Asigurări sociale. Decizia 185/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 185

Ședința publică de la 06 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 1776 din 07 XI 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind, având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. - pentru recurentă și avocat pentru intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată.

La interpelarea instanței, părțile precizează că nu mai au cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Consilier jr. având cuvântul în susținerea recursului solicită admiterea acestuia, casarea sentinței și respingerea acțiunii. La emiterea deciziei de pensionare s-a lucrat corect. Unitatea încadrat greșit activitatea desfășurată de contestatoare.

Avocat având cuvântul pentru intimată solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. Instanța de fond a reținut în mod corect că potrivit adeverinței 1059/13 02 2001 eliberată de societate rezultă că în perioada 03 04 1978 - 01 03 1993 contestatoarea a lucrat în grupa a II a de muncă. Prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada faptului că încadrarea s-a efectuat corect de angajator în sensul că a existat o decizie a consiliului de administrație și acordul sindicatului iar angajatorul, prin adeverința eliberată a declarat corectitudinea datelor și faptul că își asumă răspunderea pentru conținutul informațiilor comunicate. Contestatoarea a desfășurat activitate în secție cu atribuții practice, activități care se regăsesc în prevederile pct.165 anexa 2 din Ordinul 50/1991.

În consecință solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin contestația înregistrată sub nr. 6882/99/03.09.2008, contestatoarea a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii I, solicitând modificarea deciziei nr. -/09.07.2008.

În motivarea contestației sale, contestatoarea a susținut că la stabilirea drepturilor de pensie intimata, în mod nelegal, nu i-a luat în considerare ca stagiu de cotizare perioada lucrată în grupa a II - a de muncă, potrivit adeverinței nr. 1059/13.02.2001 eliberată de ""

În dovedirea contestației, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, în copie, decizia nr. -/09.07.2008, adeverința nr. 1059/13.02.2001 și adeverința nr. 389/05.02.2001.

Intimata Casa Județeană de Pensii Iaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.

În motivarea poziției sale procesuale, intimata a susținut că prin decizia nr. 9527/R/11.07.2001 contestatoarei i-a fost respinsă cererea de acordare a pensiei întrucât nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 3/1977. La stabilirea stagiului total de cotizare perioadele 03.04.1978 - 01.10.1982 și 01.10.1982 - 01.03.1993 nu au fost valorificate în grupa a II - a de muncă întrucât la încadrarea în această grupă unitatea nu a respectat metodologia de încadrare prevăzută de Ordinul nr. 50/1990. Prin decizia nr. -/09.07.2008, contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă începând cu data de 05.07.2008. Prin această decizie a fost reținut un stagiu total de cotizare de 37 ani, o lună și 19 zile, din care 3 ani și 27 zile în grupa a II - a de muncă. Mai susține intimata că prin adresa nr. /14.06.2001, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a apreciat că activitatea contestatoarei se încadrează în grupa a III - a de muncă, întrucât din fișa postului rezultă că nu se respectă metodologia de încadrare prevăzută de Ordinul nr. 50/1990. De asemenea, prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 17/12.01.1994 se recunoaște instituției competența de a sesiza că anumite locuri de muncă, funcții sau activități nu se încadrează în grupa de muncă stabilită de unitate.

Intimata mai precizează că, raportat la funcția contestatoarei și la atribuțiile din fișa postului, în mod corect la stabilirea stagiului de cotizare a fost valorificată perioada 03.04.1978 - 01.03.1993 ca fiind activitate desfășurată în grupa a III - a de muncă.

În dovedirea susținerilor sale, intimata a depus la dosarul cauzei, în copie, decizia nr. -/09.07.2008 și documentația care a stat la baza emiterii acestei decizii.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat, contestatoarea a invocat și excepția nulității deciziei. În motivarea acestei excepții, contestatoarea a susținut că decizia de pensie nu conține o motivare a reîncadrării sale într-o altă grupă de muncă pentru perioada 03.04.1978 - 01.10.1982.

În ceea ce privește excepția nulității deciziei, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că motivele de nulitate absolută trebuie prevăzute în mod expres de lege.

Prin sentința civilă nr1526 din 10.10.2008 Tribunalul Iași respinge excepția nulității deciziei invocată de contestatoare. Admite contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii

Anulează decizia nr. -/09.07.2008 emisă de intimată. Obligă intimata să emită în folosul contestatoarei o nouă decizie de pensie prin care, la stabilirea drepturilor de pensie, să fie luată în considerare perioada de 14 ani, 10 luni și 28 zile lucrată în grupa a II - a de muncă, potrivit adeverinței nr. 1059/13.02.2001 eliberată de ""

Obligă intimata să achite contestatoarei suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarea situație de fapt:

Prin decizia nr. -/09.07.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii I, contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 19/2000, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 05.07.2008. Din cuprinsul acestei decizii rezultă că stagiul total de cotizare realizat este de 37 ani, o lună și 19 zile, din care 3 ani și 27 zile în grupa a II - a de muncă, iar 29 ani, o lună și 18 zile în condiții normale.

Din cuprinsul adeverinței nr. 1059/13.02.2001 eliberată de "" rezultă că în perioada 03.04.1978 - 01.03.1993 (14 ani, 10 luni și 28 zile) contestatoarea a lucrat în grupa a II - a de muncă, grupă de muncă aprobată de către consiliul de administrație și de către sindicat în baza Hotărârii nr. 16579/22.11.1991.

Din cuprinsul deciziei contestate și a documentației care a stat la baza acestei decizii rezultă că intimata nu a valorificat perioada 03.04.1978 - 01.03.1993 ca fiind stagiu de cotizare realizat în grupa a II - a de muncă, ci în condiții normale.

Potrivit disp. art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.). Astfel, se reține de către instanță că încadrarea în grupe de muncă a salariaților se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, intimata Casa Județeană de Pensii I neavând atribuții în acest sens.

În consecință, instanța reține că în mod greșit intimata nu a luat în considerare perioada de 14 ani, 10 luni și 28 zile ca reprezentând stagiu de cotizare realizat în grupa a II - a de muncă, potrivit adeverinței nr. 1059/13.02.2001 eliberată de ""

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I considerând-o nelegală și netemeinică.

Motivează recurenta că instanța a considerat că în perioada 03.04.1978 - 01.03.1993 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă și a obligat-o să valorifice adeverința nr.1059/13.02.2001, adeverință care a fost eliberată de angajator în contradicție cu pct.165 anexa 2 din Ordinul 50/1990. Metodologia de încadrare în grupa a de muncă trebuie respectată cu strictețe deoarece enumerarea din Ordinul 50/1990 este limitativă și nu enunțiativă. Deoarece contestatoarea a fost inginer, analizând atribuțiile din fișa postului, în mod corect la stabilirea stagiului de cotizare a fost valorificată perioada 03.04.1978 - 01.03.1993 ca fiind stagiu de cotizare realizat în grupa a III - a de muncă.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat. S-a reținut în mod corect că încadrarea în grupele de muncă se face de către angajator:consiliul de administrație și sindicat, casa județeană de pensii neavând atribuții în acest sens, care au și procedat în acord cu Ordinul 50/1990 și atribuțiile din fișa postului.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs invocate apărările intimatei și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:

Recurenta Casa Județeană de pensii I contestă dispoziția instanței de fond de valorificare la stabilirea drepturilor de pensie ale intimatei-contestatoare a adeverinței nr. 1059/13.02.2001 eliberată de "" I, pe argumentarea că mențiunile sunt în contradicție cu dispozițiile Ordinului nr.50/1990.

Curtea constată criticile recurentei ca fiind nefondate. Adeverința nr. 1059/13.02.2001 eliberată de "" trebuie luată în considerare în procedura de stabilire a pensiei, dat fiind faptul că emitentul este cel care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora. Metodologia de încadrare în grupa a II-a de muncă este, conform art.6 din Ordinul nr. 50/1990, o atribuție exlusivă a conducerii unităților împreună cu sindicatele libere din unități. De altfel în adeverință se menționează că "locul de muncă este prevăzut la poziția 165, anexa 2 din ordinul 50/1990 și pct.3 și 6 din același ordin. Grupa a de muncă pentru această categorie de salariați a fost aprobată de și de Sindicat în baza Hotărârii nr.16579/22.11.1991, asumându-și întreaga responsabilitate".

Prin consecință, această adeverință face dovada asupra mențiunilor ce le cuprinde până la înscrierea în fals, astfel că recurenta are obligația de a valorifica la determinarea pensiei.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 prc.civ va respinge recursul și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE,

Respinge recursul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.1776 din 07.11.2008 pronunțate de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Respinge ca nedovedită cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 06.03.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red/Tehnore

2 ex, 23.03.2009

Tribunalul Iași:

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 185/2009. Curtea de Apel Iasi