Asigurări sociale. Decizia 1732/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1732
Ședința publică din data de 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în comuna,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.974 din 25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 1A, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, intimata-pârâtă reprezentată de consilier juridic în baza delegației nr. 1001/2. 10.2009.
Procedura este legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei prin serviciul registratură s-au depus precizări din partea intimatei-pârâte privind relațiile solicitate de instanță la termenul din 16.06.2009.
Curtea înmânează recurentului-reclamant un exemplar de pe precizările depuse la dosar de către intimata-pârâtă.
Recurentul-reclamant având cuvântul depune la dosar note scrise și în xerocopie decizia nr. -/1.09.2008, decizia nr. -/26.03.2009,decizia nr. -/8.06.2000, decizia nr. -/1.07.2004 și cupoanele de pensie pe lunile 01.03.2008.
Consilier juridic având cuvântul arată că are cunoștință de cuprinsul actelor depuse la dosar și nu solicită termen în acest sens.
Recurentul-reclamant având cuvântul arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de precizarea depusă la dosar, nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat solicitând acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul-reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Arată că dorește să rămână în continuare beneficiarul pensiei pentru limită de vârstă însă îl nemulțumește cuantumul acesteia deoarece a muncit 32 de ani în grupa a II-a de muncă.
Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate la fond ca temeinică și legală.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr.5345/120/14.10.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, contestând decizia -/1 septembrie 2008-comunicată la data de 3 octombrie 2008 și prin care i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă, în cuantum de 422 lei, în sensul că a realizat un stagiu de cotizare de 33 ani și 4 luni, respectiv 40 de ani, 4 luni și o zi și s-a dispus recuperarea în condițiile art.187 din Legea nr. 19/2000 a sumei de 9093 lei pretins încasată necuvenit în perioada 1 aprilie 2005-1 mai 2007.
În dovedirea contestației, reclamantul a depus înscrisuri, inclusiv decizia contestată (filele 5-16).
Pârâta Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare (filele 28-29) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât la 08.06.2000, în baza cererii din 31.05.2000 s-a emis decizia nr.- prin care i s-a acordat reclamantului pensie de invaliditate, iar la 16.04.2007 acesta a depus cerere de trecere de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă pentru care drepturile de pensie i s-au acordat începând cu 01.05.2007.
Privitor la plata diferențelor, pârâta a precizat că acestea provin din creșterea valorii punctului de pensie începând cu 01.05.2007, astfel că pensia a fost corect calculată conform art.76 alin.1 din legea pensiilor.
Reclamantul a depus înscrisuri(filele 46-70).
Pârâta a formulat și depus și note scrise (fila 72) la care a atașat înscrisuri (filele 73-76).
Prin sentința civilă nr.974 din 25,03.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins ca fiind rămasă fără obiect cererea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că față de înscrisurile depuse la ultimul termen de judecată de către pârâtă, din care rezultă că drepturile de pensie pentru limită de vârstă i-au fost stabilite reclamantului începând cu 01.04.2007, acesta urmând a primi diferențele care i se cuvin, ambele părți au solicitat respingerea cererii ca fiind rămasă fără obiect.
În atare situație, având în vedere că reclamantul își restrânsese pretențiile doar la plata pensiei pe luna aprilie 2007, că prin notele scrise depuse la dosar pârâta a precizat de unde provin diferențele în cuantum de 3095 lei și că s-a anulat decizia nr.-/13.03.2008 de încetare a pensiei și de recuperare a sumelor încasate de către reclamant, prin sentința civilă nr.1188/02.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și rămasă irevocabilă prin decizia nr.21098/16.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, instanța a respins cererea formulată de reclamant ca fiind rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal reclamantul a declarat recurs (filele 4-6) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul-reclamant a susținut că soluția de respingere a acontestației ca fiind rămasă fără obiect este greșită deoarece la toate termenele de judecată ale cauzei la instanța de fond a cerut acordarea pensiei celei mai avantajoase, conform art.64 din Legea nr.19/2000 prin luarea în considerare a întregii perioade de cotizare inclusiv cea lucrată în grupa a II a de muncă precum și plata pensiei din luna aprilie 2008 care i-a fost sistată în mod abuziv.
Recurentul-reclamant a depus înscrisuri constând în:copiile deciziilor emise de intimata-pârâtă începând cu anul 2000, copia contestației pe care a formulat-o împotriva ultimei decizii emise de Casa Județeană de Pensii D la data de 26 martie 2009 și cupoane de pensie(filele 7-16 și 21-25) precum și concluzii scrise (filele 35-36).
Curtea, verificând sentința atacată prin prisma criticilor invocate de recurentul-reclamant, a cazurilor de recurs prevăzute de art.304 și 3041cod pr.civ.a actelor și lucrărilor dosarului, constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Recurentul-reclamant a fost pensionat de invaliditate prin decizia nr.- din 8 iunie 2000, iar de la data de 1 mai 2007, la împlinirea vârstei standard de pensionare, a fost trecut la pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu art.64 din Legea nr.19/2000, optând pentru cea mai avantajoasă dintre pensii (fila 30 dosar fond).
Este adevărat că decizia nr.1-- de trecere de la pensia de invaliditate la cea pentru munca depusă și limită de vârstă a fost emisă cu mare întârziere de intimata-pârâtă, abia la data de 1 septembrie 2008, însă drepturile de pensie au fost stabilite începând cu data de 1 mai 2007 iar sumele restante cuvenite reclamantului în valoare de 3095 lei aferente perioadei 1 mai 2007-1 septembrie 2008 i-au fost plătite astfel cum rezultă din chiar susținerile acestuia făcute prin acțiune. Pe parcursul judecății la instanța de fond, prin precizarea depusă la fila 46, reclamantul a susținut că pensia sa pentru munca depusă și limită de vârstă trebuia plătită începând cu data de 16 martie 2007 iar nu de la data de 1 mai 2007 cum s-a stabilit prin decizie, însă în situația trecerii de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă drepturile de pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea, iar încetarea plății pensiei de invaliditate operează cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de pensie pentru limită de vârstă dacă pensionarul îndeplinește condițiile de vârstă și stagiul de cotizare.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Dae mis în aceste condiții o nouă decizie cu același număr la data de 26 martie 2009 (fila 75 dosar fond) prin care a modificat data dreptului la pensie al reclamantului, aceasta fiind 1 aprilie 2007.
Totodată s-a depus și dovada achitării restanțelor din pensiile lunare aferente perioadei mai 2007-septembrie 2008 (filele 16 și 67) în cuantum total de 3095 lei, situație față de care reclamantul, prezent la judecata în fond, a declarat că cererea sa a rămas fără obiect (fila 77 verso).
Împrejurarea că prin recursul exercitat acesta susține că nu i-a fost acordată pensia cea mai avantajoasă nu este de natură să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată de tribunal în condițiile în care pensionarul însuși, în temeiul dreptului de opțiune instituit de art.64(1) din legea pensiilor, a formulat cerere de trecere de la pensia de invaliditate la cea pentru munca depusă și limită de vârstă la data de 16 aprilie 2007- cerere înregistrată sub nr.16596- optând astfel pentru pensia pe care a considerat-o ca fiind mai avantajoasă în privința sa.
Dreptul de opțiune a fost stabilit de legiuitor în favoarea pensionarilor și nu poate fi exercitat decât de aceștia, instanța de judecată sau casa teritorială de pensii neavând posibilitatea să decidă în locul destinatarilor acestui drept.
Potrivit calculului intimatei (fila 28 recurs) la 1 aprilie 2007 cuantumul pensiei de invaliditate era de 439 lei iar al celei pentru limită de vârstă de 447 lei; actualmente diferența se menține, cel dintâi fiind de 796 lei, iar cel pentru care reclamantul a optat fiind de 810 lei, adică mai avantajos, astfel cum prevede art.64 (1) din lege.
Nici critica privind plata pensiei pentru luna aprilie 2007 nu se justifică, în condițiile în care, așa cum s-a arătat dispozițiile legale stabilesc că în situația trecerii de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă, drepturile de pensie se acordă și se plătesc începând cu luna în care s-a depus cererea, or reclamantul a formulat cererea la 16 aprilie 2007 iar nu la 16 martie 2007- așa cum susține.
Acesta este motivul pentru care intimata-pârâtă a modificat data drepturilor de pensie ale reclamantului stabilind prin decizia emisă la 26 martie 2009 că aceasta este 1.04.2007 (fila 75).
În măsura în care această nouă decizie va deveni definitivă în această formă, reclamantul-recurent va primi și drepturile de pensie pentru luna aprilie 2007, în executarea respectivei decizii.
În sfârșit, cererea formulată de recurent direct în recurs de a i se plăti pensia pentru luna aprilie 2008 și care i-ar fi fost reținută dintr-o eroare, nu este întemeiată în condițiile în care din nicio probă a dosarului nu rezultă situația invocată de recurent, dimpotrivă, copia cuponului de pensie nr.MM 29-1-1/6A emis în luna septembrie 2008 (fila 16 și 67 dosar fond) face dovada plății sumelor restante pentru perioada precizată de pârâtă, respectiv mai 2007- septembrie 2008.
Pentru toate considerentele care preced, Curtea constată că niciuna dintre criticile aduse sentinței nu este justificată, astfel că recursul va fi respins ca nefundat, în temeiul art.312 alin.1 cod pr.civ. urmând a se menține în totalitate ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în comuna,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.974 din 25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 1A, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 6 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
2009-10-23
4 ex.
/VS
Trib.D nr-
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
