând cu o viteză excesivă pe un traseu sinuos, autoturismul condus de victima aflată sub influenţa băuturilor alcoolice. Aceasta a efectuat un viraj dreptunghiular, ajungând aproape perpendicular pe axul drumului, pe celălalt sens de mers. Deşi a observat de la circa 50 de metri acest lucru, inculpatul nu a mai putut evita impactul, lovind lateral dreapta autoturismului condus de victimă, iar manevra sa de efectuare a unui uşor viraj spre dreapta a fost inutilă, în condiţiile în care se deplasa cu circa 115/km/h în localitate şi în apropierea unei treceri de pietoni semnalizată corespunzător. în urma evenimentului rutier, victima NS, în vârstă de 31 de ani, a suferit leziuni grave, care au condus la deces.
Instanţa de apel a achitat inculpatul, dând o nouă interpretare probelor administrate în cauză, şi reţinând concluziile raportului de expertiză tehnică din cursul judecării apelului. S-a mai reţinut că autoturismul condus de victimă, ca urmare a unei manevre bruşte de viraj spre stânga, a pătruns pe sensul de mers al inculpatului, manevră care nu putea fi prevăzută de acesta din urmă, astfel încât impactul nu putea fi evitat.
Curtea de Apel Ploieşti a apreciat că principala vinovată de producerea accidentului este victima, care a condus autoturismul sub influenţa băuturilor alcoolice şi a pătruns brusc pe celălalt sens de mers. Totodată, făptuitorul este şi el vinovat, deoarece, aşa cum se concluzionează în raportul de expertiză tehnică auto efectuată în cursul urmăririi penale, putea evita producerea accidentului, dacă s-ar fi deplasat cu viteza legală de deplasare în localitate. Ori inculpatul s-a deplasat cu o viteză de circa 115 km/h, în condiţiile în care limita maximă legală era de 50 km/h. între actul culpabil al inculpatului şi rezultatul produs, există un raport cauzal, culpa acestuia constând în încălcarea normelor de circulaţie prevăzute de art. 47 lit. a şi art. 48 lit. n din regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1966, republicat.
Decizia penală nr.455/2001 a Curţii de Apel Ploieşti
