Vătămare corporală din culpă, criterii de apreciere a daunelor materiale şi morale
| Comentarii |
|
Judecătoria GĂEŞTI Sentinţă penală nr. 847 din data de 19.05.2015
Prin sentința penală nr. 847 din data de 19.05.2015, Judecătoria Găești a hotărât următoarele:
"În baza art. 19 și 25 din Noul Cod de Procedură Penală, raportat la art. 397 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală:
Admite în parte acțiunea civilă alăturată celei penale formulată de partea civilă SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI.
Obligă pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., la plata către partea civilă SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI a următoarelor sume:
- 100.000 de lei cu titlu de daune morale;
- 135 de lei cu titlu de daune materiale;
Respinge, în rest, ca neîntemeiate, pretențiile părții civile privind acordarea de daune morale și materiale, inclusiv acordarea veniturilor nerealizate în viitor.
Ia act că SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ DÂMBOVIȚA nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Admite acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, formulată de partea civilă SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE.
Obligă pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE suma de 69,981 de lei reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată SAA.
Admite acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, formulată de partea civilă SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "BAGDASAR-ARSENI";.
Obligă pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "BAGDASAR-ARSENI"; suma de 6129,57 de lei reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată SAA.
În baza art. 276 alin. 1 și 2 din Noul Cod de Procedură Penală:
Obligă pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI, suma de 152 de lei reprezentând contravaloarea prestațiilor medico-legale (noua expertiză medico-legală).
În baza art. 408 și următoarele din Noul Cod de Procedură Penală:
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2015";.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Găești a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 267 din data de 06.06.2013, pronunțată în dosarul nr. 88/232/2013 al Judecătoriei Găești, instanța a hotărât astfel:
În baza art. 184 alin. 2 și alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal:
Condamnă pe inculpatul ȘSV, fără antecedente penale: la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă la data de 12.04.2011, parte vătămată fiind SAA.
În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal:
Interzice inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În baza art. 81 și art. 82 Cod penal:
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni, reprezentând termen de încercare.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal:
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal.
Potrivit art. 359 Cod procedură penală:
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În ceea ce privește acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în prezentul proces penal:
În baza art. 320 indice 1 alin. 5 Cod procedură penală:
Disjunge latura civilă a cauzei și formează un nou dosar, căruia îi acordă termen de judecată la data de 12.09.2013, pentru când se vor cita părțile.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală:
Obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 385 indice 1 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 385 indice 3 Cod procedură penală:
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2013.
Sentința penală a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac.
Pentru a hotărî astfel cum s-a arătat mai sus, instanța a reținut ca situație de fapt că:
La data de 12.04.2011, ora 12,32, lucrători din cadrul Poliției orașului Găești au fost sesizați despre faptul că pe DJ 721 Gura Șuții, județul Dâmbovița, s-a comis un accident de circulație.
Din cercetările efectuate a rezultat că, la data de 12.04.2011, ora 12,32, inculpatul ȘSV a condus autoutilitara marca Ford Tranzit, cu numărul de înmatriculare ..., pe DJ 721 Gura Șuții, din direcția Târgoviște către Produlești, iar la km 17+107 m a pătruns pe acostamentul din dreapta și a acroșat cu bara de protecție din față și cu oglinda retrovizoare din dreapta pe persoana vătămată SAA, în vârstă de 10 ani, care se deplasa pe acostament.
Din accident a rezultat vătămarea corporală gravă a persoanei vătămate SAA, care conform certificatului medico-legal nr. 268/V din data de 20.05.2011, eliberat de SJML Dâmbovița, a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 120-130 zile de îngrijiri medicale.
Prin raportul de expertiză tehnică auto, întocmit de expert tehnic judiciar inginer Udrea Florian s-a concluzionat că accidentul rutier putea fi evitat numai de inculpatul ȘSV, în condițiile în care se comporta de asemenea manieră încât să nu constituie un pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice și nu circula cu autoutilitara pe acostamentul din partea dreaptă a carosabilului. De asemenea, s-a precizat că starea de pericol iminent de producere a accidentului a fost creată de inculpat în momentul în care a pătruns cu autoutilitara în trafic, pe acostamentul din partea dreaptă a sensului său de deplasare.
De asemenea, în cauză a fost întocmit un raport de expertiză tehnică auto de către Ruță Stelian, expert tehnic auto în cadrul Biroului Local de Expertize Tehnice Dâmbovița, desemnat de inculpatul ȘSV să participe alături de expertul Udrea Florian la întocmirea raportului de expertiză tehnică privind accidentul de circulație produs la data de 12.04.2011.
Conform acestuia, inculpatul putea să evite accidentul numai prin acțiuni preventive, manevrele care puteau fi executate în acest scop fiind avertizarea sonoră (cu claxonul) de la o distanță necesară și suficientă pentru ca autoutilitara să poată fi oprită prin frânare, dacă vreun copil de pe acostament sau din șanț s-ar fi îndreptat spre carosabil, reducerea vitezei, obligatorie la apariția indicatorului "copii"; sau la apariția copiilor, chiar dacă indicatorul lipsește, pregătirea piciorului pe pedala frânei, pentru ca în caz de necesitate să se reducă timpul de întârzieri fiziologice la acționarea frânei și deci oprirea autovehiculului să se realizeze într-un spațiu mai mic. S-a precizat că inculpatul a încălcat prevederile art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.
Aspectele reținute mai sus au reieșit din: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, raportul de expertiză tehnică depus de Udrea Florian, raportul de expertiză tehnică depus de Ruță Stelian, raportul de expertiză medico-legală, declarațiile de învinuit/inculpat.
În ședința publică din data de 21.02.2013, în prezența apărătorului său, inculpatul a solicitat să beneficieze de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod procedură penală. Astfel, inculpatul a declarat că recunoaște fapta săvârșită în modalitatea în care a fost descrisă în actul de sesizare a instanței.
Se poate constata și că prin minuta pronunțată în latura penală a prezentului dosar s-a disjuns latura civilă a cauzei și s-a format un nou dosar, căruia i s-a acordat termen de judecată la data de 12.09.2013.
Latura civilă a cauzei a fost înregistrată la Judecătoria Găești sub nr. 2464/232/2013 din data de 09.07.2013.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei deduse judecății, instanța a reținut următoarele:
Având în vedere art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil, instanța a constatat, ca un prim aspect, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, deoarece fapta care formează obiectul prezentului dosar a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil.
Conform Codului civil în vigoare la data de 12.04.2011, data săvârșirii infracțiunii, răspunderea delictuală este reglementată de art. 998-999, care stipulează că: "Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa";.
Totodată, din economia dispozițiilor art. 998-999 cod civil din 1864, reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv:
a) existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu;
b) existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală;
c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, întrucât pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să se poată stabili un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu;
d) existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.
În cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, aspect ce rezultă din sentința penală nr. 267 din data de 06.06.2013, pronunțată în dosarul nr. 88/232/2013 al Judecătoriei Găești, definitivă prin neexercitarea căii de atac, instanța penală statuând cu autoritate de lucru judecat că inculpatul, cu vinovăție, prin fapta sa, a produs părții civile un prejudiciu.
Referitor la existența faptei ilicite, instanța a reținut că, potrivit hotărârii de condamnare, care are autoritate de lucru judecat referitor la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o, inculpatul ȘSV, la data de 12.04.2011, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, a comis un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală gravă a persoanei vătămate SAA.
Totodată, din aceeași hotărâre rezultă și existența unui prejudiciu constând în vătămarea sănătății și a integrității corporale a persoanei vătămate, precum și legătura de cauzalitate dintre infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs.
Sub aspectul vinovăției, instanța reține că în cauză culpa aparține exclusiv inculpatului, cum s-a arătat de altfel și de către procuror în rechizitoriu, inculpatul însușindu-și fără rezerve cele menționate în actul de sesizare a instanței, solicitând să beneficieze de procedura simplificată prevăzută de art. 320 indice 1 Cod procedură penală anterior.
Astfel, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de Udrea Florian, cauza producerii accidentului a constituit-o pătrunderea în trafic a autoutilitarei conduse de inculpat pe acostamentul din dreapta direcției sale de deplasare. Accidentul rutier putea fi evitat numai de inculpat, dacă se comporta de asemenea manieră încât să nu constituie un pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice și dacă nu circula cu autoutilitara pe acostamentul din partea dreaptă a carosabilului. De asemenea, starea de pericol iminent de producere a accidentului a fost creată de inculpat.
Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de Ruță Stelian, evitarea producerii accidentului putea fi realizată prin acțiuni preventive, în sensul că inculpatul trebuia să țină sub observație și acostamentul de pe partea dreaptă, să se îndepărteze de acesta atunci când a trecut prin dreptul grupului de copii, chiar dacă depășea axul drumului, să execute manevre precum avertizarea sonoră, reducerea vitezei, pregătirea piciorului pe pedala frânei.
Astfel, inculpatul a încălcat dispozițiile art. 35 alin. 1 din O.U.G. 195/2002. Și victima putea evita accidentul dacă nu se oprea pe acostament în imediata apropiere a părții carosabile, dar ea nu a încălcat niciun articol din O.U.G. 195/2002.
Se reține și faptul că la data producerii evenimentului rutier din 12.04.2011 autoturismul condus de inculpat era asigurat pentru răspundere civilă obligatorie auto la S.C. Asigurarea Românească - Asirom Vienna Insurance Group S.A..
Instanța constată că persoana vătămată SAA, prin reprezentant legal - mama sa, s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, respectiv la data de 11.07.2011, cu suma de 150.000 de lei, din care 25.000 de lei daune materiale și 125.000 de lei daune morale.
Prin declarația din data de 02.10.2012, MI precizează că se constituie parte civilă cu suma de 25.000 de lei.
În fața instanței, în latura penală a cauzei, la primul termen de judecată, MI arată că se constituie parte civilă cu suma de 1.416.500 euro, sumă care reprezintă atât daune morale, cât și daune materiale. Partea civilă depune și o cerere scrisă în acest sens, în care susține că solicită de la inculpat următoarele sume:
- suma de 711.000 euro pentru prejudiciul fizic (biologic) de invaliditate,
- suma de 355.500 euro pentru prejudiciul moral (suferința cauzată, efectul negativ de ordin psihic),
- suma de 350.000 de euro cu titlu de daune materiale, din care 75.000 de euro reprezintă cheltuielile ocazionate de intervențiile medicale și de tratamentul medical prescris, cheltuielile de transport și cele aferente unei metode educaționale speciale, iar 275.000 de euro reprezintă veniturile nerealizate de minoră în viitor.
Având în vedere că cererea de constituire de parte civilă s-a formulat înainte de citirea actului de sesizare, conform Cod procedură penală anterior, în vigoare la acel moment, instanța a avut în vedere pretențiile majorate ale părții civile.
Este cunoscut că daunele materiale solicitate în cadrul procesului penal se acordă de instanță în măsura în care se administrează dovezi în acest sens, în timp ce cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, iar jurisprudența în materie este neunitară.
În speța de față, partea civilă a solicitat daune materiale în cuantum de 350.000 de euro, din care 75.000 de euro reprezintă cheltuielile ocazionate de intervențiile medicale și de tratamentul medical prescris, cheltuielile de transport și cele aferente unei metode educaționale speciale.
Cu toate acestea, daunele materiale cerute nu au fost decât parțial dovedite.
Legat de cheltuielile ocazionate de intervențiile medicale și de tratamentul medical prescris, acestea nu sunt dovedite prin înscrisuri depuse la dosarul cauzei, de exemplu chitanțe care să ateste realizarea și plata unor investigații, rețete care să cuprindă tratamentul medical prescris minorei și bonuri fiscale prin care să se confirme că respectivele medicamente chiar au fost achiziționate.
Cu privire la cheltuielile de transport solicitate, nu se arată pe ce traseu s-au făcut deplasările, de câte ori s-au efectuat acestea, cu ce mijloc de transport, nu se depun bonuri fiscale care să dovedească achiziționarea de combustibil și nici nu se propun martori care să lămurească aceste împrejurări.
În ceea ce privește cheltuielile aferente unei metode educaționale speciale, nu s-a arătat în concret în ce constau acestea. În declarația sa de constituire de parte civilă, MI arată că minora este nevoită să studieze în particular cu învățătoarea, dar nu s-a depus la dosarul cauzei nicio dovadă în acest sens, nu s-a precizat câte astfel de ședințe s-au desfășurat până la momentul constituirii de parte civilă, nu s-a arătat care este costul unei asemenea ședințe și, în lipsa unui înscris care să ateste că s-a plătit într-adevăr o sumă în schimbul acestor servicii nu se poate stabili dacă ele au fost efectuate de respectiva învățătoare contra cost sau fără o recompensă financiară, doar din dorința de a o ajuta pe minoră.
Totuși, la dosar se regăsesc trei chitanțe, două dintre acestea atestând plata unor servicii medicale, iar cea de-a treia plata unei taxe către Spitalul Clinic de Psihiatrie Profesor Doctor Alexandru Obregia, valoarea totală a acestora fiind de 135 de lei, sumă care se va acorda părții civile cu titlu de daune materiale.
În ceea ce privește suma de 275.000 de euro solicitată de partea civilă tot cu titlu de daune materiale și care reprezintă veniturile nerealizate de minoră în viitor, instanța apreciază că nu se poate acorda o astfel de sumă, din următoarele considerente:
Pentru a se putea vorbi despre existența prejudiciului, ca element al răspunderii civile delictuale, acesta trebuie să se reflecte în patrimoniul părții civile cu certitudine, iar dovada certitudinii trebuie să se materializeze într-o sumă de bani, cerința de față nefiind îndeplinită în ceea ce privește daunele materiale solicitate cu titlu de venituri nerealizate de minoră în viitor.
Un prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și atunci când poate fi evaluat în prezent. Sunt certe toate prejudiciile actuale, dar și prejudiciile viitoare și sigure. Prin prejudiciu actual se înțelege acela care s-a produs în totalitate până la data când se cere repararea lui. Prejudiciile viitoare și sigure sunt acele prejudicii care, deși nu s-au produs, este sigur că se vor produce, putând fi evaluate în prezent, pe bază de elemente îndestulătoare. Prejudiciul viitor - care este cert - nu se confundă cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine și, deci, nu poate justifica acordarea de despăgubiri. Obligația de a repara un asemenea prejudiciu (ipotetic) se naște și există numai după ce el s-a produs sau este sigur că se va produce.
Or nu se poate stabili în mod cert că minora nu va realiza venituri în viitor, cu atât mai mult cu cât în raportul de noua expertiză medico-legală, în ultimul paragraf, se arată că prognosticul este imprevizibil pe termen lung și nedeterminabil, putându-se obține o ameliorare progresivă, cu condiția asigurării aplicării continue a unui plan terapeutic neurologic, psihiatric și psihologic adecvat.
De asemenea, nimic nu o împiedică pe partea civilă ca, în momentul când astfel de prejudicii chiar se vor produce, să solicite repararea lor pe calea unei acțiuni civile separate, însă în prezent ele nici nu pot fi cuantificate și nici nu este sigur că se vor produce, astfel că nu poate fi obligat inculpatul la acoperirea lor, ele nefiind încă localizate în patrimoniul părții civile.
Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă, instanța a arătat că:
Partea civilă a cerut de la inculpat suma de 711.000 euro pentru prejudiciul fizic (biologic) de invaliditate și suma de 355.500 euro pentru prejudiciul moral în sensul de suferință cauzată, efect negativ de ordin psihic.
În opinia instanței, invaliditatea reprezintă tot un prejudiciu moral, deoarece este lezată o valoare neevaluabilă în bani, anume dreptul oricărei persoane la sănătate și integritate corporală, astfel că va face o analiză globală, atât cu privire la invaliditatea suferită, cât și cu privire la suferința de ordin psihic.
Instanța a constatat că solicitarea părții civile sub aspectul daunelor morale este întemeiată doar în parte.
Conform raportului de expertiză medico-legală din data de 20.05.2011, minora a necesitat 120-130 de zile de îngrijiri medicale ca urmare a politraumatismului de trafic rutier suferit la data de 12.04.2011.
Conform raportului de noua expertiză medico-legală depus la dosarul cauzei, la data de 13.02.2015 s-a constatat:
Ca situație de fapt, s-a reținut că la data de 12.04.2011, în timp ce se deplasa ca pieton pe DJ 721, în interiorul localității Gura Șuții, minora SAA, în vârstă de 8 ani la acel moment, a fost implicată într-un accident de circulație, fiind lovită de autoutilitara marca Ford Tranzit, condusă de ȘSV.
Din fișa UPU întocmită de Spitalul Județean de Urgență Târgoviște la data producerii accidentului reiese că, în urma impactului, minora a suferit un traumatism cranio-cerebral, intrând în comă profundă, scor Glasgow 5.
La aceeași dată, 12.04.2011, este transportată la Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni";, unde se consemnează cu privire la minoră următoarele: stare generală gravă, abolirea stării de conștiență - scor Glasgow 5, hemipareză dreapta, hematom epicranian dr. și stg., fractura ambelor oase ale gambei drepte.
În urma examenului neurologic efectuat la data de 20.05.2011 (la aproximativ 5 săptămâni după accident) se concluzionează că minora prezintă sechele post traumatism cranio-cerebral grav, deficit motor bilateral de tip piramidal predominant hemipareză dreapta, sindrom psihoorganic, recomandându-se recuperare neuromotorie, logopedică, neurotrofică.
La data de 10.01.2012 se emite certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap, cu o valabilitate de 12 luni, conform căruia minora se încadrează în gradul de handicap accentuat.
La data de 18.03.2013 (la aproximativ doi ani de la accident) minora este examinată la Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni";, concluzionându-se că prezintă atrofie optică parțială, pareză de nerv VI ochiul drept; tulburări de conduită și tulburări emoționale.
În perioada 25.11.2013 - 26.11.2013, minora este internată la Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni"; pentru reevaluare, diagnosticul la externare fiind: status post traumatism cranio-cerebral; atrofie optică parțială; sindrom cefalalgic; pareză nerv VI drept; întârziere mentală; tulburări de conduită și emoționale.
În perioada 25.11.2013 - 26.11.2013, minora este internată la Spitalul Clinic de Psihiatrie Profesor Doctor Alexandru Obregia, diagnosticul la externare fiind: tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție; întârziere mentală ușoară - IQ 54. Se constată de asemenea dificultăți de relaționare și de orientare spațio-temporală, traumatisme psihice și conflicte psihice, tulburări de limbaj și de comportament.
Noua expertiză medico-legală concluzionează că:
- minora prezintă sechele post traumatice, dar nu se poate stabili caracterul definitiv al acestora, putându-se obține o recuperare satisfăcătoare cu un plan terapeutic optim;
- minora prezintă tulburări funcționale ușoare/medii;
- din punct de vedere psihiatric și psihologic minora prezintă retard mintal ușor, sindrom piramidal drept cu tulburări funcționale moderate, atrofie optică parțială, sindrom cefalalgic, pareză nerv VI drept;
- în ceea ce privește tulburările de comportament afirmate, acestea nu sunt de intensitate patologică și pot fi determinate și de atitudinea familiei;
- nu se poate afirma că există o incapacitate de adaptare socială a minorei în sensul psihiatric.
Din declarația martorei BAF reiese că minora nu se mai poate adapta în grupul de copii din care făcea parte, merge mai greu cu un picior (îl târăște), ține capul mai mult aplecat într-o parte, nu mai poate folosi mâna dreaptă, iar un ochi pare mai mare decât celălalt.
Din declarația martorei IES rezultă că minora a devenit agresivă după accident, este respinsă de grupul de copii din care făcea parte, aceștia spunându-i "handicapată";, nu se mai joacă așa cum făcea înainte, a rămas cu un defect vizibil la ochiul drept, care pare puțin mai mare decât celălalt, nu prea mai folosește mâna dreaptă, mâncând cu cea stângă.
Conform certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap din data de 16.12.2014, minora se încadrează în gradul de handicap accentuat, certificatul fiind valabil timp de 12 luni.
În literatura de specialitate, dar și în practica judecătorească s-a arătat că, în absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanță în raport cu consecințele negative suferite de victima agresiunii, importanța valorilor lezate acesteia, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, ori în ce măsură a fost afectată situația familială, socială și profesională.
În jurisprudența sa, prin decizia nr. 2617 din 09 iulie 2009, instanța supremă a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare și, în acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din actele medicale ori din alte probe administrate.
Într-o altă cauză, soluționată prin decizia nr. 1179 din 11 februarie 2011, instanța supremă, tot referitor la acordarea daunelor morale, a statuat principiul judecării în echitate. Astfel, s-a motivat că atât instanțele naționale cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, în funcție de care se stabilește întinderea reparației pentru prejudiciul suferit.
Despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv produs victimei și suferite de aceasta, în așa fel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să pretindă și să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii.
Astfel, este evident că persoana vătămată a suferit un prejudiciu moral cert, având în vedere natura, locul și intensitatea leziunilor suferite, ceea ce i-a cauzat acesteia nu doar o durere fizică, ci și o suferință psihică deosebită, restrângându-i-se posibilitatea unui comportament normal în familie și în societate.
Având în vedere vârsta părții civile la data producerii accidentului rutier (8 ani), instanța apreciază că acest eveniment i-a cauzat minorei o traumă psihică deosebită, care se răsfrânge și la acest moment asupra comportamentului acesteia, conform concluziilor examinărilor psihologice și psihiatrice efectuate.
De asemenea, faptul că minora a intrat în comă profundă în urma accidentului, stare în care a rămas timp de câteva zile, precum și faptul că minora este încadrată în prezent într-un grad de handicap accentuat dovedesc gravitatea leziunilor suferite și amploarea consecințelor produse prin fapta ilicită a inculpatului, precum și aspectul că, la acest moment, minora nu se mai poate bucura de o existență normală.
Examinările și procedurile medicale (numeroase și dese) prin care minora a trecut ulterior accidentului i-au cauzat și ele o suferință morală, în mod evident victima percepându-le ca pe niște experiențe chinuitoare, traumatizante.
În plus, după cum reiese din declarațiile martorilor audiați, aspectul că grupul de copii din care făcea parte minora o respinge în prezent, folosind la adresa sa apelative jignitoare precum "șchioapă"; sau "handicapată"; este de natură a crea o durere psihică intensă părții civile, față de fragilitatea emoțională specifică vârstei.
Instanța a constatat că în existența minorei au survenit schimbări majore în urma accidentului, în sensul că aceasta a rămas cu sechele post traumatice, prezentând tulburări funcționale, din declarațiile martorilor și din actele medicale reieșind că prezintă dificultăți de mers, imposibilitate de a folosi pe deplin brațul drept și atrofie optică parțială. Martorii amintesc și de un prejudiciu care poate fi catalogat ca estetic, în sensul că minora ține capul mai mult aplecat într-o parte și ochiul drept pare mai mare decât cel stâng. De asemenea, din declarațiile martorilor reiese că minora a devenit irascibilă după accident, a început să uite lucruri banale și nu mai poate efectua unele activități simple (de exemplu nu mai poate merge pe bicicletă). Tulburările de comportament sunt relevate și de actele medicale.
În legătură cu coeficientul de inteligență scăzut, menționat în actele medicale, ceea ce atestă o întârziere mentală, nu se poate stabili dacă aceasta este o consecință a accidentului sau un element preexistent. Cu toate acestea, din fișa privind traseul educațional al minorei întocmită la data de 19.02.2013 reiese că rezultatele obținute sunt de nivel scăzut, iar receptivitatea la învățare este redusă față de perioada anterioară accidentului.
În urma accidentului, minorei i s-au recomandat terapie ocupațională, terapie de sprijin, stimulare psihopedagogică în școală, kinetoterapie, consiliere educațională și familială, logopedie. Având în vedere recomandările medicilor, astfel cum au fost detaliate mai sus, este evident că pentru restabilirea stării de sănătate alterate în urma accidentului este nevoie de eforturi multiple, susținute, întinse pe timp îndelungat, astfel că se poate afirma că suferințele psihice ale minorei sunt actuale (deși au trecut 4 ani de la accident) și probabil se vor extinde și în viitor.
În concluzie, pentru a compensa pierderile majore înregistrate de partea civilă în plan fizic, social, afectiv și educațional, instanța a considerat că este rezonabil a acorda părții civile suma de 100.000 lei - reprezentând daune morale, urmând a respinge în rest pretențiile civile privind acordarea de daune morale ca neîntemeiate.
Pentru aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea civilă alăturată celei penale formulată de partea civilă SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI și a obligat pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., la plata către partea civilă SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI a următoarelor sume:
- 100.000 de lei cu titlu de daune morale;
- 135 de lei cu titlu de daune materiale;
Instanța a respins, în rest, ca neîntemeiate, pretențiile părții civile privind acordarea de daune morale și materiale, inclusiv acordarea veniturilor nerealizate în viitor, pentru motivele mai sus indicate.
Instanța a constatat că în prezenta cauză s-au constituit părți civile, pe lângă victima infracțiunii, SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE și SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "BAGDASAR-ARSENI";, acestea solicitând de la inculpat restituirea cheltuielilor efectuate pentru restabilirea sănătății victimei SAA și depunând la dosar înscrisuri din care reiese efectuarea acestor cheltuieli.
Având în vedere că pretențiile celor două unități spitalicești sunt apreciate ca fiind întemeiate, instanța a admis acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, formulată de partea civilă SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE și a obligat pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE suma de 69,981 de lei reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată SAA.
Instanța a admis și acțiunea civilă alăturată acțiunii penale formulată de partea civilă SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "BAGDASAR-ARSENI"; și a obligat pe inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SPITALUL DE URGENȚĂ "BAGDASAR-ARSENI"; suma de 6129,57 de lei reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată SAA.
În continuare, instanța a luat act că SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ DÂMBOVIȚA nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul ȘSV, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și în solidar cu S.C. V S.R.L., să plătească părții civile SAA, născută la data de 26.08.2002, prin reprezentant legal - mama sa, MI, suma de 152 de lei reprezentând contravaloarea prestațiilor medico-legale (noua expertiză medico-legală).
