Asigurări sociale. Decizia 1349/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1349
Ședința publică din data de 8 iulie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.432 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în com. jud.D, având domiciliul ales la.av, Târgoviște,--4,.1, jud.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, intimata-contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatoarea, a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nt.1760/14.11.2007 emisă de intimată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că în urma examinării medicale s-a constatat incapacitatea medicală de muncă, menținută prin deciziile nr.252/08.01.2002,118/23.01.2003, 418/28.01.2005 și nr.460/31.01.2006 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, că urmare a controlului efectuat de Direcția de audit Intern și Control din cadrul CNPAS, s-a emis decizia nr.1712/2007 de anulare a deciziilor anterioare, că a contestat pe cale administrativă și această decizie, iar decizia de încetare a plății pensiei este abuzivă și nelegală, întrucât efectele deciziilor emise ca urmare a controlului se produc doar pentru viitor, conform art.39 din ordinul nr.340/2001.
A mai arătat contestatoarea că începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de fals împotriva salariaților cabinetului de expertiză medicală nu poate avea consecințe asupra dreptului de pensie, atâta timp cât nu există o hotărâre definitivă, că deciziile medicale de încadrare sau neîncadrare într-un grad de
invaliditate devin definitive prin necontestare, conform art.56 alin.6 din Legea nr.19/2000, astfel că nu mai este posibilă anularea deciziilor emise anterior.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat contestația pe disp.art.87 din Legea nr.19/2000.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că emiterea deciziei de încetare a plății pensiei și de recuperare a pensiei încasate anterior a fost întemeiată pr decizia nr.1712/2.11.2007 prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă pe care contestatoarea nu a contestat-o în termen de 30 de zile, astfel că a devenit definitivă și în mod legal și temeinic s-a emis decizia de încetare a plăți pensiei și recuperării sumelor încasate necuvenit.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.432 din 25 martie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația, a anulat în parte decizia nr.-/14.11.2007 emisă de intimată cu privire la măsura recuperării sumei de 8.336 lei.
De asemenea, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către contestatoare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.-/14.11.2007 emisă de intimată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate acordată contestatoarei începând cu data de 01.02.2002 și recuperarea sumei de 8.336 lei reprezentând pensia de invaliditate încasată în perioada 1.12.2004-1.12.2007, avându-se în vedere decizia nr.1712/2.11.2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-au anulat deciziile nr.258/18.01.2002, 118/23.01.2002, 118/23.01.2003, 418/28.01.2005 și 460/31.01.2006, emise de același cabinet.
S-a mai reținut de către instanța de fond că anularea acestor decizii asupra capacității de muncă a fost determinată de mențiunile din nota de constatare nr.51652/2.11.2007 întocmită de Direcția de Audit Intern și Control a CNPAS prin care s-a arătat că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
S-a constatat de către instanța de fond că, deciziile asupra capacității de muncă menționare în cuprinsul deciziei nr.1712/2.11.2007 au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte juridice depline.
Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei legături civile prin care s-a dispus anularea acesteia. Prin urmare, decizia de anulare nu poate produce efecte retroactive atâta timp cât deciziile emise anterior deveniseră definitive, chiar dacă intimata a emis în mod abuziv o decizie de anulare, care însă nu poate fi retroactivă.
De asemenea, s-a mai reținut de către instanța de fond că, Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, conform art. 39 din Ordinul 340/2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Dispozițiile art.39 din capitolul III al Ordinul nr.340/2001, prevăd că oficiile de expertiză medicală și recuperarea a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control, se aplică, potrivit alin.3 din același articol de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă M, aflat în subordinea intimatei, nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziei, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act.
Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
S-a concluzionat de către instanța de foned că, întrucât intimata nu avea posibilitatea legală să anuleze deciziile definitive asupra capacității de muncă și că efectele deciziei de anulare produc efecte doar pentru viitor, în raport de prevederile art.62 (4) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare și ale art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001, coroborate cu dispozițiile art.155 lit.f din Legea nr.19/2000, conduc la admiterea contestației potrivit celor mai sus arătate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziei contestate ca legale și temeinice.
A susținut recurenta-intimată că în mod eronat prima instanță a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41,capitolul III,secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis,la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
Totodată, soluția instanței e nefondată și raportat la împrejurarea că decizia anulată prin sentința pronunțată a fost emisă în baza deciziei
nr.1712/22.11.2007, decizie rămasă definitivă în condițiile în care ea nu a fost contestată în termen de 30 zile de la comunicare, conform disp. art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041proc.civ. constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod corect prima instanță a reținut că, urmarea a controlului efectuat de CNPAS-Direcția de Audit Intern și Control conform art. 39 din Ordinul nr.340/2001 Casa Județeană de Pensii D-Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru contestatoare pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare (neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute), ulterior emițând decizia nr.-/14.11.2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 8.336 lei reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.12.2004-01.12.2007.
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr.340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp.art.39 alin.3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Raportat la dispoziția legală anterior invocată în mod corect prima instanță a reținut că, pe fondul cauzei, se impune anularea a deciziei contestate, numai sub aspectul recuperării sumei încasate de contestatoare cu titlu de pensie, nu și în partea referitoare la încetarea plății pensiei de invaliditate, măsură rămasă definitivă ca urmare a necontestării după procedura și în termenele prevăzute la art. 56 din Legea nr. 19/2000 a deciziei de anulare a deciziilor de încadrare a contestatoarei într-un grad de invaliditate. Totodată, în mod just a apreciat că în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-intimată ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală în condițiile în care în mod corect s-a constatat că obiectul contestației formulate l-a constituit anularea deciziei nr.- /14.11.2007 emisă de intimată, în speță nefiind aplicabilă procedura prealabilă reglementată de art. 56 din Legea nr.19/2000, ea vizând numai deciziile de anulare a deciziilor de încadrare într-un grad de invaliditate.
Din considerentele expuse,apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art. 312 proc.civ. Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.432 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în com. jud.D, având domiciliul ales la.av, Târgoviște,--4,.1, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 8 iulie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./14.07.2008
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond- G
- -
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana