Asigurări sociale. Decizia 1532/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 1532
Ședința publică din data de 15 august 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.818 din 14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator -, domiciliat în comuna, sat, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatorul - a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr.2786/30.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, prin care s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr.1529/30.10.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală M, contestându-se și această din urmă decizie, solicitându-se ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea celor două decizii.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin decizia nr.1529/30.10.2007, Cabinetul de Expertiză Medicală și pe Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise contestatorului, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, iar în urma contestației formulate împotriva acestei decizii, Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, prin decizia nr.2786/30.12.2007, a respins contestația pe motiv că lipsesc documentele conforme și necesare menținerii în grad de invaliditate.
A mai susținut contestatorul că în raport de disp.art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, se pot emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte pentru viitor, iar pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Or, în cazul contestatorului, deciziile acestuia de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate, astfel că au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea acestora fiind posibilă numai în condițiile expres prevăzute de lege, care nu au fost respectate.
Contestatorul și-a întemeiat cererea pe disp.art.56 alin.5 din Legea nr.19/2000.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată întrucât potrivit notei de constatare nr.50689/30.10.2007 întocmită de către Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, deciziile asupra capacității de muncă emise contestatorului au fost eliberate în lipsa derulării procedurii de revizuire medicală, și anume: prezentarea la consultația medicală cu documentația necesară și stabilirea gradului de către medicul expert, motiv pentru care a fost emisă decizia nr.1529/30.10.2007 prin care s-au anulat deciziile medicale, fapt care a atras și emiterea deciziei de încetare a plății pensiei, având nr.-/7.11.2007, prin care s-a stabilit și un prejudiciu de 7560 lei.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză la cererea ambelor părți, prin sentința civilă nr.818/14.05.2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația formulată de contestator și a anulat decizia nr.2786/30.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și decizia nr.1529/30.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, că s-a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - Cabinetul Medical M, de către Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de Audit Intern și Control.
Controlul a avut loc în baza nr.HG13/08.01.2004 și a Secțiunii C, pct.III, art.39 din Ordinul nr.340/2001, constatându-se deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară, precum și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
Totodată, s-a arătat că, în mod cert, CNPAS, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, în baza art.39 din Ordinul nr.340/2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive deoarece decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
S-a mai reținut că deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr.1529/30.10.2007 au devenit definitive, întrucât nu au fost contestate, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea intimatei, nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act și, în plus, rezultă din actele medicale depuse la dosar că petentul și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau în calitate de pensionar de invaliditate.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Susține recurenta că în mod eronat instanța de fond a respins cererea de suspendare a cauzei, încălcând prevederile art. 244.pr.civ. conform cărora instanța poate să suspende cauza când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, în cauză făcându-se dovada că s-a început urmărirea penală împotriva asistentei medicale de la cabinetul la care a fost emisă și decizia medicală contestată.
Se mai învederează că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare nr.50689/30.10.2007 a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul-contestator a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe contestator.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Deși legal citat cu această mențiune, intimatul-contestator nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul intimatei.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, prin care se susține că în mod eronat instanța de fond a respins cererea recurentei-intimate, de suspendare a cauzei în temeiul art.244 Cod procedură civilă, pe motiv că s-a început urmărirea penală împotriva asistentei medicale de la cabinetul de unde a fost emisă și decizia medicală contestată, se reține, mai întâi de toate, că nici nu a fost formulată de către recurenta-intimată, o asemenea cerere, la prima instanță, cerere cu privire la care instanța să se pronunțe.
Oricum, nu se justifică suspendarea judecății în baza art.244 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă.
Astfel, conform art. 244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.
Textul respectiv instituie un caz de suspendare legală facultativă și nu de drept, fiind la latitudinea instanței de a aprecia, în raport de obiectul cauzei și de probatoriile administrate, dacă se impune suspendarea judecării cauzei pe acest temei.
Faptul că împotriva unei asistente medicale de la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a început urmărirea penală, persoană menționată și în nota de constatare nr.50689/30.10.2007 ca fiind cea responsabilă de efectuarea de înscrisuri și înregistrări neconforme realității la dosarul medical și în evidențele cabinetului, precum și în documentele transmise Casei Județene de Pensii D, nu poate constitui un argument suficient pentru a se dispune suspendarea judecării pricinii de față în temeiul art. 244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, nefăcându-se dovada unei legături de cauzalitate între cercetările care se efectuează împotriva asistentei respective și intimatul-contestator.
Neîntemeiate sunt și criticile privitoare la soluționarea greșită a fondului cauzei de către prima instanță.
Astfel, prin decizia nr.1529/30.10.2007, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, expres enumerate în cuprinsul deciziei, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Ulterior, prin decizia nr.-/7.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 7560 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 1.11.2004-1.11.2007 având în vedere decizia de anulare nr.1529/30.10.2007 prin care au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr.1529/30.10.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.50689/30.10.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr.50689/30.10.2007 a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimatul-contestator s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.1529/30.10.2007 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr.2786/30.12.2007 prin care i s-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate, astfel încât s-a arătat că rămâne valabilă decizia nr.1529/30.10.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimatul-contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși din conținutul notei de constatare nr.50689/30.10.2007 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, măsură contestată ulterior de beneficiar.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise intimatului-contestator, indicate în cuprinsul deciziei nr.1529/30.10.2007.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulate în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă institutul național de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale, astfel încât Curtea privește recursul intimatei ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod pr. civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.818 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator -, domiciliat în comuna, sat, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 august 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
- - --- - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2008-09-04
/FA
Trib. D nr-
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
