Asigurări sociale. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 129
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1726 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în comuna, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, lipsă fiind intimatul-contestator
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-contestator G care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
S-a înmânat reprezentantului legal al recurentei-intimate un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul-contestator.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată, arată că instanța de fond în mod eronat a reținut că la baza deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001 întrucât în mod legal și corect, intimata a emis decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală în conformitate cu prevederile art.41, capitolul III, Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001.
De asemenea, mai arată că urmare a controlului efectuat de Direcția audit Intern și Control prin care s-au constatat anumite erori în ceea ce privește procedura de expertizare medicală, s-a emis decizia de încetare a pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
Solicită admiterea recursului, modifcarea sentinței și pe fond respingerea contestației și menținerea deciziei emisă de recurenta-intimată ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 3736/120/11.06.2008, contestatorul Gac hemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 732/13.05.2008 emisă de Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă D, precum și a deciziei nr.281/04.04.2008 emisă de intimată prin Cabinetul de Expertiză Medicală
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că decizia nr.281/2008 a fost atacată la Cabinetul de Expertiză Medicală M, iar prin decizia nr.732/13.05.2008 emisă de Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă Dis -a răspuns că anularea nu a avut la bază criterii medicale ci neîndeplinirea procedurii de încadrare în gradul de invaliditate, respingându-i-se contestația, însă cele două decizii sunt nule de drept întrucât prin disp.art.56 din Legea nr.19/2000 încadrarea în grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specialist, iar această decizie necontestată în termenul prevăzut de lege este definitivă.
S-au depus în copie deciziile contestate.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legalitate, deoarece contestatorul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme.
Intimata a mai arătat că deciziile nu au fost anulate pe criterii medicale, ci în urma constatării unor înscrieri și înregistrări neconforme cu realitatea.
S-au anexat în copie: nota de constatare nr.24194/04.04.2008, deciziile contestate.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1726 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, s-a anulat decizia nr.732/13.05.2008 emisă de intimată prin Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D și decizia nr.281/04.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M și totodată, a fost obligată intimata la 1000 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.281/04.04.2008 Casa Județeană de Pensii D -Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă nr.2123/2005, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
De asemenea, instanța de fond a reținut că s-a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical M de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control, control ce a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.
Urmare controlului efectuat, s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
Instanța de fond a apreciat că, în mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, iar această activitate poate avea loc în baza art 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Totodată, instanța de fond a apreciat că această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri definitive.
Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat că, contestatorul susține în mod întemeiat că decizia sa de încadrare în grad de invaliditate este definitivă, nefiind contestată.
A mai reținut instanța de fond, că într-adevăr, conform art. 56 (6) din Legea nr.19/2000 decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.
De asemenea, tribunalul a apreciat că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau altfel spus nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă contestatorului nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.
A mai apreciat instanța de fond, că obligația comunicării unui răspuns este instituită de art.56 alin 2 din Legea nr.19/2000, care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care de asemenea, intimata nu a respectat-
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care invocat dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 și a art.3041Cod procedură civilă.
Recurenta a învederat faptul că în mod greșit prima instanță a reținut ca temei legal al soluției disp. art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, întrucât în mod corect și legal, dispozițiile aplicabile sunt cele prevăzute de art. 41, cap. III, secțiunea din Ordinul menționat, care precizează că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS, ori în cauză au fost constatate erori, așa cum rezultă din Nota de constatare nr.24194/04.04.2008.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot hotărârii și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii deciziilor emise de către recurentă ca fiind legale și temeinice.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că la data de 04.04.2008 recurenta a emis decizia nr.281 prin care a anulat deciziile asupra capacității de muncă emise începând cu anul 2005 pentru intimatul-contestator, cu motivarea că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege. În această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Fără să respecte termenul legal de exercitare a căii de atac a deciziei, la data de 16.04.20008, recurenta emite decizia nr.- prin care dispune încetarea plății pensiei de invaliditate începând cu 26.04.2005 și recuperarea de la intimatul-contesatator a sumei încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate în cuantum de 18145 lei, pentru perioada 01.05.2005 - 01.05.2008.
În această decizie se menționează că reprezintă titlu executoriu și poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare la instanța competentă.
În aceste condiții, este de netăgăduit că dispozițiile art. 56 din Legea nr. 19/2000 nu au fost respectate chiar de către recurentă, care nu putea emite decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate decât după expirarea termenului de 30 de zile de contestare a deciziei de anulare asupra capacității de muncă.
Pentru aceste considerente nu se poate reține așa cum în mod greșit susține recurenta, că intimatul-contestator nu a respectat procedura legală, neputându-se transfera culpa nerespectării legii de către recurentă, cu toate efectele pe care le-a produs, în sarcina contestatorului.
Curtea reține totodată, faptul că intimatul-contestator se află în incapacitate de a munci datorită bolii și că recurenta nu a făcut dovada unei atitudini culpabile a acestuia în stabilirea și menținerea gradului de invaliditate.
Astfel, prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatorului anterior, cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-intimată ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același
grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Față de aceste considerente, Curtea reține că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă să îl respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1726 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 26 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./28.01.2009
dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond -
-
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120/2006
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
