Alte cereri. Decizia 915/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - alte cereri -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 915
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în mun. B,-, județul B, județul B, împotriva sentinței civile nr. 322 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurentei și contestatorul intimat
HGProcedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială și de contencios administrativ - la data de 19.09.2008, înregistrată sub nr- contestatul Gac hemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei - din 5 septembrie 2008 emisă de intimată și restituirea sumei de 6465 lei reținută cu titlu de debit.
În motivarea acțiunii contestatorul a arătat că, decizia este ilegală, întrucât a fost ales în funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local din anul 2004 și că din luna octombrie 2005 beneficiază de pensie anticipată parțială în baza deciziei de pensionare nr.- din 17 octombrie 2005 emisă de Casa Județeană de pensii
La termenul de judecată din 3 decembrie 2008, reclamatul, prin avocat, depus precizări la acțiune arătând că pârâta a procedat în mod nelegal deoarece funcția de consilier local nu se încadrează în dispozițiile art. 5 din Legea nr. 19/2000. Consilierul local primește o indemnizație ce nu poate fi asimilată cu salariul încasat în exercitarea unor funcții de permanență și activitatea de consilier nu reprezintă o activitate profesională, ci îndeplinirea unor însărcinări cu caracter nepermanent, având la bază exercitarea unui mandat în interes public.
A mai arătat că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Deciziei nr. 54 din 4 iunie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Legal citată intimata Casa Județeană de Pensii Bad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că numitul G este beneficiarul unei pensii anticipate parțial și că, în conformitate cu dispozițiile art.92 alin.1) lit.b) din Legea 19/2000, beneficiarii unei pensii anticipată parțial nu pot cumula dreptul de pensie cu o altă activitate din cele cuprinse la art. 5 din Legea 19/2000.
Tribunalul Botoșani - Secția comercială și de Contencios administrativ prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2008 a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre competentă soluționare secției civile a Tribunalului Botoșani - complet specializat în litigii de muncă.
Reînregistrată fiind cererea sub nr- la data de 14 ianuarie 2009 pe rolul Tribunalului Botoșani - secția civilă - prin sentința civilă nr. 322 din 4 martie 2009, s-a admis contestația formulată de contestatorul G împotriva deciziei nr. - din 5 septembrie 2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
- s-a anulat decizia nr. - din 5 septembrie 2008 și a obligat intimata să restituie contestatorului sumele reținute cu titlu de debit în contul deciziei contestate;
- a obligat intimata să plătească contestatorului suma de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Potrivit art. 92 alin. 1 lit. b plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II;
În temeiul art. 5 alin. 1 pct. II din Legea 19/2000 se arată că în sistemul public sunt asigurate obligatoriu persoanele care-și desfășoară activitatea în funcțiile elective pe durata mandatului.
Pentru a fi incidente dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000 trebuia ca numitul G să obțină venituri dintr-o activitate profesională, însă activitatea de consilier local nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
În ceea ce privește persoana care ocupă o asemenea funcție electivă, aceasta nu încheie un contract de muncă iar relațiile dintre consilier și consiliul local nu sunt specifice raporturilor dintre un angajator și un salariat.
Referitor la indemnizația pe care o primește un consilier local este o remunerație ocazională și nepermanentă în sensul nr. 34 din Legea 393/2004 și poate fi acordată numai în măsura în care persoana în cauză participă la ședințe.
Atâta timp cât G nu a obținut un venit profesional în sensul art. 94 din Legea nr. 19/2000 rezultă că putea să beneficieze și de plata pensiei anticipate.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în recurs în interesul Legii nr. 54 din 4 iunie 2007 publicată în Monitorul Oficial 138 din 22 februarie 2008.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de tribunal și pe fond respingerea contestației ca nefondată, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 94 din Legea nr.19/2000 și pct. 32, capitolul VII din Ordinul Ministrului nr.340/2001.
A arătat că potrivit dispozițiilor legale beneficiarii unei pensii anticipate parțiale nu pot cumula dreptul de pensie cu o altă activitate din cele cuprinse în art. 5 din Legea nr. 19/2000.
Având în vedere că reclamantul și-a desfășurat activitatea în funcția de consilier local și a încasat o indemnizație pentru această activitate, este lesne de înțeles faptul că s-a intrat sub incidența art. 94, în sensul că mai sus numitul a cumulat pensia anticipată parțială cu veniturile realizate din funcția de consilier local. Având în vedere că s-a creat un prejudiciu bugetului de asigurări sociale de stat în sumă de 6465 RON pârâta a uzat de dispozițiile art. 187 din Legea nr. 19/2000 în sensul că a trecut la recuperarea debitului creat și la sistarea pensiei considerând că pensionarul și-a recuperat capacitatea de a munci.
Legal citat intimatul contestator a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat în cauză sub aspectul motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Consilierul local primește o remunerație sub forma îndemnizației, ocazională și neparmanentă în sensul art. 34 din Legea nr. 393/2004 iar activitatea acestuia nu este o activitate profesională în sensul art. 94 din Legea nr. 19/2000.
Atâta timp cât contestatorul G nu a obținut un venit profesional în sensul art. 94 din Legea nr. 19/2000, în mod corect a apreciat instanța de fond că aceasta putea beneficia și de plata pensiei anticipate.
În acest sens s-a statuat și de către Înalta Curt ea de Casație și Justiție prin decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 22 februarie 2008 pronunțată în recursul în interesul legii, decizie care potrivit art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă este obligatorie pentru instanțe.
Față de cele ce preced și văzând că nu este dat nici un caz de nelegalitate a sentinței civile, Curtea urmează ca în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă să respingă recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în mun. B,-, județul B, județul B, împotriva sentinței civile nr. 322 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2
14.07.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Sas Laura, Surdu Oana