Alte cereri. Decizia 1865/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1865

Ședința publică din 24 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Dumitru Popescu

JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 472/11.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii C-

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat,precum și văzând că,prin actele procedurale depuse la dosar, părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă,Curtea reține cauza spre soluționare

CURTEA,

Deliberând constată următoarele:

La data de 26.03.2009, pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARAa fost înregistrată cererea de revizuire formulată de revizuientul, împotriva deciziei civile nr. 472 din 11.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.

În motivarea cererii de revizuire, revizuientul a invocat următoarele:

Adeverințele 11301,11302, 11303 și 11305 din 28.02.2008, au toate elementele legale pentru a fi reținute ca document justificativ la recalcularea drepturilor de pensie prevăzute expres de Art. 164 alin. 3 din Legea 19/2000, învederând instanței că sumele înscrise în aceste adeverințe nu sunt incluse în salariul de bază și nu sunt înregistrate în carnetul de muncă, dar pentru aceste sume s-a calculat, reținut și virat contribuție de asigurări sociale datorate, elemente esențiale pentru calcularea drepturilor de pensie.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 164 alin. 3 din legea 19/2000, modificată și completată, art. 4 alin. 1 și 3 din OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005.

Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.

Analizând cererea de revizuire, Curtea constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 472/11.03.2009, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii C S, împotriva sentinței civile nr. 2286/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul intimat, a modificat în parte sentința, în sensul că admite în parte contestația împotriva deciziilor de pensionare și obligă pârâta să valorifice la determinarea drepturilor de pensie adeverințele nr.: 9829/20.06.2007 și 12182/8.09.2008, și a respins contestația în ce privește valorificarea adeverințelor 11301/28.02.2008, 11302/28.02.2008, 11303/28.02.2008 și 11305/28.02.2008.

Pentru a pronunța această soluție a reținut următoarele:

Neadministrarea unor probe necesare și utile cauzei nu reprezintă o încălcare a normelor de procedură în sensul prevederilor art. 105 Cod procedură civilă pentru a atrage incidența motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă și care să constituie motiv pentru casarea sentinței.

În raport de probele administrate și de susținerile părților nu se impunea efectuarea expertizei contabile, care de altfel nici nu a fost solicitată de nuciuna din părți.

Aprecierea greșită a probelor este de către instanța de fond atrage netemeinicia sentinței și nu atrage incidența dispozițiilor art. 304 alin. 1 pct. 5 sau 8 invocate de către pârâtă, iar neexercitarea noului activ al judecătorului cu privire la administrarea unei probe nesolicitată de părți datorită lipsei lor de diligență nu constituie motiv de nulitate a hotărârii și nu atrage nici incidența dispozițiilor art. 6 din Convenție.

Nu se poate reține nici că nu s-ar fi soluționat fondul cauzei în măsura în care probele au fost greșit interpretate, așa cum greșit susține recurenta.

Reclamantul a contestat deciziile de pensionare pentru că nu s-au luat în considerare un număr de 6 adeverințe emise de angajator.

Pârâta a susținut că adeverința nr. 9829/30.06.2007 a fost luată în considerare prin emiterea deciziei din 19.03.2008 rămasă definitivă prin necontestare, dar din probele administrate rezultă contrariul.

Prin sentința nr. 247/9.10.2007 pârâta a fost obligată să ia în considerare această adeverință care evidențiază sporurile de vechime pe perioada 1992-1997.

Expertiza care a stat la baza pronunțării acestei sentințe, pentru luna aprilie 1992 luat în calcul un spor de vechime de 15% și nu de 25% cum apare în adeverință.

Acest aspect rezultă din încheierea pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- prin care se respinge cererea de îndreptare a erorii materiale din sentința nr. 247/9.10.2007 cu motivarea că acordarea diferenței de 10% pentru luna aprilie 1992 (dintre sporul de 25% de care a beneficiat și 15% cât a luat în considerare expertiza) reprezintă o cerere nouă și care nu a făcut obiectul acțiunii și din copia raportului de expertiză contabilă depusă în recurs (fila 13).

Prin urmare, în mod corect a fost admisă acțiunea cu privire la această adeverință.

Adeverința nr. 12182/8.09.2008 nu a fost valorificată cu motivarea că la data depunerii ei dosarul era în lucru pentru emiterea deciziei din 24.09.2008. Acest motiv de refuz nu poate fi acceptat, întrucât cererea a fost depusă în termen legal și trebuia valorificată, procedurile administrative interne nefiindu-i opozabile reclamantului. Întrucât cu privire la această adeverință nu s-a invocat că nu ar respecta prevederile G nr. 4/2005, în mod corect s-a dispus valorificarea ei de către instanța de fond și va fi menținută sentința.

Recursul este fondat cu privire la valorificarea adeverințelor 11301, 11302, 11303 și 11305, toate din 28 februarie 2008, care atestă venituri reprezentând: zile libere plătite, prime, primă vacanță, plăți compensatorii, ori aceste venituri nu reprezintă sporuri cu caracter permanent cum prevăd dispozițiile G nr. 4/2005 iar pct. VI din anexă, prevede expres că nu se valorifică sporurile care nu au avut caracter permanent.

Împotriva acestei decizii, a formulat cerere de revizuire reclamantul.

Revizuirea, reprezentă o cale extraordinare de atac, prin care se îndreaptă erorile judiciare, cuprinse în hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, sau în hotărâri date de o instanță de recurs atunci când se invocă fondul, pentru motivele strict prevăzute la art. 322 din Codul d e procedură civilă.

În cauza de față, decizia 472 din 11.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, reprezintă o hotărâre pronunțată de instanța de recurs și care evocă fondul, fiind așadar susceptibilă de revizuire, Curții revenindu-i sarcina de a cerceta motivele invocate de revizuient.

Curtea constată că motivul invocat de revizuient, respectiv înlăturarea de la valorificare a adeverințelor nr. 11301,11302, 11303 și 11305 din 28.02.2008, nu se încadrează în motivele limitativ prevăzute de art. 322 din Codul d e procedură civilă, reprezentând veritabile apărări de fond care nu se pot substituii motivelor de revizuire.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 326 Cod procedură civilă, Curtea va respinge cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 472/11.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. / 05.01.2010

Tehnored /05.01.2010/2 ex

Președinte:Dumitru Popescu
Judecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 1865/2009. Curtea de Apel Timisoara