Asigurări sociale. Decizia 1687/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIB.1687

Ședința publică din data de 29 septembrie 2009

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

- --- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de
Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ
D, împotriva sentinței civile nr.1057 din 5.05.2009 pronunțată de
Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator,
domiciliat în Târgoviște, str.- -,.46,.B,.l,.26, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns la a doua strigare recurenta-intimată reprezentată de consilier juridic și intimatul-contestator personal.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru. S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care: Consilier juridic având cuvântul depune la dosar, în copie, adresa nr./E/2009 emisă de din care rezultă că intimatul-contestator a fost convocat pentru internare în institut dar nu s-au prezentat.

La solicitarea instanței arată că până în prezent nu a fost emisă vreo decizie sau răspuns cu privire la soluționarea contestației.

În continuare, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și e fond respingerea acțiunii și menținerea deciziei emisă de casa de pensii.

Susține, în esență, că în mod corect recurenta a emis decizia de încetare plății pensiei urmare încadrării intimatului-contestator în grad zero de invaliditate, această încadrare echivalând cu recuperarea capacității de muncă, situație în care plata în continuare a pensiei de invaliditate ar fi nelegală.

Mai susține că practica instanțelor este constată în sensul că au considerat că pensia retroactivă este nelegală, acesta fiind motivul pentru care astfel de decizii se pun imediat în executare, altfel recurenta nemaiputând să-și recupereze plățile.

De asemenea, mai arată că într-adevăr în Legea 19/2000 nu se prevede dată de la care o astfel de decizie devine irevocabilă și nici vreun termen de contestare, însă nu există nicio prevedere expresă din care să rezulte că nu poate fi pusă în executare.

Se prezintă în instanță recurentul-contestator
personal, căruia i se comunică o copie de pe adresa nr. 1192/E/2009 emisă de
de către reprezentanta recurentei, față de care acesta susține că personal
"nu a primit nimic" de la această instituție.

Depune la dosar, la rândul său, o serie de acte și anume: adresa nr. 14059/2009, copia citației emisă de instanța de fond și a cererii de chemare în judecată, o rețetă medicală despre care susține că face dovada diagnosticului, adresa
nr.306a/2009 emisă de -Serv. - compartimentul fond locativ, fișa partenerului la data de 24.09.2009 emisă de Compania de Târgoviște și adresa nr. 18/2009 emisă de Asociația de proprietari nr.9 Târgoviște, arătând că din aceste
din urmă acte rezultă debitele pe care le are produse urmare emiterii de către
recurentă a deciziei de încetare a plății pensiei.

Curtea prezintă spre confruntare aceste înscrisuri și reprezentantei recurentei care arată că nu au legătură cu cauza de față și pune concluzii de admitere a recursului, în sensul solicitat.

Intimatul-contestator având cuvântul pe fond solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.

Arată că este încadrat în grad de handicap de 16 ani și că s-a prezentat periodic la revizuire. Totodată, susține că nu a fost convocat j pentru internare în institut, nefăcându-i nicio comunicare în acest sens.

De asemenea, solicită ca recurenta să fie obligată la plata de daune materiale și morale, susținând că se face vinovată pentru situația în care se află în prezent, apreciind că această instituție trebuie să-i plătească debitele.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:

Contestatorul a formulat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. - /5 februarie 2009 emisă de intimată, solicitând anularea acesteia ca netemeinică și nelegală (filele 3-6) cu cheltuieli de judecată.

Contestația fost înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-.

În motivarea contestației, contestatorul a susținut în esență că prin decizia pe care o contestă s-a dispus încetarea plății pensiei sale de invaliditate începând cu data de 1 decembrie 2008 precum și în continuare deși nu este vinovat de nerespectarea procedurilor de revizuire medicală.

Contestatorul a depus copia deciziei emise de intimată (fila 7) și acte medicale (filele 8-11) precum și alte înscrisuri (filele 18-20).

Intimata Casa Județeană de Pensii D, legal citată nu a formulat întâmpinare dar a solicitat la termenul de judecată de la 21 aprilie 2009 proba cu înscrisuri pe care ulterior nu a administrat-

Intimata solicitat în ședința dezbaterilor, respingerea contestației ca neîntemeiate.

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1057 pronunțată la 5 mai 2009, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, a admis contestația în sensul anulării deciziei contestate nr. 2281/5.02.2009 emisă de intimată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/5.02.2009 emisă de intimată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate contestatorului, începând cu data de 01.dec.2008 pentru prezentarea acesteia la comisia medicală de expertiză medicală, în temeiul dispozițiilor art.91 lit.b din Legea nr. 19/2000, iar la baza emiterii acesteia a stat decizia asupra capacității de muncă nr.1989 din 27 noiembrie 2008 prin care s-a reținut că acesta nu se mai încadrează în nici un grad de invaliditate.

A mai reținut tribunalul că această ultimă decizie a fost contestată, aflându-se pe rolul Institutului Național de Expertiză Medicală B, astfel că ea nu a devenit definitivă și în temeiul art.56 alin.6 din Legea nr. 19/2000 potrivit cu care numai decizia de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă, încetarea plății pensiei de invaliditate întemeiată pe o decizie nedefinitivă, constituie o măsură nelegală.

Drept consecință, prima instanță a admis contestația, a anulat decizia nr. -/5.02.2009 emisă de intimată, a dispus repunerea contestatorului în situația anterioară emiterii acestei decizii prin reluarea plății pensiei de invaliditate-la zi.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D (filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în conformitate cu art.304, pct.8 și 9 și art.3041 cod pr.civ.

Recurenta-intimată, a criticat greșita interpretare a legii făcută de tribunal, în sensul că la dosar nu s-a depus nicio dovadă a împrejurării afirmate de contestator în sensul contestării deciziei asupra capacității de muncă nr.1989 din 27 noiembrie 2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și recuperare a Capacității de Muncă M, astfel că soluția de anulare a deciziei de încetare a plății pensiei de invaliditate a intimatului este eronată și trebuie reformată ca efect al admiterii căii de atac exercitate.

Intimatul-contestator, fiind legal citată, s-a înfățișat la judecata recursului și a solicitat în ședința dezbaterilor, respingerea recursului, ca nefondat.

Examinând sentința prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041 cod.pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Prin decizia nr. -/05.02.2009 recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii Dad ispus încetarea plății pensiei de invaliditate a contestatorului-intimat, începând cu data de 01.12.2008 pentru neîncadrarea în grad de invaliditate (fila 7 dosar fond).

La baza emiterii acestei decizii a stat decizia asupra capacității de muncă nr.1989/27.11.2008 prin care s-a menționat că nu pensionarul nu se mai încadrează în vreun grad de invaliditate, iar temeiul de drept invocat de recurenta-intimată este art.91 lit.b din Legea nr. 19/2000 republicată.

Potrivit acestor dispoziții legale, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

In mod corect tribunalul a evocat și aplicat prevederile art.56 alin. 6 din
același act normativ conform cărora decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

La fila 13 dosar fond există dovada că sub nr.64449 din 2 dec.2008 a fost înregistrată la Casa Județeană de Pensii D contestația formulată de împotriva deciziei 1989/27 nov.2008, astfel cum prevede art.56 alin.2 din legea pensiilor, astfel că înaintea rămânerii definitive a acesteia, încetarea plătii pensiei de invaliditate este o măsură nelegală, luată de recurenta-intimată cu nerespectarea procedurii stabilite de art.56 alin.3-5, potrivit cu care:

la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă este obligatoriu și rămâne definitiv.

Termenul de rezolvare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluționarea contestației prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Așa fiind, Curtea constată că în mod corect prima instanță a anulat decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate emise de recurenta-intimată înainte de rămânerea definitivă a deciziei asupra capacității de muncă de neîncadrare în grad de invaliditate a contestatorului, considerent în raport de care, în temeiul art.312 alin.l cod pr.civ. va respinge recursul exercitat în cauză ca nefondat cu consecința menținerii în totalitate ca legală și temeinică a sentinței civile nr.1057 pronunțate la data de 5 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1057 din 5.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în Târgoviște, str.- -,.46,.B,.1,.26, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 29 septembrie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

--- - --- - --- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

4 ex.

2009-10-01

/FA

Trib.D nr-

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1687/2009. Curtea de Apel Ploiesti