Asigurări sociale. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 128
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1823 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, sat, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, intimata-contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, intimata-contestatoare, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată, arată că instanța de fond în mod ronat a reținut că la baza deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001 întrucât în mod legal și corect, intimata a emis decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală în conformitate cu prevederile art.41, capitolul III, Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001.
De asemenea, mai arată că urmare a controlului efectuat de Direcția audit Intern și Control prin care s-au constatat anumite erori în ceea ce privește procedura de expertizare medicală, s-a emis decizia de încetare a pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
Precizează că intimata-contestatoare nu a conttestat răspunsul la instanța de judecată, astfel că decizia de anulare a capacității de muncă a rămas definitivă.
Solicită admiterea recursului, modifcarea sentinței și pe fond respingerea contestației și menținerea deciziei emisă de recurenta-intimată ca fiind temeinică și legală.
Intimata-contestatoare, având cuvântul, arată că a prezentat acte medicale din care rezultă starea sănătății sale, în prezent i s-a emis o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate, motiv pentru care solicită respingerea ca nefondat a recursului intimatei, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, sub nr. 3177/120/06.06.2007, contestatoarea a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.808/07.05.2007, emisă de intimată și decizia nr.-/14.05.2007 prin care s-a dispus recuperarea sumei de 3795 lei reprezentând contravaloare pensie invaliditate încasată în perioada 1.07.2006 - 01.06.2007.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că s-a prezentat de fiecare dată la comisia de expertiză și a depus documente medicale, că decizia în cauză a fost prematur emisă întrucât nu s-au respectat condițiile prevăzute de art.53-63 din Legea nr.19/2000.
S-au anexat în copie decizia contestată, acte medicale.
La termenul de judecată din 04.07.2007 cauza a fost suspendată până la soluționarea definitivă a dosarului penal, iar în urma referatului întocmit de grefierul șef al secției civile cauza a fost repusă pe rol.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1823 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestatoarea formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, s-a anulat decizia nr. -/14.05.2007 emisă de intimată și totodată, a fost obligată intimata la restituirea sumei ce reprezintă pensie de invaliditate începând de la data reținerii acesteia la zi.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.808/07.05.2007 Casa Județeană de Pensii D -Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă nr.2370/2006 a contestatoarei, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
De asemenea, s-a mai reținut de către instanța de fond, că prin decizia nr.-/14.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 3795 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 1.07.2006 -01.06.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în gradul de invaliditate.
S-a constatat de către tribunal, că decizia de anulare nr.808/07.05.2007 a fost emisă în data de 07.05.2007 iar titlul executoriu cu nr.- a fost emis în data de 14.05.2007, nerespectându-se termenul legal pentru emiterea deciziei nr.- care a fost emisă la o distanță de 7 zile, încălcându-se astfel prevederile art.53-56 și art.62-63 din Legea nr.19/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care invocat dispozițiile art. 299-316 Cod procedură civilă.
Recurenta a învederat faptul că intimata-contestatoare nu a urmat procedura legală, sens în care necontestând decizia la Cabinetul de expertiză medicală M și nici la instanța judecătorească, decizia de anulare asupra capacității de muncă a rămas definitivă. În aceste condiții, decizia de anulare a rămas definitivă iar instanța nu putea să dispună anularea deciziei de încetare a plății pensiei care a fost emisă în baza deciziei de anulare care era definitivă.
Pe fondul cauzei, a susținut recurenta, în mod greșit prima instanță a reținut ca temei legal al soluției disp. art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, întrucât în mod corect și legal, dispozițiile aplicabile sunt cele prevăzute de art. 41, cap. III, secțiunea din Ordinul menționat, care precizează că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS, ori în cauză au fost constatate erori, așa cum rezultă din Nota de constatare nr.20223/03.05.2007.
Pentru aceste considerente, s- solicitat admiterea recursului, modificarea în tot hotărârii și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii deciziilor emise de către recurentă ca fiind legale și temeinice.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că la data de 07.05.2007 recurenta a emis decizia nr.808 prin care a anulat deciziile asupra capacității de muncă emise începând cu anul 2006 pentru intimata-contestatoare, cu motivarea că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege. În această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Fără să respecte termenul legal de exercitare a căii de atac a deciziei, la data de 14.05.2007, recurenta emite decizia nr.- prin care dispune încetarea plății pensiei de invaliditate începând cu 01.07.2006 și recuperarea de la intimata-contestatoare a sumei încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate în cuantum de 3795 lei, pentru perioada 01.07.2006 - 01.06.2007.
În această decizie se menționează că reprezintă titlu executoriu și poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare la instanța competentă.
În aceste condiții, este de netăgăduit că dispozițiile art. 56 din Legea nr. 19/2000 nu au fost respectate chiar de către recurentă, care nu putea emite decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate decât după expirarea termenului de 30 de zile de contestare a deciziei de anulare asupra capacității de muncă.
Pentru aceste considerente nu se poate reține așa cum în mod greșit susține recurenta, că intimata-contestatoare nu a respectat procedura legală, neputându-se transfera culpa nerespectării legii de către recurentă, cu toate efectele pe care le-a produs, în sarcina contestatoarei.
Curtea reține totodată, faptul că intimata-contestatoare se află în incapacitate de a munci datorită bolii și că recurenta nu a făcut dovada unei atitudini culpabile a acesteia în stabilirea și menținerea gradului de invaliditate.
Astfel, prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatoarei anterior, cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-intimată ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Față de aceste considerente, Curtea reține că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă să îl respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1823 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 26 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - - - -
Grefier,
- -
Red./ Tehnored.
2 ex./28.01.2009
dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond -;
Operator de date cu caracter personal/ Număr notificare 3120/2006
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
