vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 al. 2 şi 3 N.C.p.
| Comentarii |
|
Judecătoria PITEŞTI Sentinţă penală nr. 1897/2014 din data de 29.04.2014
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 1897/2014
Ședința publică de la 29 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G.C.V.
Grefier: M.R.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești fiind reprezentat
prin procuror B.C.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul P.G.A. și pe părțile civile A.C., Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Universitar București, având ca obiect infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 al. 2 și 3 N.C.p.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2014, când susținerile părților si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin rechizitoriul nr. 3554/P/2009 din data de 19.06.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 10.07.2012 sub numărul de mai sus, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P.G.A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C.p. 1969 (parte vătămată A.C.).
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că la data de 14.05.2009 inculpatul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare X pe strada Coasta Câmpului de pe raza orașului Ștefănești, jud. Argeș, iar la intersecția cu Aleea Spitalului, având o viteză de aproximativ 65-70 km/h, deși exista indicatorul "trecere pietoni";, și-a continuat deplasarea cu aceeași viteză și, observând la o distanță de aproximativ 46 m o persoană de sex masculin, care s-a angajat în traversarea carosabilului de la stânga spre dreapta, a acționat sistemul de frânare al autoturismului și a încercat ocolirea pietonului, însă a avut loc impactul cu acesta.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate A.C., care a necesitat pentru vindecare un nr. de 150 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 462/A6 și 224/A2+A6, emise de SML Argeș.
S-a mai reținut că inculpatul a încălcat prevederile art. 48 și 123 din OUG nr. 195/2002, iar partea vătămată dispozițiile art. 72 din același act normativ.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost administrate următoarele probe: proces verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente (f. 7-20), Raport de expertiză medico-legală nr. 462/A6 întocmit de SML Argeș (f. 21-22), Raport de expertiză medico legală nr. 224/A2+A6, întocmit de SML Argeș (f. 24-25), declarația părții vătămate A.C. (f. 29-33), înscrisuri medicale (f. 35-42), declarația inculpatului P.G.A. (f. 48-53), declarația martorei D.A.G. (f. 54-56), declarația martorului G.O.M. (f. 57-59), declarația martorului M.C. (f. 60-62), declarația martorului B.A. (f. 63), Raport de expertiză tehnică judiciară - expert V.M. (f. 76-84), punct de vedere motivat, expert consilier parte F.I. (f. 86-95), Raport de expertiză tehnică - expert S.R. (f. 104-116), Completare la raport de expertiză tehnică - S.R. (f. 120-131), poliță de asigurare de răspundere civilă auto RCA (f. 143).
În cursul cercetării judecătorești, au fost administrate următoarele probe: declarația inculpatului P.G.A. (f. 39, 40), declarația părții vătămate A.C. (f. 41,42), proba testimonială: pe latura penală cu martorii G.O.M. (f. 52), D.A.C. (f. 53), M.C. (f. 109-110), B.A. (f. 155-156), pe latura civilă cu martorii N.A. (f. 108), C.O. (f. 111-112), înscrisuri medicale (f. 54-78, 114).
La dosarul cauzei a fost atașată, din dispoziția instanței, fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 167).
Partea vătămată A.C. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3000 de euro - daune materiale și 50.000 de euro - daune morale (f. 29 di).
De asemenea Spitalul Județean de Urgență Pitești s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2350,63 lei (f. 43 dup), iar Spitalul Universitar de Urgență București cu suma de 4284,03 lei (f. 45 dup).
La termenul de judecată din data de 06.03.2014 instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P.G.A. a fost trimis în judecată din infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C.p. 1969 în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2 și 3 N.C.p. Sub acest aspect s-a avut în vedere că noua lege prevede alternativ cu pedeapsa închisorii și pedeapsa amenzii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 14.05.2009, în jurul orelor 21:50 inculpatul P.G.A. a condus autoturismul marca Opel Vectra, cu numărul de înmatriculare X pe strada Coasta Câmpului din orașul Ștefănești. În autoturism se aflau și martorii D.A.C., G.O.M., M.C. și B.A..
Fiind întuneric, circulația se desfășura la lumina artificială a farurilor și a iluminatului public, vizibilitatea în zonă fiind bună. De asemenea ploua încet, carosabilul fiind foarte puțin umed, fără a influența coeficientul de aderență al acestuia.
Inculpatul a ajuns în apropierea intersecției străzii Coasta Câmpului cu Aleea Spitalului, loc în care se află amplasat un indicator de informare "Trecere de pietoni";, viteza de deplasare a autoturismului fiind de aproximativ 65 km/h. În aceste momente inculpatul a observat un pieton, respectiv pe partea vătămată A.C., care, fiind la o distanță de aproximativ 46 m față de poziția autoturismului, se angajase în traversarea străzii de la stânga spre dreapta sensului său de mers.
În concret, autoturismul condus de inculpat se afla la aproximativ 20 m înaintea locului unde era montat indicatorul "trecere de pietoni";, iar partea vătămată se afla la aproximativ 25 m, după acel loc.
În momentul observării pietonului, inculpatul a acționat sistemul de frânare, iar după aproximativ 13 m a eliberat parțial pedala de frână, deplasându-se în continuare în aceste condiții, lovind pe partea vătămată cu partea dreaptă a autoturismului.
Se reține de asemenea că partea vătămată se afla sub influența băuturilor alcoolice, iar locul unde s-a angajat în traversare nu este un loc special amenajat pentru traversarea străzii de către pietoni.
În urma impactului partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare aproximativ 150 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din Raportul de expertiză medico legală nr. 224/A2+A6, întocmit de SML Argeș (f. 24-25 dup).
Pentru a reține această situație de fapt instanța a avut în vedere declarațiile martorilor audiați, Raportul de expertiză tehnică judiciară - expert V.M. (f. 76-84), Raportul de expertiză tehnică - expert S.R. (f. 104-116) și Completarea la raportul de expertiză tehnică - S.R. (f. 120-131), precum și considerentele ce urmează.
Instanța apreciază că în momentul producerii accidentului rutier ploua foarte încet, carosabilul fiind puțin umed, aspect care nu a fost de natură a influența coeficientul de aderență al acestuia. Acest aspect a fost stabilit și de expertul S.R. în completarea la raportul de expertiză tehnică (f. 120 dup), dar rezultă și din faptul că la momentul efectuării cercetării locului faptei, la aproximativ 10 minute de la momentul impactului, carosabilul era uscat (f. 9 dup), astfel fiind prezentat și în planșele fotografice atașate procesului verbal de cercetare la fața locului (f. 13-20 dup).
Totodată, martorul G.O.M. a declarat faptul că pe carosabil căzuseră câteva picături de ploaie (f. 57 dup verso), aspect relevat și de martorul M.C. (f. 60 dup verso).
Pe parcursul procesului penal inculpatul a insistat în apărarea potrivit căreia fapta ce formează obiectul prezentului dosar nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege, deoarece a respectat toate normele rutiere, având un comportament responsabil.
Sub acest aspect s-a solicitat repetat efectuarea unei noi expertize tehnice, apreciind inculpatul că prima expertiză efectuată în cauză a reținut corect situația de fapt și a relevat concluzii reale.
Instanța nu poate reține aceste apărări.
Astfel, se observă faptul că al doilea raport de expertiză efectuat în cauză cuprinde considerente foarte ample.
Din analiza acestora reiese faptul că viteza de deplasare a autoturismul condus de inculpat în momentele premergătoare accidentului (principalul aspect contestat de inculpat), a fost stabilită de expert în trei variante posibile (f. 106-109 dup).
Varianta I reprezintă situația în care inculpatul a frânat cu eficiență maximă pe întreaga perioadă de la începutul urmelor de frânare și până la locul în care a fost găsit de organele de cercetare.
În această variantă a fost stabilită viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat la valoarea de 70,5 km/h.
Varianta a II-a reprezintă situația în care inculpatul a frânat cu eficiență maximă pe distanța de 13,3 m (lungimea urmelor de frânare) și s-a deplasat apoi în frână de motor până la locul impactului.
În această situație a fost stabilită viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat la valoarea de 54,7 km/h.
De menționat că aceasta a fost și singura variantă luată în considerare la efectuarea primului raport de expertiză (f. 78,79 dup), stabilindu-se viteza autoturismului condus de inculpat la valoarea de 54,61 km/h.
Valorile stabilite de către experți sunt aproape identice, deși în cazul primului Raport s-a luat în calcul și greutatea autoturismului, iar la efectuarea celui de-al doilea Raport nu a fost avut în vedere acest coeficient. În consecință apărarea inculpatului potrivit căreia greutatea autoturismului și a persoanelor transportate ar fi influențat rezultatul expertizei urmează a fi înlăturate, fiind evident că acest coeficient nu a influențat rezultatul stabilit.
A treia Variantă, reprezintă situația în care inculpatul a frânat cu eficiență maximă pe distanța de 13,3 m (lungimea urmelor de frânare) și parțial până în locul în care a fost găsit de organele de cercetare.
În această situație s-a stabilit că viteza de deplasarea a autoturismului condus de inculpat era la valoarea de 65,4 km/h.
Din cele trei variante, expertul Savu Romeo a exclus a doua variantă, precizând că aceasta nu era posibilă, deoarece în acele condiții autoturismul nu ar fi putut fi oprit decât după o distanță de aproximativ 7,8 m după locul impactului, depășind locul în care acesta a fost găsit de organele de cercetare cu minim 3 m.
Referitor la celelalte două variante expertul a precizat că sunt posibile, concluzionând că viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat era de aproximativ 65-70 km/h.
Având în vedere principiul de drept potrivit căruia orice dubiu existent profită inculpatului, instanța reține că varianta a treia este cea reală, cu atât mai mult cu cât urmele de frânare au dispărut după aproximativ 13,3 m.
În ceea ce privește prima expertiză efectuată se mai observă cu evidență o eroare în reținerea situației de fapt de către expert.
Astfel, acesta a evidențiat că inculpatul a efectuat manevră spre stânga pentru evitarea impactului, însă datele ce rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului contrazic evident această concluzie, deoarece distanța dintre partea dreaptă a autoturismului (calculată de la începutul urmelor de frânare și până în locul unde a fost identificat de organele de cercetare) și trotuarul ce mărginește carosabilul, s-a micșorat, de la valoarea de 2,8 m la începutul urmei de frânare, 2,7 m la sfârșitul urmei de frânare și 2,6 m poziția fragmentelor de lampă semnalizare, care indică locul impactului (f. 10 dup).
Instanța reține că dacă inculpatul circula cu viteza maximă legal admisă, respectiv 50 km/h ar fi putut evita impactul cu partea vătămată A.C., deoarece aceasta a fost observată în momentul în care se afla în afara spațiului de siguranță al autoturismului. Acest aspect a fost stabilit motivat prin al doilea raport de expertiză efectuat în cauză.
Sub aspectul normelor legislației rutiere încălcate de către inculpat, instanța reține că potrivit art. 48 din OUG nr. 195/2002 conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. De asemenea potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că, în drept, fapta inculpatului P.G.A., care în data de 14.05.2009 în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare X pe raza orașului Ștefănești, având viteza de deplasare de 65 km/h, a acroșat pe partea vătămată A.C., care a necesitat un număr de 150 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 și 3 N.C.p.
Instanța va reține de asemenea și dispozițiile art. 5 N.C.p., apreciind că încadrarea juridică, astfel cum a fost menționată, este mai favorabilă inculpatului.
Sub aspectul laturii obiective se reține că elementul material constă în acroșarea părții vătămate de autoturismul condus de inculpat, urmarea imediată fiind producerea unor leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare aproximativ 150 de zile de îngrijiri medicale, între acțiunea inculpatului și urmarea imediată existând legătură directă de cauzalitate.
Se reține că fapta a fost săvârșită în forma prevăzută de alin. 3 al art. 196 N.C.p. deoarece inculpatul nu a respectat dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice, respectiv prevederile art. 48 și 49 alin. 1 OUG nr. 195/2002, conducând autoturismul cu o viteză peste limita legal admisă și fără să o adapteze la condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. 4 lit. a N.C.p., acesta, prevăzând rezultatul faptei sale, nu l-a acceptat, socotind fără temei că nu se va produce.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art.74 N.C.p., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii, aplicabile în cauză: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, d) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, e) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, f) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, se reține în defavoarea inculpatului faptul că fapta a fost săvârșită în condițiile în care circulația se desfășura în localitate, cu ajutorul luminilor artificiale ale farurilor, fiind și în apropierea unui indicator "trecere de pietoni";, situații în care prudența manifestată de conducătorii auto trebuie să fie maximă. Starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită de lege, respectiv integritatea corporală și sănătatea părții vătămate, este crescută, aspect ce se susține și prin rezultatul produs.
În favoarea inculpatului se observă că acesta nu are antecedente penale, fiind la prima încălcare a legii penale. Conduita după săvârșirea infracțiunii este una de cooperare cu organele de cercetare și cu instanța de judecată, prezentându-se de fiecare dată când a fost chemat.
Mai mult trebuie avut în vedere și faptul că în complexul cauzal al accidentului există și culpa concurentă a victimei, care, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și fără a se asigura corespunzător, s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis, deși indicatorul pentru trecerea de pietoni se afla la o distanță de doar 25 m.
De asemenea trebuie menționat că inculpatul a observat victima de la o distanță considerabilă și a efectuat manevrele specifice evitării impactului.
În raport de aceste circumstanțe reale și personale, instanța va aplica inculpatului P.G.A. pedeapsa de 6 luni închisoare (minimul special prevăzut de lege) pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 și 3 N.C.p. cu aplicarea art. 5 alin. 1 N.c.p.
În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 N.C.p. instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p., deoarece infracțiunea săvârșită de inculpat implică din partea acestuia un grad de ignorare a valorilor sociale ocrotite de legea penală ce este incompatibil cu profilul psihologic pe care trebuie să îl îndeplinească o persoană care exercită o funcție publică sau o altă funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, se apreciază că sunt îndeplinite condițiile aplicării instituției suspendării condiționate a executării pedepsei.
Astfel, prioritar, trebuie menționat că această modalitate de executare a pedepsei poate fi aplicată în condițiile art. 5 N.C.p., fiind favorabilă inculpatului, prin raportare la corespondentul acestei modalități de executare din Noul Cod penal (amânarea aplicării pedepsei), datorită efectelor sale, respectiv lipsa supravegherii pe durata termenului de încercare.
În acest context, instanța observă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 lit. a, b și c C.p. 1969, scopul pedepsei închisorii putând fi atins și fără executarea acesteia, apreciere ce are la bază și faptul că inculpatul nu are antecedente penale și a regretat producerea accidentului.
Instanța va stabili un termen de încercare de 2 ani și 6 luni conform art. 82 C.p. 1968.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal 1969, cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune, sau dacă cu rea credință nu execută obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. 1968 va dispune suspendarea pe durata termenului de încercare și a executării pedepsei accesorii mai sus menționate.
Instanța apreciază că dispozițiile art. 71 alin. 5 C.p. 1969, deși sunt cuprinse în secțiunea privind pedepsele accesorii, vizează în concret modalitatea de individualizare a executării constând în suspendarea pedepsei sub supraveghere sau suspendarea condiționată a pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă, având în vedere art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, deoarece fapta a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil.
Instanța reține că partea vătămată A.C. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3000 de euro daune materiale și 50.000 de euro daune morale (f. 29 di). De asemenea Spitalul Județean de Urgență Pitești s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2350,63 lei (f. 43 dup), iar Spitalul Universitar de Urgență București cu suma de 4284,03 lei (f. 45 dup).
Se reține și faptul că la data producerii evenimentului rutier din 14.05.2009 autoturismul condus de inculpat era asigurat pentru răspundere civilă obligatorie auto la SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA (f. 143 du.p.).
Constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și, având în vedere că părțile civile Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul Universitar de Urgență București au făcut dovada cheltuielilor făcute cu spitalizarea părții vătămate prin deconturile de la filele 43-45 dup, instanța, în baza art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 și art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 va admite în parte acțiunea civilă a acestora și va obliga pe asigurătorul de răspundere civilă în solidar cu inculpatul, să achite sumele 1175,315 lei către Spitalul Județean de Urgență Pitești și 2142,015 lei către Spitalul Universitar de Urgență București cu titlu de despăgubiri materiale.
Instanța a obligat inculpatul doar în limitele culpei avute de acesta în producerea accidentului rutier, apreciind că în complexul cauzal culpa producerii accidentului aparține în egală măsură atât inculpatului, cât și părții vătămate.
Privitor la acțiunea civilă formulată de partea vătămată A.C., instanța reține că acordarea de daune morale este justificată prin prisma suferințelor fizice și psihice la care a fost expusă partea vătămată urmare a lezării stării sale de sănătate, fiind necesară o perioadă îndelungată de îngrijiri medicale, din care și repaus la pat, când a fost supus mai multor tratamente. Medicii au constatat: fracturi cu deplasare de fragmente cu intersare articulară la nivelului ischionului și a ramurilor pubiene dr., fractură cotil dr., fractură ram ischio-pubian dr., TCC acut închis.
Martorii N.A. și C.O. (f. 108, 111 di) au declarat că inculpatului i s-a redus capacitatea de muncă, a devenit trist, fiind afectat din punct de vedere emoțional.
Pe de altă parte partea vătămată nu și-a pierdut total capacitatea de muncă, în prezent lucrează aproximativ 4 ore pe zi (f. 111 d.i.), primind și pensie de asigurări sociale (f. 77 d.i.).
Rezultă așadar că viața socială și familială a părții civile a suferit la vârsta de 52 de ani de ani schimbări esențiale comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta inculpatului.
Pentru a compensa pierderile înregistrate de partea civilă în plan fizic, social, afectiv și profesional instanța va acorda acesteia daune morale în cuantum de 30.000 lei, suma pretinsă, de 50.000 euro, fiind disproporționată în raport de faptul că partea vătămată a avut o culpă concurentă cu a inculpatului în producerea accidentului rutier.
În privința daunelor materiale, instanța reține că partea civilă a făcut dovada faptului că a împrumutat anumite sume de bani, însă nu a depus nici un mijloc de probă din care să reiasă că aceste sume de bani au fost efectiv efectuate pentru tratament medical. În aceste circumstanțe instanța va respinge solicitarea părții civile privitor la acordarea daunelor materiale.
Prin urmare, în temeiul art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A.C. în contradictoriu cu inculpatul P.G.A. și asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA - Agenția Pitești, urmând a obliga SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA, în calitate de asigurător de răspundere civilă, în solidar cu inculpatul P.G.A., să plătească părții civile A.C., suma de 30.000 de lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin.1 și 3 C.p.p. instanța va obliga inculpatul P.G.A. să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.
De asemenea, în baza art. 276 alin. 2 C.p.p. coroborat cu art. 50 alin.1, art. 55 din Legea nr.136/1995 va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA, în solidar cu inculpatul P.G.A., să plătească părții civile A.C. suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Condamnă pe inculpatul P.G.A., cetățean român, studii medii, fără antecedente penale la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 și 3 N.C.p. cu aplicarea art. 5 alin. 1 N.c.p. (faptă săvârșită la data de 14.05.2009, parte vătămată A.C.).
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 N.C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p.
În baza art. 5 alin. 1 N.C.p. combinat cu art. 81 C.p. 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și fixează termenul de încercare de 2 ani și 6 luni conform art. 82 C.p. 1968.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal 1968 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C.p. 1968 privitoare la cazurile de revocare a suspendării condiționate.
În temeiul art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A.C., în contradictoriu cu inculpatul P.G.A., și asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA - Agenția Pitești.
În baza art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 obligă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA, în calitate de asigurător de răspundere civilă, în solidar cu inculpatul P.G.A. să plătească părții civile A.C. suma de 30.000 de lei, cu titlu de daune morale. Respinge restul pretențiilor.
În temeiul art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 și art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 admite în parte acțiunea civilă a părții civile Spitalul Universitar de urgență București și obligă pe asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA în solidar cu inculpatul P.G.A., să-i achite acesteia suma de 2142,015 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 și art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 admite în parte acțiunea civilă a părții civile Spitalul Județean de urgență Pitești și obligă pe asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA în solidar cu inculpatul P.G.A., să-i achite acesteia suma de 1175,315 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art. 274 alin.1 și 3 C.p.p. obligă inculpatul P.G.A. să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.
În baza art. 276 alin. 2 C.p.p. coroborat cu art. 50 alin.1, art. 55 din Legea nr.136/1995 obligă asigurătorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare Reasigurare SA în solidar cu inculpatul P.G.A., să plătească părții civile A.C. suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat ales.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.
Pronunțată în ședință publică azi 29.04.2014.
Președinte,
G.C.V.
Grefier,
M.R.
